Sirarca

Sirach Prologue

p:1 A saviezza di parechje cose grandi hè stata revelata à noi attraversu a lege, è i prufeti, è l'altri libri chì seguitanu questi. In quantu à queste cose, Israele deve esse elogiatu, per via di duttrina è saviezza. Perchè hè necessariu, micca solu per quelli chì parlanu, ma ancu per i stranieri, per esse abili, tant à l'oral qu'à l'écrit, per diventà assai sapienti.
p:2 U me missiavu Ghjesù, dopu ch'ellu s'hè datu pienamente à una lettura diligente di a lege, è i prufeti, è l'altri libri chì ci sò stati tramandati da i nostri antenati, vulia ancu scrive qualcosa ellu stessu, nantu à e cose chì riguardanu a duttrina è a saviezza, cusì chì quelli chì vulianu amparà è diventà abili in queste cose seranu sempre più attenti in mente, è saria rinfurzatu per campà secondu a lege.
p:3 È cusì, Vi esortu à avvicinà cun benevolenza, è fà a lettura cun un studiu attentu, è per esse tolleranti in queste cose quandu pudemu pare, mentre perseguite l'imaghjini di a saviezza, per fallu cortu in a cumpusizioni di e parolle.
p:4 Perchè e parolle ebraiche sò carenti quandu sò state tradutte in una altra lingua.
p:5 È micca solu sti parolle, ma dinù a lege stessa, è i prufeti, è u restu di i libri, ùn anu micca poca differenza da quandu sò stati parlati in a so propria lingua.
p:6 Perchè à l'epica di u rè Ptolomeu Euergetes, in u trentottu annu dopu ch'e aghju ghjuntu in Egittu, dopu ch'e aghju statu per un bellu pezzu, Aghju trovu, lasciati là, libri cù una duttrina nè chjuca nè disprezzabile.
p:7 È cusì aghju cunsideratu chì era bè è necessariu per mè applicà una certa diligenza è travagliu significativu per traduce stu libru.
p:8 Allora, dopu assai attente à a duttrina per un longu tempu, Aghju purtatu à a fine di e cose chì sò cunsiderate, per offre stu libru à quelli chì sò disposti à applicà a so mente è à amparà cumu si deve cunduce u so modu di vita.,
p:9 per quelli chì anu decisu di furmà a so vita in accordu cù a lege di u Signore.

Sirach 1

1:1 Tutta a saviezza hè da u Signore Diu, è hè sempre statu cun ellu, è hè prima di tutti i tempi.
1:2 Quale hà numeratu a rena di u mare, e gocce di pioggia, è i ghjorni di u mondu? Chì hà misuratu l'altezza di u celu, è a larghezza di a terra, è a prufundità di l'abissu?
1:3 Chì hà esaminatu a saviezza di Diu, chì precede tutte e cose?
1:4 A saviezza hè stata creata prima di tutte e cose, è l'intelligenza di a prudenza hè prima di tutti i tempi.
1:5 A Parola di Diu in alta hè a fonte di saviezza, chì i passi sò cumandamenti eterni.
1:6 À quale hè stata revelata a radica di a saviezza, è chì hà ricunnisciutu a so astuzia?
1:7 À quale hè stata revelata è manifestata a disciplina di a saviezza? È chì hà capitu a multiplicità di i so passi?
1:8 U più altu Creatore onnipotente hè unu, è ellu hè u Re putente, è ellu hè assai da teme, pusatu nantu à u so tronu, è ellu hè u Diu sovranu.
1:9 Hà creatu a saviezza per mezu di u Spìritu Santu, è l'hà vistu, è l'hà numerata, è a misurà.
1:10 Et il l'a versée sur toutes ses œuvres, è sopra ogni carne, à u puntu di u so favore, è l'hà offru à quelli chì l'amanu.
1:11 U timore di u Signore hè a gloria, è onore, è rallegra, è una corona di esultazione.
1:12 U timore di u Signore farà piacè u core, è darà gioia è gioia è durata di ghjorni.
1:13 Serà bè, in fine assai, per quellu chì teme u Signore, è u ghjornu ch'ellu si ne mori, ellu serà benedettu.
1:14 L'amore di Diu hè a saviezza onorevoli.
1:15 È quelli à quale ella appariscerà per a so cunsiderazione l'amate per ciò chì vedenu è sanu di e so grandi opere.
1:16 U timore di u Signore hè u principiu di a saviezza, è hè statu creatu cù i fideli in u ventre, è cammina cù e donne eletti, è hè cunnisciutu da i ghjusti è i fideli.
1:17 U timore di u Signore hè a santità di a cunniscenza.
1:18 A santità guardirà è ghjustificà u core, è darà felicità è gioia.
1:19 Sarà bè cù quellu chì teme u Signore, è à u cunsumu di i so ghjorni, ellu serà benedettu.
1:20 A teme à Diu hè a pienezza di a saviezza, è hè una pienezza da i so frutti.
1:21 Ella riempia tutta a so casa da i so figlioli, è magazzini da i so tesori.
1:22 U timore di u Signore hè a corona di a saviezza, u cumpletu di a pace, è u fruttu di a salvezza.
1:23 È u timore di u Signore hà vistu è conta a saviezza; ma i dui sò rigali di Diu.
1:24 A saviezza distribuirà a cunniscenza è a cunniscenza di a prudenza; è ella alza a gloria di quelli chì si tenenu à ella.
1:25 A radica di a saviezza hè di teme u Signore, è i so rami sò longu.
1:26 In i tesori di a saviezza hè a capiscitura è a santità di a cunniscenza. Ma à i peccatori, a saviezza hè una abominazione.
1:27 U timore di u Signore espelle u peccatu.
1:28 Perchè quellu chì hè senza paura ùn pò esse ghjustificatu. Perchè a dispusizione di u so spiritu hè a so disfatta.
1:29 Quelli chì sò pazienti soffrenu per un pocu tempu, è dopu, a felicità tornerà.
1:30 Una mente nobile ammucciarà e so parolle per un pocu tempu, è tandu e labbra di parechji dichjarà a so intelligenza.
1:31 Trà i tesori di a saviezza hè u signu esterno di disciplina.
1:32 Ma à quelli chì piccatu, l'adorazione di Diu hè una abominazione.
1:33 Figliolu, se vulete a saviezza, osservà a ghjustizia, è tandu Diu vi offre.
1:34 Perchè u timore di u Signore hè saviezza è disciplina.
1:35 È ciò chì li piace hè a fede è a mansuranza. È cusì compie i so tesori.
1:36 Ùn deve esse micca incredule à u timore di u Signore. È ùn devi micca avvicinassi à ellu cù un core duplicito.
1:37 Ùn deve esse un ipocrita in vista di l'omi. È ùn deve micca scandalizà cù i vostri labbre.
1:38 Attenti à queste cose, altrimenti pudete cascà è porta disonore à a vostra ànima.
1:39 È allora Diu pò scopre i vostri sicreti, è vi pò scaccià cù forza à mezu à a congregazione.
1:40 Perchè vi avvicinate à u Signore per male, è u vostru core era pienu di inganni è falsità.

Sirach 2

2:1 Figliolu, quandu vi applicà à u serviziu di Diu, stà in ghjustizia è in paura, è preparanu a vostra ànima per a tentazione.
2:2 Umili u vostru core, è persevera. Incline l'arechja, è accettà e parolle di capiscenu. È ùn deve micca affruntà in u tempu di distress.
2:3 Endure fermu per Diu. Unisciti à Diu, è persevera, cusì chì a vostra vita pò cresce à a fine.
2:4 Accetta tuttu ciò chì vi sarà accadutu, è persevera in u vostru dulore, è avè pacienza in a vostra umiliazione.
2:5 Perchè l'oru è l'argentu sò pruvati in u focu, ancora veramente, l'omi accettabili sò pruvati in u furnace di l'umiliazione.
2:6 Cridite à Diu, è ellu vi restituverà a salute. È dritta u vostru modu, è a speranza in ellu. Fighjate a so paura, è invechja in ellu.
2:7 Voi chì teme u Signore, aspetta a so misericòrdia. È ùn si alluntanassi micca da ellu, per ùn cascà.
2:8 Voi chì teme u Signore, crede in ellu. È a vostra ricumpensa ùn serà micca tolta.
2:9 Voi chì teme u Signore, speranza in ellu. È a misericòrdia vi avvicinà, à u vostru piacè.
2:10 Voi chì teme u Signore, amà lu. È i vostri cori seranu illuminati.
2:11 I mo figlioli, cunsiderà e nazioni di l'omi, è sapete chì nimu d'elli spera in u Signore è ùn hè statu cunfunditu.
2:12 Per quellu chì hè statu in u so cumandamentu è hè statu abbandunatu? O chì l'hà chjamatu, è puru u disprezzava?
2:13 Perchè Diu hè ghjustu è misericordioso, è ellu pardunarà i piccati in u ghjornu di a tribulazione. È hè u Protettore di tutti quelli chì u cercanu in verità.
2:14 Guai à u core duplicito, è à i labbra gattivi, è à e mani chì facenu u male, è à u peccatore chì cammina a terra per dui modi!
2:15 Guai à i dissoluti in core, chì ùn anu micca fiducia in Diu! Per, di cunsiguenza, ùn saranu micca prutetti da ellu.
2:16 Guai à quelli chì anu persu a resistenza, è chì anu abbandunatu i modi dritti, è chì anu vultatu da i modi depravati!
2:17 È chì farà quandu u Signore principia à esaminà elli?
2:18 Quelli chì teme u Signore ùn saranu micca increduli versu a so Parola. È quelli chì l'amanu mantenenu u so modu.
2:19 Quelli chì teme u Signore cercaranu e cose chì li piacenu bè. È quelli chì l'amanu seranu pienu di a so lege.
2:20 Quelli chì teme u Signore preparanu i so cori, è santificaranu a so ànima in a so vista.
2:21 Quelli chì teme u Signore guardanu i so cumandamenti, è averà pacienza ancu finu à u so esame,
2:22 dicendu: "Se ùn facemu micca a penitenza, tandu cascà in manu di u Signore, è micca in manu di l'omi".
2:23 Perchè secondu a so grandezza, cusì hè ancu a so misericòrdia cun ellu.

