14:1 |
È hè accadutu chì, quandu Ghjesù intrì in casa di un certu capu di i Farisei u sàbatu per manghjà u pane, l'anu osservatu. |
14:2 |
È eccu, un certu omu davanti à ellu era afflittu di edema. |
14:3 |
E rispondi, Ghjesù hà parlatu à l'esperti in a lege è à i Farisei, dicendu, "Hè licite di curà u sàbatu?" |
14:4 |
Ma stavanu zitti. Eppuru veramente, pigliendu lu, u guarì è u mandò via. |
14:5 |
È risponde à elli, disse, « Quale di voi farà cascà un sumere o un boe in una fossa, è ùn u tirarà micca prestu, u ghjornu di u sàbatu?" |
14:6 |
È ùn anu pussutu risponde à ellu annantu à queste cose. |
14:7 |
Allora hà dettu ancu una parabola, à quelli chì sò stati invitati, nutendu cumu anu sceltu i primi posti à a tavula, dicendu à elli: |
14:8 |
"Quandu site invitatu à un matrimoniu, ùn pusate micca in u primu locu, a pena forse qualcunu più onoratu chè voi ùn sia statu invitatu da ellu. |
14:9 |
È po quellu chì hà chjamatu sia tè è ellu, avvicinendu, pò dì à voi, ‘Dà ellu stu locu.’ È tandu principia, cun vergogna, per piglià l'ultimu postu. |
14:10 |
Ma quandu site invitatu, vai, pusate in u locu più bassu, cusì, quandu vene quellu chì t'hà invitatu, vi pò dì, ‘Amicu, cullate più altu.’ Allora averà gloria in vista di quelli chì si mettenu à tavula cun voi. |
14:11 |
Perchè tutti quelli chì si esaltanu seranu umiliati, et quiconque s'abaisse sera élevé. |
14:12 |
Allora disse ancu à quellu chì l'avia invitatu: "Quandu preparate un pranzu o cena, ùn sceglite micca di chjamà i vostri amichi, o i vostri fratelli, o i vostri parenti, o i vostri vicini ricchi, per timore forse ch'elli puderanu invitàvi in ritornu è u rimborsu vi sarà fattu. |
14:13 |
Ma quandu preparanu una festa, chjamate i poveri, i disabili, u zoppu, è u cecu. |
14:14 |
È sarete benedettu perchè ùn anu micca un modu per rimbursà. Allora allora, a vostra ricumpensa serà in a risurrezzione di i ghjusti ". |
14:15 |
Quandu qualchissia pusatu à tavula cun ellu avia intesu ste cose, li disse, "Beatu quellu chì manghjarà u pane in u regnu di Diu". |
14:16 |
Allora li disse: "Un certu omu hà preparatu una grande festa, è hà invitatu parechji. |
14:17 |
È mandò u so servitore, à l'ora di a festa, per dì à l'invitatu à vene; per avà tuttu era prontu. |
14:18 |
È subbitu tutti cuminciaru à fà scuse. U primu li disse: 'Aghju compru una splutazioni, è aghju bisognu di esce è vede. Ti dumandu di scusami. |
14:19 |
È un altru hà dettu: « Aghju compru cinque ghjugghi di boi, è andaraghju à esaminà elli. Ti dumandu di scusami. |
14:20 |
È un altru hà dettu, 'Aghju pigliatu una moglia, è dunque ùn sò micca capaci di andà. |
14:21 |
È vultà, u servitore hà dettu queste cose à u so signore. Allora u babbu di a famiglia, diventendu in furia, disse à u so servitore: "Esci prestu in i carrughji è i quartieri di a cità. È porta quì i poveri, è i disabili, è u cecu, è i zoppi.’ |
14:22 |
È u servitore disse: 'Hè statu fattu, cum'è avete urdinatu, signore, è ci hè sempre spaziu. |
14:23 |
È u signore disse à u servitore: 'Andate à l'autostrade è e siepi, è obbligali à entre, affinchì a mo casa sia piena. |
14:24 |
Perchè vi dicu, chì nimu di quelli omi chì sò stati invitati ùn tasteranu a mo festa. |
14:25 |
Avà grandi folle viaghjavanu cun ellu. È vultendu, li disse: |
14:26 |
"Se qualchissia vene à mè, è ùn odia u babbu, è mamma, è moglia, è i zitelli, è fratelli, e surelle, è sì, ancu a so propria vita, ùn hè capaci à esse u mo discìpuli. |
14:27 |
È quellu chì ùn porta micca a so croce è vene dopu à mè, ùn pò esse u mo discìpulu. |
14:28 |
Per quale trà voi, vulendu custruisce una torre, prima ùn si mette à pusà è determinà i costi chì sò necessarii, per vede s'ellu hà i mezi per compie? |
14:29 |
Altrimenti, dopu avè messu a fundazione è ùn hà micca pussutu finisce, tutti quelli chì vedenu pò cumincià à schernà di ellu, |
14:30 |
dicendu: "Stu omu hà cuminciatu à custruisce ciò chì ùn era micca capaci di finisce". |
14:31 |
Or, chì rè, avanzendu per impegnà in guerra contr'à un altru rè, prima ùn si mette à pusà è cunsiderà s'ellu pò esse capace, cù decemila, per scuntrà quellu chì vene contru à ellu cù vinti mila? |
14:32 |
Se no, tandu mentre l'altru hè sempre luntanu, mandendu una delegazione, li avissi a dumandu termini di pace. |
14:33 |
Dunque, ognunu di voi chì ùn rinunzià micca tuttu ciò chì pussede ùn pò esse u mo discìpulu. |
14:34 |
U sali hè bonu. Ma se u sali hà persu u so sapori, cù ciò ch'ellu sarà staghjunatu? |
14:35 |
Ùn hè utile nè in terra, nè in manure, dunque invece, si deve esse ghjittatu. Quellu chì hà l'arechje per sente, ch'ellu sente". |