Sirach 3

3:1 I figlioli di a saviezza sò a Chjesa di i ghjusti: è a so generazione hè ubbidienza è amore.
3:2 Figlioli, ascolta u ghjudiziu di u to babbu, è agisce in cunseguenza, cusì chì vi pò esse salvatu.
3:3 Perchè Diu hà onoratu u babbu in i figlioli, è, quandu cercanu u ghjudiziu di a mamma, hà cunfirmatu in i zitelli.
3:4 Quellu chì ama à Diu, supplicherà cun ellu in nome di i peccati, è si mantene luntanu da u peccatu, è sarà attentatu in e preghiere di i so ghjorni.
3:5 È, cum'è quellu chì accumula un tesoru, cusì hè ancu quellu chì onora a so mamma.
3:6 Quellu chì onora u so babbu truverà a felicità in i so figlioli, è ellu serà attentatu in u ghjornu di a so preghiera.
3:7 Quellu chì onora u babbu hà da campà una longa vita. È quellu chì ubbidisce à u so babbu serà un rinfrescante per a so mamma.
3:8 Quellu chì teme u Signore onora i so genitori, è li servirà cum'è maestri, perchè sò quelli chì l'anu cuncipitu.
3:9 In a parolla è in l'attu, è in tutte e cose, onore u vostru babbu cù pacienza,
3:10 affinchì una benedizzione vi vene da ellu, è cusì chì a so benedizzione ferma finu à a fine.
3:11 A benedizzione di u babbu rinforza e case di i figlioli; ma a malidizzione di a mamma sradica ancu u so fundamentu.
3:12 Ùn vantate micca in a disgrazia di u vostru babbu; perchè a so vergogna ùn hè micca a to gloria.
3:13 Perchè a gloria di un omu hè da l'onore di u so babbu, è un babbu senza onore hè un discreditu à u figliolu.
3:14 Figliolu, sustene u vostru babbu in a so vechja, è ùn l'afflige micca in a so vita.
3:15 È se a so mente duveria fallu, mostra a gentilezza; è ùn u disprezza micca quandu site in a vostra forza. Per l'elemosina à u babbu ùn sarà mai scurdatu.
3:16 Perchè ancu in cambiu di u peccatu di a mamma, bè vi sarà rimbursatu.
3:17 È sarete custruitu in ghjustizia, è vi sarà ricurdatu in u ghjornu di a tribulazione. È i vostri peccati si dissolveranu cum'è u ghjacciu in tempu caldu.
3:18 Chì forma di male hà quellu chì abbanduneghja u babbu! È quellu chì exaspera a so mamma hè malattatu da Diu.
3:19 Figliolu, fà e vostre opere cù mansuità, è sarete amatu oltre a gloria di l'omi.
3:20 Per grande chì pudete esse, umiliatevi in ​​tutte e cose, è truverete grazia in a presenza di Diu.
3:21 Perchè solu u putere di Diu hè grande, è hè onoratu da l'umili.
3:22 Ùn deve micca circà e cose chì sò troppu altu per voi, è ùn deve esaminà e cose chì sò fora di a vostra capacità. Ma in quantu à e cose chì Diu hà affidatu à voi, cunsiderà questi sempre. Ma ùn deve esse curiosu in troppu di e so opere.
3:23 Perchè ùn hè micca necessariu di vede cù i vostri ochji e cose chì sò ammucciate.
3:24 In affari inutili, ùn sceglite micca di esse un esaminatore di parechje cose diverse, è ùn deve esse curiosu di troppu di e so opere.
3:25 Perchè parechje cose vi sò state revelate, oltre l'intelligenza di l'omi.
3:26 Eppuru, l'incertezza in queste cose hà ancu minatu parechje persone è hà detenutu a so mente in vanità.
3:27 Un core induritu averà u male à a fine, è quellu chì ama u periculu perirà in ellu.
3:28 Un core chì avanza in duie direzzione ùn hà micca successu, è u core depravatu serà scandalizatu in questu modu.
3:29 Un core gattivu serà accadutu di dulori, è un peccatore aghjunghje più peccati.
3:30 A sinagoga di l'arroganti ùn serà micca guarita. Perchè u gambu di u peccatu si radicherà in elli, è ùn serà micca capitu.
3:31 U core di u sàviu hè capitu da a saviezza, è una bona orechja senterà a saviezza cù tuttu u so desideriu.
3:32 Un core sàviu è capiscenu s'astentera da i peccati, è averà successu in l'opere di ghjustizia.
3:33 L'acqua spegne un focu ardente, è l'elemosina resiste à i peccati.
3:34 È Diu hè u guardianu per quellu chì ripaga una bontà. Si ricorda di ellu dopu, è in u tempu di a so caduta, truverà un sustegnu fermu.

Sirach 4

4:1 Figliolu, ùn devi micca ingannà i poveri per l'elemosina, nè ùn devi micca svià i to ochji da un poviru omu.
4:2 Ùn deve micca disprezzà l'anima affamata, è ùn deve micca aggravate un poviru omu in u so bisognu.
4:3 Ùn deve micca afflittu u core di i bisogni, è ùn deve micca ritardà una offerta à qualchissia in angoscia.
4:4 Ùn duvete micca fà richieste di quellu chì hè assai disturbatu, è ùn devi micca alluntanà a to faccia da l'indigente.
4:5 Ùn deve micca alluntanà i vostri ochji da i bisogni per a rabbia. È ùn deve micca abbandunà quelli chì cercanu aiutu da voi, per ch'elli parranu maledizioni daretu à e to spalle.
4:6 Per i supplicazioni di quellu chì parla maledizioni di voi, in l'amarezza di a so ànima, sarà attentu. Perchè quellu chì l'hà fattu l'ascolterà.
4:7 Fatevi un amicu à a congregazione di i poveri, è umili a to ànima davanti à un anzianu, è umiltà a testa davanti à i grandi.
4:8 Turnate l'arechja senza tristezza versu i poveri, è rimbursà u vostru debitu, e rispondimi pacificamente in mansuetudine.
4:9 Libera quellu chì soffre ferita da a manu di l'arroganti, è ùn porta micca animosità in a vostra ànima.
4:10 In ghjudiziu, sii misericordioso à l'orfanu, cum'è un babbu, è esse misericordiosi à a so mamma, cum'è un maritu.
4:11 È tandu sarete cum'è un figliolu ubbidiente di l'Altissimo, e ti pietà più chè una mamma.
4:12 A saviezza dà vita à i so figlioli, è ella alza quelli chì a cercanu, è li precederà in a strada di a ghjustizia.
4:13 È quellu chì l'ama ama a vita. È quelli chì guardanu per ella abbracciaranu e so delizie.
4:14 Quelli chì si tene à ella eredite a vita. È in ogni locu ch'ella entre, Diu benedicarà.
4:15 Quelli chì u servenu cederanu à ciò chì hè santu. È Diu ama quelli chì amanu a saviezza.
4:16 Celui qui l'écoute jugera les nations. È quellu chì a fighja nantu à ella fermarà sicuru.
4:17 S'ellu crede in ella, l'eredirà, è tuttu ciò chì nasce da ellu serà cunfirmatu.
4:18 Perchè ella cammina cun ellu attraversu a tentazione, è ellu sceglie da u principiu.
4:19 Ella guidà a paura è u timore è i prucessi nantu à ellu, è ch'ella u crucificà cù a tribulazione di a so duttrina, finu à ch'ella hà pruvatu à ellu in i so pinsamenti è si pò cunfidà in a so ànima.
4:20 È tandu u rinfurzà, è guidàlu per una strada dritta, è rallegrate in ellu.
4:21 È ella li divulgarà i so sicreti, è ella hà da cullà un tesoru, di a cunniscenza è a cunniscenza di a ghjustizia, in ellu.
4:22 Ma s'ellu s'hè erratu, ella u lascerà daretu, è ella u darà in manu à u so nemicu.
4:23 Figliolu, esse sempre attenti, è tene luntanu da u male.
4:24 Per a vostra ànima, ùn devi esse vergogna di parlà a verità.
4:25 Perchè ci hè una vergogna chì porta u peccatu, è ci hè una vergogna chì porta gloria è grazia.
4:26 Ùn deve micca accettà una faccia contru à a vostra propria faccia, nè ùn deve accettà una minzogna contru à a vostra propria ànima.
4:27 Ùn deve micca gudiri a caduta di u vostru vicinu.
4:28 Nemmenu duvete ritene e parolle in una occasione di salvezza. Ùn deve micca ammuccià a vostra saviezza in a so bellezza.
4:29 Perchè a saviezza hè discernita in a parolla. È l'intelligenza è a cunniscenza è a duttrina si discerniscenu in e parolle di quelli chì capiscenu è da a so fermezza in l'opere di ghjustizia..
4:30 Ùn avete micca cuntradite una parolla di verità in ogni modu. Altrimenti, da una falsità nata da ignuranza, sarete cunfunditi.
4:31 Ùn deve esse vergogna di cunfessi i vostri peccati, ma ùn vi sottumessi à nimu per via di u peccatu.
4:32 Ùn sceglite micca di stà contr'à a faccia di i putenti, perchè ùn avete micca strite contru à u currente di u fiume.
4:33 Soffre per a ghjustizia, in nome di a to ànima, è lotta, ancu à a morte, in nome di a ghjustizia, è Diu hà da luttà contr'à i vostri nemici per voi.
4:34 Ùn sceglite micca di esse prestu cù e vostre parolle, nè improduttivu o negligente in i vostri travagli.
4:35 Ùn sceglite micca di esse cum'è un leone in a vostra casa, distressing quelli di a vostra casa, è oppressendu quelli chì sò sottumessi à voi.
4:36 Ùn lasciate micca a vostra manu aperta quandu riceve, ma chjusu quandu dà.

Sirach 5

5:1 Ùn sceglite micca di cercà pussedimenti inicu, è ùn devi dì: "Aghju tuttu ciò chì aghju bisognu in a vita". Perchè ùn vi serà micca benefiziu in u tempu di retribuzione è bughjura.
5:2 Ùn avete micca perseguite, in a vostra forza, i desideri di u vostru core.
5:3 È ùn deve micca dì: "Quanto sò putente?" o, "Quale mi abbatterà per via di i mo atti?" Perchè Diu vindicà cù vindetta.
5:4 Ùn devi micca dì, "Aghju peccatu, è chì dulore m'hè accadutu?"Per l'Altissimo hè un pacienza cumpensu.
5:5 Ùn esse disposti à esse senza paura di un peccatu pardunatu, è ùn deve micca aghjunghje u peccatu nantu à u peccatu.
5:6 È ùn deve micca dì: "A cumpassione di u Signore hè grande; averà pietà di a multitùdine di i mo peccati ".
5:7 Perchè sia a misericordia è a rabbia partenu prestu da ellu, è a so ira mette u so sguardu nantu à i peccatori.
5:8 Ùn avete micca ritardà à esse cunvertitu à u Signore, è ùn deve micca mette da parte di ghjornu à ghjornu.
5:9 Perchè a so ira s'avvicinerà di colpu, è in u tempu di vindicazione, ellu vi distrughjerà.
5:10 Ùn sceglite micca di esse ansiosa per a ricchezza ingiusta. Per queste cose ùn vi benefiziu micca in u ghjornu di a bughjura è a retribuzione.
5:11 Ùn avete micca vintu in ogni ventu, è ùn deve andà in ogni strada. Perchè cusì hè pruvata ogni peccatore da a so lingua duplice.
5:12 Siate fermu in a strada di u Signore è in a verità di a vostra intelligenza è a vostra cunniscenza, è lasciate chì e parolle di pace è di ghjustizia vi ghjunghjenu.
5:13 Siate mansu quandu si sente una parolla, per pudè capisce. È offre una risposta vera in saviezza.
5:14 Se capisci, poi rispondi à u to vicinu. Ma s'è vo ùn, poi lasciate a to manu nantu à a bocca, cusì chì ùn site micca pigliatu da una parolla inepta, è dopu cunfunditu.
5:15 Onore è gloria sò in e parolle di quelli chì capiscenu, ancora veramente, a lingua di l'omu imprudente hè a so disfatta.
5:16 Ùn deve esse chjamatu un sussurru, è ùn deve esse pigliatu da a vostra propria lingua, è dopu cunfunditu.
5:17 Perchè a cunfusione è u rimorsu hè nantu à un latru, è una marca gattiva hè nantu à a doppia lingua; ma per u bisbigliatore, ci hè odiu è animosità è disgrazia.
5:18 Justificate u picculu è u grande in u stessu modu.

Sirach 6

6:1 Ùn esse disposti à diventà un nemicu invece di un amicu à u vostru vicinu. Perchè un omu cattivu erediterà l'omu è a disgrazia, cum'è ogni peccatore chì hè invidioso è doppia lingua.
6:2 Ùn deve micca esaltà sè stessu, cum'è un toru, in i pinsamenti di a to ànima, perchè forse a vostra forza pò esse abbattuta per una stupidità,
6:3 chì cunsumava e vostre foglie, è distrughje u vostru fruttu, è ti lascià daretu cum'è un arbre seccu in u desertu.
6:4 Perchè un'anima gattiva distruggerà quellu chì l'hà. Perchè cun piacè li furnisce i nemici, è u purterà à u destinu di l'impiu.
6:5 Una dolce parolla multiplica l'amichi è mitiga i nemici. E parolle di ringraziu abbundanu in un omu bonu.
6:6 Permette à parechji di esse in pace cun voi, ma permette à unu di mille per esse u vostru cunsigliu.
6:7 Sè vo avete un amicu, Prova lu prima di accettà, è ùn fidate micca di ellu prestu.
6:8 Perchè ci hè un amicu secondu u so tempu, ma ùn resta micca in u ghjornu di a tribulazione.
6:9 È ci hè un amicu chì pò esse turnatu à l'animosità. È ci hè un amicu chì palesarà l'odiu è u ridiculu è l'insulti.
6:10 È ci hè un amicu chì hè un cumpagnu à tavula, ma ùn ferma micca in un ghjornu di bisognu.
6:11 Un amicu, s'ellu ferma fermu, serà per voi cum'è tù sì per sè stessu, è ellu agirà cun fideltà trà quelli di a vostra casa.
6:12 S'ellu si umilia davanti à voi è si piatta da a vostra faccia, averete una amicizia nobile è armoniosa.
6:13 Distanziati da i vostri nemici, è fate attenzione à i vostri amichi.
6:14 Un amicu fidu hè un forte refuggiu, è quellu chì hà trovu unu hà trovu un tesoru.
6:15 Nunda hè paragunabile à un amicu fidu, è nimu pesu d'argentu o d'oru vale più chè a bontà di a so fideltà.
6:16 Un amicu fidu hè una medicina per a vita è l'immortalità; è quelli chì teme u Signore truveranu unu.
6:17 Quellu chì teme à Diu averà una bona amicizia simili, perchè u so amicu serà cum'è ellu.
6:18 Figliolu, da a to ghjuventù riceve struzzione, è tandu truverete a saviezza, ancu à i vostri capelli grigi.
6:19 Avvicinate à a saviezza cum'è quellu chì ara è sumina, e poi aspittà i so frutti boni.
6:20 Per fà u so travagliu, vi travagliate un pocu, ma prestu da manghjà da i so prudutti.
6:21 Quantu hè assai dura a saviezza per l'omi ignoranti! È cusì, l'insensu ùn restarà cun ella.
6:22 Ella serà per elli cum'è una grande petra di prova, è a cacciaranu da elli senza ritardu.
6:23 Perchè a saviezza di a duttrina hè in accordu cù u so nome, è ùn hè micca manifestatu à parechji. Ma cuntinueghja cù quelli da quale hè ricunnisciuta, ancu à a vista di Diu.
6:24 Ascolta, figliolu, è accettà un cunsigliu di capiscenu, perchè ùn devi micca scartà u mo cunsigliu.
6:25 Mettite i vostri pedi in i so catene è u collu in e so catene.
6:26 Incline a spalla, è portala, perchè ùn sarete micca afflitti da i so ligami.
6:27 Avvicinà à ella cù tutta a to ànima, è serve i so modi cù tutte e vostre forze.
6:28 Esaminà ella, è ella vi sarà revelata, è quandu l'avete ottenuta, ùn deve micca abbandunà ella.
6:29 Per, in fine assai, truverete riposu in ella, è ella si trasformerà in u vostru piacè.
6:30 Allora i so catene seranu una forte prutezzione è una basa ferma per voi, è e so catene seranu un vestitu di gloria.
6:31 Perchè in ella hè a bellezza di a vita, è i so ligami sò una fascia curativa.
6:32 Serete vistutu cun ella cum'è cù una robba di gloria, è a mette nantu à u to capu cum'è una corona di gioia.
6:33 Figliolu, s'è tù mi ascolti, ampararete. È si adatta a vostra mente, sarete sàviu.
6:34 Se inclinate l'arechja, riceverete duttrina. È si ti piace à sente, sarete sàviu.
6:35 Fate trà a multitùdine di anziani prudenti, è unite à a so saviezza da u core, cusì chì pudete esse capace di sente ogni discorsu annantu à Diu, è cusì chì i pruverbii di lode ùn ti fughjenu micca.
6:36 È si vede un omu di intelligenza, guardà per ellu, è lasciate chì i vostri pedi sguassate i scalini di e so porte.
6:37 Pone i vostri pinsamenti nantu à i precetti di Diu, è esse cumplettamente constante in i so cumandamenti. È ellu stessu vi darà un core, è u desideriu di saviezza vi sarà datu.

Sirach 7

7:1 Ùn sceglite micca di fà u male, è u male ùn ti pigliarà micca.
7:2 Ritirate da l'iniquitu, è u male si ritirarà da voi.
7:3 Figliolu, ùn suminate u male in i solchi di l'inghjustizia, è ùn li cuglierai sette volte.
7:4 Ùn cercate micca un rolu di dirigenza da u Signore, è ùn cercate micca un postu d'onore da u rè.
7:5 Ùn avete micca ghjustificà davanti à Diu, perchè ellu hè u Sapiente di i cori. È ùn deve micca vulsutu esse sàviu davanti à u rè.
7:6 Ùn cercate micca di diventà ghjudice, à menu chì ùn avete abbastanza forza per sfracicà l'iniquità. Altrimenti, pudete teme a faccia di i putenti, è cusì stabilisce un scandalu in a vostra integrità.
7:7 Ùn deve micca peccatu contru à a multitùdine di una cità, nè tù ti lanciari contru à u populu.
7:8 È ùn deve micca ligà dui peccati inseme. Perchè ancu in un peccatu, ùn sarete micca impunitu.
7:9 Ùn esse vile in a vostra ànima.
7:10 Ùn deve esse micca dispostu à mendicà, nè per dà limosina.
7:11 Ùn devi micca dì: "Diu guarderà cun favore nantu à a multitùdine di i mo rigali, è quandu aghju fattu una offerta à u Diu altìsimu, accetterà u mo rigalu ".
7:12 Ùn deve micca ridicule un omu in l'amarezza di l'anima. Perchè ci hè unu chì umilia è chì esalta: u Diu chì vede tuttu.
7:13 Ùn amate micca una bugia contru à u vostru fratellu, nè duvete agisce u listessu versu u vostru amicu.
7:14 Ùn esse disposti à inventà una bugia di ogni tipu. Per a pratica di minzogna ùn hè micca bè.
7:15 Ùn sceglite micca di esse verbose trà una multitùdine di anziani, è ùn deve micca ripetiri e parolle di e vostre preghiere.
7:16 Ùn deve micca odià i travaglii laboriosi, nè a vita rustica creata da l'Altissimo.
7:17 Ùn devi micca cunsiderà esse trà a multitùdine di l'indisciplinati.
7:18 Ricurdativi di l'ira. Perchè ùn serà micca ritardatu.
7:19 Umiliate u vostru spiritu assai. Perchè a retribuzione contru a carne di l'impiu hè cù u focu è i vermi.
7:20 Ùn tradisce micca u vostru amicu per i soldi, è ùn devi micca disprezzà u vostru fratellu caru per l'oru.
7:21 Ùn sceglite micca di alluntanà da una moglia bona è capiscenu, quale avete statu attribuitu in u timore di u Signore. Perchè a grazia di a so modestia hè sopra à l'oru.
7:22 Ùn deve micca dannà u servitore chì e so opere sò onesti, nè l'ingaghjatu chì vi affida a so vita.
7:23 Chì un servitore intesu sia amatu da voi cum'è a vostra propria ànima. Ùn deve micca ingannà ellu fora di a libertà, nè l'abbandunà à a miseria.
7:24 Sò i vostri bovini? Tende à elli. E si sò utili, lasciali stà cun voi.
7:25 Sò i figlioli toi? Istruiteli, è li inchina da a so zitiddina.
7:26 Sò e figliole toie? Guardà i so corpi. È ùn deve micca vede una attitudine ligera versu elli.
7:27 Dà a to figliola in matrimoniu, è dàla à un omu chì capisce, è vi farà un gran travagliu.
7:28 Sì una moglia in accordu cù a to ànima hè a toia, ùn deve micca ricusà ella. Ma ùn vi affidate micca à quellu chì hè odiosa.
7:29 Cù tuttu u vostru core, onore u to babbu. È ùn devi scurdà di e lagnanze di a to mamma.
7:30 Ricurdativi chì ùn saria micca natu fora di elli. È cusì, restituite à elli cum'è anu fattu ancu per voi.
7:31 Cù tutta a to ànima, teme u Signore, è cunsidereghja i so preti santi.
7:32 Cù tutte e vostre forze, amate quellu chì vi hà fattu, è ùn deve micca abbandunà i so ministri.
7:33 Onore à Diu da tutta a vostra ànima, è dà onore à i preti, è cuntinuà à purificà cù a vostra forza.
7:34 Dà li a so parte, cum'ellu hè statu urdinatu di voi, da i primi frutti è da e purificazioni. È per i vostri delitti ignoranti, purificatevi cù una offerta più chjuca.
7:35 Duvete offre à u Signore u rigalu di a vostra forza, è u sacrifiziu di a santificazione, è i primi frutti di ciò chì hè santu.
7:36 È stende a manu à i poveri, cusì chì a vostra espiazione è a vostra benedizzione pò esse perfetta.
7:37 Un rigalu hà grazia à a vista di tutti i vivi, ma ùn devi micca pruibisce a grazia per i morti.
7:38 Ùn devi micca falla di cunsulà quelli chì pienghjenu, nè per marchjà cù quelli chì sò in luttu.
7:39 Ùn lasciate micca lentu per visità i malati. Perchè in questu modu, vi sarà cunfirmatu in amore.
7:40 In tutte e vostre opere, ricordate a vostra fine, è cusì ùn peccate micca, à l'eternità.

Sirach 8

8:1 Ùn avete micca lite cù un omu putente, per ch'ellu ùn vi cascà in e so mani.
8:2 Ùn avete micca cuntentu cù un omu riccu, perchè forse ch'ellu pò purtà una azzione contru à voi.
8:3 Perchè l'oru è l'argentu anu distruttu parechji, è anu ghjuntu è currutti ancu i cori di i rè.
8:4 Ùn avete micca litigà cun un omu chì hè pienu di parolle, perchè ùn deve micca chjappà legnu nantu à u so focu.
8:5 Ùn avete micca cunfidendu in un omu ignorante, per ùn parlà male di a vostra famiglia.
8:6 Ùn deve micca disprezzà un omu chì si alluntanassi da u peccatu, nè li rimproverate. Ricurdativi chì simu tutti sottumessi à a correzione.
8:7 Ùn deve micca disprezzà un omu in a so vechja. Perchè simu tutti sottumessi à invechjà.
8:8 Ùn esse micca dispostu à rallegrassi di a morte di u vostru nemicu, sapendu chì tutti morimu, è ch'ùn vulemu chì l'altri si rallegranu per noi.
8:9 Ùn deve micca disprezzà u discorsu di quelli chì sò vechji è sàvii; invece, meditate i so pruverbii.
8:10 Perchè da elli, ampararete a saviezza è a duttrina intelligente, per serve grandi omi senza culpa.
8:11 Ùn lasciate micca chì u discorsu di i vostri anziani passassi. Perchè anu amparatu da i so babbi.
8:12 È da elli, ampararete à capiscenu, è ampararete chì risposta à dà in un tempu di necessità.
8:13 Ùn avete micca accende i carboni di i peccatori discutendu cun elli. Perchè pudete esse brusgiatu da a fiamma da u focu di i so piccati.
8:14 Ùn deve micca stà contr'à a faccia di una persona disprezzu, altrimenti pò pusà cum'è s'aspittava in agguatu contru à e vostre parolle.
8:15 Ùn deve micca prestu à un omu chì hè più forte di voi. Ma si presti, cunsidereghja persu.
8:16 Ùn avete micca prumessu oltre a vostra capacità. Ma s'è tù prumetti, cunsiderà cumu cumpiendu.
8:17 Ùn avete micca ghjudicà contru à un ghjudice. Perchè ellu ghjudica secondu ciò chì hè ghjustu.
8:18 Ùn avete micca andà in strada cun un omu audace, per ch'ellu ùn vi impiega i so mali. Perchè ellu surtite secondu a so vuluntà, è perirà cun ellu in a so follia.
8:19 Ùn avete micca principià un cunflittu cù un omu arrabbiatu, è ùn deve andà in u desertu cù un omu audace. Perchè u sangue ùn hè nunda per ellu, è in un locu induve ùn ci hè micca aiutu per voi, ellu vi abbatterà.
8:20 Ùn devi micca cunsultà cù i stupidi. Perchè ùn sò capaci di amà nunda, salvu ciò chì li piace.
8:21 Ùn avete micca piglià cunsigliu in vista di un forasteru. Perchè ùn sapete micca ciò chì farà dopu.
8:22 Ùn deve micca revelà u vostru core à ogni omu, per ch'ellu ùn vi prupone una falsa gentilezza, e poi parlà di voi in modu di rimproveru.

Sirach 9

9:1 Ùn deve esse ghjilosu di a moglia di u to pettu, per ch'ella ùn svela, à causa di tè, a malizia di una lezione gattiva.
9:2 Ùn deve micca dà l'autorità nantu à a vostra ànima à una donna, per ch'ella ottenga a vostra forza, è tandu sarete cunfunditi.
9:3 Ùn avete micca guardà cun favore nantu à una donna cù assai desideri, per ch'ellu ùn vi cadessi in e so trappule.
9:4 Ùn deve esse micca sempre bisognu di divertimentu, nè ùn devi esse cunvinta da ellu, per ùn esse forse perisce per a so efficacità.
9:5 Ùn devi micca fighjà una vergine, per ùn esse forse scandalizatu da a so bellezza.
9:6 Ùn deve micca dà a vostra ànima, in ogni modu, à i fornicatori, per ùn distrughjite sè stessu è a vostra eredità.
9:7 Ùn sceglite micca di guardà intornu in e strade di a cità, nè ùn devi vaghjime per e so strade.
9:8 Evite a vostra faccia da una donna ornata, perchè ùn deve micca fighjà una bellezza strana.
9:9 Parechji sò persu per via di a bellezza di una donna; è da questu, u desideriu s'accende cum'è un focu.
9:10 Ogni donna chì hè una fornicatrice serà calpestata, cum'è a puzza in a strada.
9:11 Parechje, ammirendu a bellezza di a moglia di l'altru, sò diventati riprudenti. Per a familiarità cù i so fugliali cum'è un focu.
9:12 Ùn deve micca pusà à tutti cù a moglia di un altru omu, nè si mette cun ella nantu à un divano.
9:13 È ùn deve micca litigà cun ella nantu à u vinu, perchè forse u vostru core pò vultà versu ella, è da a vostra emozione, tu saresti abbattutu in perdizione.
9:14 Ùn deve micca abbandunà un vechju amicu. Per un novu ùn serà micca simili à ellu.
9:15 Un novu amicu hè cum'è u vinu novu. Invechjarà, e poi vi piacerà à beie.
9:16 Ùn avete micca invidia a gloria è a ricchezza di un peccatore. Perchè ùn sapete micca ciò chì pò esse a so disfatta in u futuru.
9:17 A ferita di l'ingiusti ùn deve micca piacè, sapendu chì, finu à ch'elli sò in l'infernu, l'impiu ùn piacerà.
9:18 Mantene luntanu da un omu chì hà u putere di tumbà, è tandu ùn averete micca a paura di a morte sospesa nantu à voi.
9:19 Ma s'è tù avvicinassi à ellu, ùn fà nunda per offend, per ch'ellu ùn ti toglierà a vita.
9:20 Sapete chì questu hè una cumunione cù a morte. Perchè tù saresti entratu à mezu à i lacci, è camminendu nantu à e braccia di u dolu.
9:21 Sicondu a vostra capacità, fate attenzione à u vostru vicinu, è trattallu cum'è u sàviu è prudente.
9:22 Lasciate solu l'omi esse i vostri cumpagni, è chì a vostra gloria sia in u timore di Diu.
9:23 È chì u pensamentu di Diu sia in a vostra mente, è chì tuttu u vostru discorsu sia nantu à i precetti di l'Altissimo.
9:24 I travaglii seranu elogiati per e mani di l'artisti, è un capu di u populu serà elogiatu per a saviezza di e so parolle, ancora veramente, a parolla di l'anziani serà elogiata per a so intelligenza.
9:25 Un omu pienu di parolle hè un timore à a so cità, ma quellu chì parla imprudente serà odiatu per a so parolla.

Sirach 10

10:1 Un ghjudice prudente ghjudicherà u so populu, è a dirigenza di un omu intesu serà fermu.
10:2 Cum'è u ghjudice di u populu hè, cusì sò ancu i so assistenti. È qualunque tipu d'omu hè u capu di una cità, di tale tipu sò ancu quelli chì campanu in questu.
10:3 Un rè stupidu serà a ruina di u so populu. Perchè e cità seranu abitate attraversu l'intelligenza di quelli chì anu u putere.
10:4 U putere nantu à a terra hè in manu di Diu, è, in tempu debitu, ellu susciterà un capu utile nantu à a terra.
10:5 A prosperità di un omu hè in manu di Diu, è metterà u so onore sopra à a faccia di u scriba.
10:6 Avete da scurdà di tutte e ferite fattu per voi da u vostru vicinu, è ùn devi fà nunda trà l'opere di ferite.
10:7 L'arroganza hè odiosa in vista di Diu è di l'omi. È ogni iniquità trà e nazioni hè abominable.
10:8 Un regnu hè trasferitu da un populu à un altru per via di inghjustizie, e ferite, è disprezzu, è ogni tipu di inganni.
10:9 Ma nunda ùn hè più gattivu chè un omu avido. Perchè ciò chì hè a terra è a cendra deve esse arrogante?
10:10 Ùn ci hè nunda di più inicu chè à amà i soldi. Perchè un tali hà vindutu ancu a so ànima. Perchè in a so vita, mette da parte u so esse più internu.
10:11 Tuttu u putere hè di vita corta. Una malatia prolongata hè di grave preoccupazione per un duttore.
10:12 Un duttore causa una malatia per esse accurtata. Cusì ancu, un rè hè quì oghje, è dumane morerà.
10:13 Per quandu un omu mori, erediterà serpenti, e bestie salvatiche, e vermi.
10:14 U principiu di l'arroganza di l'omu hè l'apostasia da Diu.
10:15 Perchè u so core s'hè alluntanatu da quellu chì l'hà fattu. Perchè l'arroganza hè u principiu di tutti i peccati. Quellu chì si tene, sarà pienu di parolle male, è u sguasserà à a fine.
10:16 Per via di questu, u Signore hà disonoratu e riunioni di u male, è li hà distruttu, ancu finu à a fine.
10:17 Diu hà distruttu i sedi di i capi arroganti, et il a fait asseoir les dociles à leur place.
10:18 E radiche di nazioni arroganti, Diu hà seccu, è l'umili trà sti nazioni, hà piantatu.
10:19 U Signore hà abbattutu i paesi di i Gentili, è li hà distruttu cumplettamente, ancu à a so fundazione.
10:20 Ne hà seccatu alcuni, è li hà distruttu cumplettamente, è hà causatu a so memoria per alluntanassi da a terra.
10:21 Diu hà abolitu a memoria di l'arroganti, è ùn hà lasciatu solu a memoria di quelli chì sò umili in mente.
10:22 L'arroganza ùn hè micca stata creata per l'omi, nè hè statu creatu un temperamentu arrabbiatu per u genere di e donne.
10:23 Quelli chì teme à Diu trà a discendenza di l'omi seranu onorati. Ma quelli trà i figlioli chì ignoranu i cumandamenti di u Signore seranu disonorati.
10:24 In mezu à i so fratelli, un capu hà l'onore. È quelli chì teme u Signore averà onore in i so ochji.
10:25 U timore di Diu hè a gloria di i ricchi, è di l'onorevoli, è di i poveri.
10:26 Ùn sceglite micca di disprezzà un omu ghjustu chì hè poviru, è ùn sceglite micca di magnificà un omu piccatu chì hè riccu.
10:27 U grande omu, è u ghjudice, è i putenti anu onore. Ma nimu hè più grande di quellu chì teme à Diu.
10:28 Quelli chì sò liberi serviranu un servitore intesu. È un omu prudente è disciplinatu ùn murmurà micca à currezzione. Ma un omu ignorante ùn serà micca onoratu.
10:29 Ùn sceglite micca di esaltà sè stessu in u vostru travagliu, è ùn esse micca improduttivu durante u tempu di distress.
10:30 Quellu chì travaglia, è cusì abbunda in tutte e cose, hè megliu chè quellu chì si vanta, è cusì manca u pane.
10:31 Figliolu, conserva a to ànima in mitezza, è dà l'onore secondu u so meritu.
10:32 Quale hà da ghjustificà quellu chì pecca in a so ànima? È chì onorerà quellu chì disonora a so ànima?
10:33 U poviru hè glurificatu da a so disciplina è a so paura. È ci hè un omu chì hè onoratu per via di a so sustanza.
10:34 Ma si qualchissia hè glurificatu in a miseria, quantu più in sustanza? È quellu chì hè glurificatu in sustanza, qu'il craigne la pauvreté.

Sirach 11

11:1 A saviezza di quellu chì hè umile esalterà u so capu, è u ferà à pusà à mezu à i grandi omi.
11:2 Ùn deve micca elogiare un omu per a so bellezza, è ùn deve micca disprezzà un omu per i so apparenza.
11:3 L'ape hè chjuca trà e cose volanti, ma u so fruttu tene a cima di dolcezza.
11:4 Ùn deve micca gloria in vestiti in ogni mumentu, è ùn deve micca lascià esse esaltatu in u ghjornu di u vostru onore. Perchè l'opere di l'Altissimu solu sò maravigliose; è gloriose è oculate è invisibili sò e so opere.
11:5 Parechji tirani si sò pusati nantu à un tronu, è quellu chì nimu ùn ammiraria hà purtatu una diadema.
11:6 Parechji omi putenti sò stati abbattuti putenti, è l'illustri sò stati rimessi in manu di l'altri.
11:7 Prima di dumandà, ùn devi micca culpisce à nimu; è quandu avete dumandatu, rimproverà ghjustu.
11:8 Prima di sente, ùn deve micca risponde à una parolla; è ùn devi micca interrompe à mezu à un discorsu.
11:9 Ùn avete micca cuntentu in una materia chì ùn vi cuncerna micca, è ùn deve micca pusà in ghjudiziu inseme cù i peccatori.
11:10 Figliolu, ùn deve esse implicatu in parechje cose. È si diventate riccu, ùn sarete micca liberu di trasgressioni. Per se perseguite, ùn avete micca appiccicatu; e si corre avanti, ùn scapperete micca.
11:11 Ci hè un omu impiu chì travaglia è s'affretta è s'afflige, ma di più sarà senza abbundanza.
11:12 Ci hè un omu debilitatu in bisognu di ricuperazione, chì manca di forza è abbundante in miseria.
11:13 Eppuru l'ochju di Diu hà guardatu cun favore nantu à ellu per u so benefiziu, è l'hà alzatu da a so umiliazione, è hà alzatu u so capu. È parechji si sò maravigliati di ellu, è anu onoratu à Diu.
11:14 Cose bè è disgrazia, vita è morte, miseria è ricchezza, sò da Diu.
11:15 Sapienza, è disciplina, è a cunniscenza di a lege sò cun Diu. L'amore è i modi di e cose boni sò cun ellu.
11:16 L'errore è a bughjura sò stati creati da i peccatori. È quelli chì esultanu in u male, invechjate in u male.
11:17 U rigalu di Diu ferma cù l'omu ghjustu, è u so avanzu avarà successu à l'eternità.
11:18 Ci hè quellu chì s'arricchisce gastendu pocu, è questu hè a misura di a so ricumpensa.
11:19 À propositu di questu, dici: "Aghju trovu riposu per mè stessu, è avà manghjaraghju solu di i mo bè.
11:20 Ma ùn sà quantu tempu passerà prima chì a morte s'avvicina, è tandu deve lascià tuttu daretu à l'altri è more.
11:21 Fate prestu in u vostru pattu, è familiarizà cun ellu, è invechjate in u travagliu di i vostri cumandamenti.
11:22 Ùn avete micca passà u tempu in l'opere di i peccatori. Invece, fiducia in Diu è stà in u vostru locu.
11:23 Perchè hè faciule, à l'ochji di Diu, per fà un poviru subitu riccu.
11:24 A benedizzione di Diu si precipita à ricumpensa l'omu ghjustu, è in una ora fugace u so avanzu porta fruttu.
11:25 Ùn devi micca dì: "Chì aghju bisognu?" o, "Chì ci sarà bonu per mè in questu?"
11:26 Ùn devi micca dì: "Aghju abbastanza per mè stessu," o, "Chì puderia esse peghju chè questu?"
11:27 In un ghjornu di cose boni, ùn deve esse scurdate di disgrazia. È in un ghjornu di disgrazia, ùn deve esse scurdate di e cose boni.
11:28 Perchè hè faciule, in vista di Diu, u ghjornu di u so passatu, per rimbursà ognunu secondu i so modi.
11:29 L'afflizione di un'ora fa si scurdanu di grandi delizie, è à a fine di un omu hè a scuperta di e so opere.
11:30 Ùn duvete micca lodare alcun omu prima di a morte. Perchè un omu hè cunnisciutu da i so figlioli.
11:31 Ùn deve micca purtate ogni omu in a vostra casa. Perchè parechji sò i lacci di l'inganni.
11:32 Perchè cum'è un stomacu cù un malu odore vomita, è cum'è una pernice hè purtata in una gabbia, è cum'è un cervu purtatu in un lacciu, cusì hè ancu u core di l'arroganti. È hè cum'è un spettatore chì vede u so vicinu cascà.
11:33 Perchè si trova in agguatu, e poi trasforma u bè in u male, è darà a culpa à l'eletti.
11:34 Da una scintilla, cresce un gran focu; è da un omu ingannatu, assai flussi di sangue. Ma un omu assai piccatu si trova in agguatu per u sangue.
11:35 Paga assai attente à sè stessu davanti à un omu dannusu, perchè fabrica i mali. Altrimenti, pò guidà sopra à voi un rimproveru sussurratu incessantemente.
11:36 Riceve un straneru per sè stessu, è vi sguasserà cù un turbulente, è ellu vi alienà da ciò chì hè u vostru propiu.

Sirach 12

12:1 Se fate bè, sapete à quale fate, è ci sarà assai ringraziu per i vostri boni atti.
12:2 Fate bè à i ghjusti, è truverete una grande ricumpensa, è se micca da ellu, certamente da u Signore.
12:3 Perchè ùn ci hè micca bè per quellu chì hè sempre occupatu in u male, o chì ùn dà limosina. Perchè l'Altissimo odiu i peccatori, ma si pietà di u pentitu.
12:4 Dà à i misericordiosi, è ùn deve micca aiutà u peccatore. Per l'impiu è u peccatore serà rimbursatu cù a vindetta chì hè tenuta per elli u ghjornu di a retribuzione.
12:5 Dà à u bonu, ma ùn deve micca riceve da un peccatore.
12:6 Fate bè à l'umili, ma ùn devi micca dà à l'impiu; trattene u to pane, ùn li dà micca, altrimenti vi pò sopravvivere cun ella.
12:7 Perchè truverete duie volte u male per tuttu u bonu chì avete fattu per ellu. Perchè l'Altìssimu hà ancu odiu per i peccatori, è rimbursà a vindetta à l'impiu.
12:8 Un amicu ùn serà micca cunnisciutu in i tempi boni, è un nemicu ùn serà micca oculatu in l'adversità.
12:9 Per a furtuna di un omu, i so nemici sò afflitti; è da a so disgrazia, un amicu hè revelatu.
12:10 Ùn avete mai fiducia in u vostru nemicu. Perchè a so cattiveria arrugginisce cum'è una pignatta di bronzu.
12:11 Et s'il s'abaisse et s'en va incliné, aumentate a vostra vigilanza è guardatevi da ellu.
12:12 Ùn deve micca pusà in ogni locu vicinu à ellu, nè ùn devi permette ch'ellu si pusà à a to manu diritta, per ch'ellu ùn pò vultà versu u vostru locu, è cercate u vostru postu, è dopu, in fine assai, tu avissi a capiri e mio parolle è esse punitu da u mo sermone.
12:13 Quale sarà pietà di un incantatore culpitu da una serpente, o à quellu chì s'avvicina di bestie salvatiche? È cusì hè cun quellu chì tene cumpagnia cù un omu inicu è hè implicatu in i so piccati.
12:14 Per una ora, ellu starà cun voi. Ma s'è vo cuminciate à vultà, ùn li permetterà.
12:15 Un nemicu parla dolce cù e so labbra, ma in u so core, aspetta in imbuscata, per ch’ellu vi ghjitti in una fossa.
12:16 Un nemicu hà lacrime in l'ochji. Ma s'ellu trova una opportunità, ùn sarà cuntentu di sangue.
12:17 È s'è a disgrazia ti succede, ci truverete prima.
12:18 Un nemicu hà lacrime in l'ochji, ma mentre fingendu di aiutà, scavà sottu à i to pedi.
12:19 Scuzzulerà u capu, e batte e mani, è bisbigliate assai, è cambià a so spressione.

Sirach 13

13:1 Quellu chì tocca à u pitch serà contaminatu da ellu. È quellu chì s'associa cù l'arroganti serà vistutu di arroganza.
13:2 Quiconque s'associe à ceux qui sont plus honorables que lui s'impose un fardeau. È cusì, ùn deve avè micca una fraternità cù qualchissia chì hè più riccu chè voi.
13:3 Chì avarà a pignatta di coccia in cumunu cù u vasu di terra? È quandu si scontranu unu cù l'altru, unu sarà rottu.
13:4 U riccu ùn hà patitu nisuna inghjustizia, eppuru fuma. Ma u poviru, ancu s'ellu hè statu feritu, resterà zittu.
13:5 Sè site generoso, ellu vi pigliarà; è quandu ùn avete nunda, vi lascerà da parte.
13:6 Sì pussede, ellu farà festa cun voi, è vi sviutarà, è ùn ti duverà micca.
13:7 S'ellu hà bisognu di voi, ellu vi ingannarà; è mentre surridendu, vi darà speranza. Conversarà cun voi piacevule, è dirà: "Chì hè chì avete bisognu?"
13:8 È vi impressionerà cù i so cibi, finu à ch'ellu vi hà drenatu duie o trè volte, è à a fine, vi ridiculerà. È dopu, quandu vi vede, ellu vi abbandunà, è ti scuzzulerà a testa.
13:9 Umiliate davanti à Diu, è aspetta e so mani.
13:10 Attenti. Altrimenti, essendu statu seduciutu in a stupidità, sarete umiliatu.
13:11 Ùn sceglite micca di esse bassu in a vostra saviezza, altrimenti, essendu statu purtatu bassu, sarete seduciutu in a follia.
13:12 Sè vo site invitatu da qualchissia chì hè più putente chè voi, duvete ricusà. Altrimenti, ellu vi inviterà di più.
13:13 Ùn pudete micca esse rude cun ellu, per ùn esse alluntanatu. È ùn pudete micca alluntanassi da ellu, per ùn esse scurdatu.
13:14 Ùn pudete micca tene una discussione cun ellu cum'è cù un uguale. Ùn avete micca fiducia in e so parechje parolle. Per parlà assai, ellu vi sondarà, è mentre surridendu, ellu vi dumanderà nantu à i vostri sicreti.
13:15 A so mente crudele guarderà e vostre parolle; è ùn vi risparmierà micca da afflizzioni, nè da prigiò.
13:16 Siate prudente di sè stessu, è attente diligentemente à ciò chì stai à sente. Perchè andate versu a vostra propria distruzzione.
13:17 Eppuru veramente, mentre ascolta queste cose, cunsiderà cum'è s'ellu fussi un sognu, è vi svegliate.
13:18 Amate à Diu per tutta a vostra vita, è chjamatelu per a vostra salvezza.
13:19 Ogni animale ama u so propiu tipu; cusì ancu ogni omu ama i più vicinu à ellu stessu.
13:20 Tutta a carne si uniscerà cù ciò chì hè simile à sè stessu, è ogni omu s'associerà cù quellu chì hè simile à ellu stessu.
13:21 Sì un lupu avia in ogni mumentu a fraternità cù un agnellu, cusì ancu un peccatore avissi a cummunione cù i ghjusti.
13:22 Chì fraternità hà un omu santu cù un cane? O chì parte anu i ricchi cù i poveri?
13:23 In u desertu, u sumere salvaticu hè a preda di u leone. Cusì sò ancu i poveri u pasture di i ricchi.
13:24 È cum'è l'umiltà hè una abominazione per l'arroganti, cusì u riccu aborisce ancu u poviru.
13:25 Quandu un omu riccu hè statu scuzzulatu, hè rinfurzatu da i so amichi. Ma quandu un omu umile hè cascatu, hè espulsu ancu da quelli chì u cunnosci bè.
13:26 Quandu un omu riccu hè statu ingannatu, parechji l'aiuteranu à ricuperà; hà parlatu arrogante, è puru u ghjustificà.
13:27 Quandu un poviru hè statu ingannatu, in più hè rimproveratu; hà parlatu cun intelligenza, è ùn li hè datu locu.
13:28 U riccu hà parlatu, è tutti fermanu zittu, è ripetenu e so parolle, ancu à i nuvuli.
13:29 U poviru hà parlatu, è dicenu: "Quale hè stu?» È s’ellu s’imbazza, l'anu abbattutu.
13:30 A sustanza hè bona per quellu chì ùn hà micca peccatu nantu à a so cuscenza. È a miseria hè chjamata assai gattiva da a bocca di l'impiu.
13:31 U core di un omu cambia a so faccia, sia per u megliu sia per u peghju.
13:32 Truverete, cun difficultà è assai travagliu, u segnu di un core bonu è di una bona faccia.

Sirach 14

14:1 Beatu l'omu chì ùn hè micca sbulicatu per via di una parolla da a so bocca, è chì ùn hè statu punitu da u dulore per un offense.
14:2 Felice quellu chì ùn hà micca tristezza in mente, è chì ùn hè micca cascatu da a so speranza.
14:3 A sustanza hè senza sensu per un omu avari è avari. È chì faria un omu disprezzu cù l'oru?
14:4 Chi acquista ingiustamente, secondu a so propria mente, riunisce per altri. Per un altru spenderà i so beni prodigi.
14:5 Quellu chì hè gattivu per ellu stessu, à quale sarà bonu? Perchè ùn pigliarà micca piacè in i so beni.
14:6 Quellu chì hà mala vuluntà versu ellu stessu, nunda ùn hè più senza valore chè ellu. Ma tale hè a ricumpensa di a so gattivezza.
14:7 È s'ellu face bè, u face ignurantu è senza vuluntà. È à a fine, capisce a so propria malizia.
14:8 L'ochju di l'omu disprezzu hè gattivu, è svia a so faccia è disprezza a so ànima.
14:9 L'ochju di l'omu greedy hè insaziabile in a so parte di iniquità. Ùn serà micca cuntentu finu à ch'ellu hà cunsumatu a so ànima, l'asciugà.
14:10 Un ochju cattivu hè direttu à e cose male. È ùn sarà micca satisfatu da u pane; invece, hà da esse bisognu è afflittu à a so propria tavola.
14:11 Figliolu, s'è vo avete qualcosa, fate u bè à voi stessu, è offre oblazioni degne à Diu.
14:12 Ricurdativi chì a morte ùn hè stata ritardata, è chì l'allianza di a tomba vi hè statu revelatu. Perchè l'allianza di stu mondu passerà in a morte.
14:13 Fate bè à u vostru amicu prima di more. È secondu a vostra capacità, stendi a manu è dà à i poveri.
14:14 Ùn vi ingannà micca da un bonu ghjornu, è ùn lasciate micca passà u più chjucu bonu rigalu.
14:15 Ùn avete micca lasciatu à l'altri di sparte i vostri dulori è travaglii per sorte?
14:16 Dà, è riceve, è ghjustificà a to ànima.
14:17 Prima di u vostru passaghju, compie a ghjustizia. Perchè in a morte, ùn ci hè nunda di manghjà.
14:18 Ogni carne invechja cum'è l'erba, è cum'è u fogliu chì spunta da un arbulu verde.
14:19 Certi spuntanu, è altri cascanu. Tale hè a generazione di carne è sangue. Unu hè finitu, è nasce un altru.
14:20 Ogni travagliu corruptible fallerà à a fine. È u so travagliadore andarà cun ellu.
14:21 Ma ogni travagliu eccellente serà ghjustificatu. È quellu chì hà travagliatu serà onoratu da ellu.
14:22 Beatu l'omu chì resta in saviezza, è chì mediterà nantu à a so ghjustizia, è quale, in a so mente, cunsiderà a circunspeczione di Diu.
14:23 Cunsidereghja i so modi in u so core, è trova l'intelligenza in i so sicreti. Ellu va dopu à ella cum'è un investigatore, è ellu hè custanti in i so modi.
14:24 Fighjula à traversu i so finestri, è ellu sente à a so porta.
14:25 Riposa accantu à a so casa, è, stringendu una pigna in i so muri, si mette a so casetta da e so mani. È cusì, e cose boni truveranu riposu in a so casetta mentre u tempu passa.
14:26 Ellu metterà i so figlioli sottu à a so copertura, è ellu starà sottu à i so rami.
14:27 Serà prutettu da a so copertura da u calore, è riposarà in a so gloria.

Sirach 15

15:1 Quellu chì teme à Diu farà bè. È quellu chì tene à a ghjustizia l'ottene.
15:2 È cum'è una mamma onorevoli, ella l'incontrerà, è cum'è una sposa vergine, ella u riceverà.
15:3 Ella l'alimentarà cù u pane di a vita è di l'intelligenza. È ella li dà à beie da l'acqua di a saviezza salvifica. È serà cunfirmata in ellu, è ùn vacillarà.
15:4 È ella si tene à ellu, è ùn serà micca cunfunditu. È ella l'exaltarà, cù quelli più vicini à ellu.
15:5 È à mezu à a Chjesa, ella aprirà a so bocca, è ch'ella u empierà cù u spiritu di saviezza è intelligenza, è ella u vestirà cù un vestitu di gloria.
15:6 Ella accumulerà in ellu un tesoru di gioia è esultazione, è ella li farà eredite un nome eternu.
15:7 Ma l'omi stupidi ùn a pigliaranu micca. È ancu chì l'omi capiscenu a scuntrà, l'omi stolti ùn la vedranu micca. Perchè ella hè luntanu da l'arroganza è l'inganno.
15:8 L'omi minzognoli seranu attenti à ella. Ma l'omi chì parlanu a verità seranu truvati cun ella, è avranu successu, ancu quandu esaminatu da Diu.
15:9 A lode ùn hè micca bella in bocca di un peccatore.
15:10 Perchè a saviezza hè stata mandata da Diu. È a lode starà davanti à a saviezza di Diu, è a lode abbunderà in bocca di i fedeli, è u sovranu Signore darà lode à a saviezza.
15:11 Ùn devi micca dì: "Hè per via di Diu chì a saviezza hè assente". Perchè ùn deve micca fà ciò chì detesta.
15:12 Ùn devi micca dì: "M'hà purtatu fora". Perchè l'impiu ùn li serve à nunda.
15:13 U Signore odia ogni errore abominable, è quelli chì u temenu ùn amaranu micca tali cose.
15:14 Diu hà stabilitu l'omu da u principiu, è u lasciò in manu di u so propiu cunsigliu.
15:15 Hà aghjustatu i so cumandamenti è i precetti.
15:16 Se sceglite di mantene i cumandamenti, è si, avenduli scelti, li cumpie cun fideltà perpetua, vi cunserveranu.
15:17 Hà messu acqua è focu davanti à voi. Estende a manu à quellu chì sceglite.
15:18 Prima di l'omu hè a vita è a morte, bè è male. Quellu chì ellu sceglie, li serà datu.
15:19 Perchè a saviezza di Diu hè parechje. È hè forte in u putere, vede tutte e cose senza cessà.
15:20 L'ochji di u Signore sò nantu à quelli chì u teme, è cunnosci ognuna di l'opere di l'omu.
15:21 Ùn hà urdinatu à nimu di agisce impiously, è ùn hà datu nimu permessu di peccatu.
15:22 Perchè ùn vole micca una multitùdine di figlioli infideli è inutili.

Sirach 16

16:1 Ùn deve micca rallegra in i zitelli impious, si sò successu; nè ùn devi piglià piacè in elli, se u timore di Diu ùn hè micca in elli.
16:2 Ùn avete micca appruvà a so vita, nè duvete guardà cun favore nantu à i so travagli.
16:3 Perchè un zitellu chì teme à Diu hè megliu chè mille figlioli impi.
16:4 È hè megliu à more senza figlioli, chè di lascià daretu à i zitelli empi.
16:5 Per mezu di una persona cun intelligenza, un paese sarà abitatu. A tribù di l'impiu diventerà desolata.
16:6 Parechje cose cusì chì i mo ochji anu vistu, è cose più grande di queste chì a mo orechja hà intesu.
16:7 In a sinagoga di i peccatori, un focu s'incendiarà; è à mezu à un populu increduli, l'ira s'infiammerà.
16:8 I giganti di l'antichità ùn anu micca ottenutu u pirdunu per i so piccati; sò stati distrutti da a fiducia in e so capacità.
16:9 È ùn hà micca risparmiatu u locu di u sughjornu di Lot, è li aboria per via di l'arroganza di e so parolle.
16:10 Ùn hà micca pigliatu pietà di elli, distrugge un populu sanu, qui même se vantent de leurs péchés.
16:11 È questu era cusì cù sei centu mila omi, chì sò stati riuniti in a durezza di i so cori. È sì ancu una sola persona ostinata era scappata impunita, saria una maraviglia.
16:12 Perchè a misericordia è a rabbia sò cun ellu. Hè putente in u pirdunu, è sbocca l'ira.
16:13 Cum'è a so misericòrdia, cusì hè ancu a so currezzione; ghjudica un omu secondu e so opere.
16:14 U peccatore, in e so violazioni, ùn scapperà micca; ma a pacienza di Quellu chì mostra misericordia ùn serà micca diminuitu.
16:15 Ogni misericordia farà un locu per ogni omu, secondu u meritu di e so opere, è secondu l'intelligenza di u so sughjornu.
16:16 Ùn devi micca dì: "Sò oculatu da Diu," o, "WHO, da l'altu, prendrà nota di mè?"
16:17 o, "Frà un gran numaru di persone, Ùn seraghju micca nutatu. Perchè chì hè a mo ànima à mezu à una creazione cusì immensa?"
16:18 Eccu: i celi, è u celu di i celi, l'abissu, è tutta a terra, è e cose chì sò in queste, sarà scuzzulatu da u so sguardu,
16:19 inseme cù muntagne è muntagne, è i fundamenti di a terra. Quandu Diu chjappà u so sguardu nantu à elli, seranu colpi di tremulu.
16:20 È riguardu à tutte queste cose, u core hè senza capisce; ma ogni core hè capitu da ellu.
16:21 È quale capisce i so modi, o a tempesta, chì nimu ochju di l'omu hà da vede?
16:22 Perchè parechji di e so opere sò dissimulati. Ma quale annuncerà l'opere di a so ghjustizia? O chì li suppurtà? Perchè u testamentu hè luntanu da certi persone, è l'esame di ogni cosa hè in a so fine.
16:23 Quellu chì diminuisce u core, pensa pinsamenti vioti. Perchè l'omu imprudente è sbagliatu pensa à a stupidità.
16:24 Ascolta mi, figliolu, è amparà a disciplina di capiscenu, è attente à e mo parolle in u vostru core.
16:25 È parleraghju cù equità di disciplina, è mi sforzaraghju à annunzià a saviezza. Allora attente à e mo parolle in u vostru core, è parleraghju cun equità di spiritu, nantu à e virtù chì Diu hà stabilitu in e so opere da u principiu, è annunzià a so cunniscenza in verità.
16:26 Cù u ghjudiziu di Diu, i so travaglii sò stati fatti da u principiu; è da a so istituzione, ellu stessu distinguia e so parti è hà stabilitu i so principii, in i so tipi.
16:27 Hà abbellitu e so opere à l'eternità. Ùn anu mancu a fame, nè travagliatu, è ùn anu micca cessatu di e so opere.
16:28 Nisunu di elli ùn causarà angoscia à u so vicinu, per sempre.
16:29 Ùn deve esse micca incredule à a so parolla.
16:30 Dopu, Diu hà guardatu cun favore nantu à a terra, è l'hà chjappu cù a so bontà.
16:31 L'anima di ogni cosa vivente hà purtatu a parolla da davanti à a so faccia, è u so ritornu torna à ellu.

Sirach 17

17:1 Diu hà creatu l'omu da a terra, è l'hà fattu secondu a so propria maghjina.
17:2 È l'hà tornatu torna, è l'hà vistutu di virtù secondu ellu stessu.
17:3 Li hà datu u numeru è u tempu di i so ghjorni, è li dete l'autorità nantu à tutte e cose chì sò nantu à a terra.
17:4 Hà postu u timore di ellu nantu à ogni carne, è avia duminatu nantu à e bestie salvatichi è e cose volanti.
17:5 Hà creatu da ellu un aiutu, simile à ellu stessu. Li hà datu cunsiglii, è lingua, è vista, è sente, è un core, per pinsà. È li pieni cù a disciplina di l'intelligenza.
17:6 Hà creatu in elli a cunniscenza di u spiritu. Hà pienu u so core cun intelligenza, è li mostrò u bè è u male.
17:7 Hà postu l'ochju nantu à i so cori, per revelà à elli a grandezza di e so opere,
17:8 per ch'elli puderanu lodare assai u nome di a santificazione, è dà gloria à e so maraviglie, per ch'elli puderanu dichjarà a grandezza di e so opere.
17:9 In più, li hà datu a disciplina è a lege di a vita, cum'è a so eredità.
17:10 Hà stabilitu un pattu eternu cun elli, è li revelò a so ghjustizia è i so ghjudizii.
17:11 È u so ochju hà vistu a grandezza di u so onore, è e so arechje anu intesu l'onore di a so voce, è li disse: "Guardatevi di ogni iniquità".
17:12 È hà urdinatu à ognunu di u so vicinu.
17:13 I so modi sò sempre in a so vista; ùn sò micca ammucciati da i so ochji.
17:14 Sopra ogni populu, hà numinatu un capu.
17:15 È Israele hè statu fattu per esse a parte manifesta di Diu.
17:16 È in vista di Diu, tutte e so opere sò cum'è u sole. È i so ochji, senza cessà, inspeccionà i so modi.
17:17 I patti ùn sò micca oculati da a so iniquità, è tutte e so iniquità sò in vista di Diu.
17:18 L'elemosina di un omu hè cum'è un sigillo nantu à ellu, chì guardà a grazia di un omu cum'è a pupilla di un ochju.
17:19 È dopu, si alzarà è li rimburserà a so ricumpensa, ognunu nantu à u so capu, è turnarà à i lochi oculati di a terra.
17:20 Avà, à u pentitu, hà datu u modu di ghjustizia, è hà rinfurzatu quelli chì mancanu di pacienza, è li hà attaccati à un destinu di verità.
17:21 Cunvertite à u Signore, è rinunzià i vostri peccati.
17:22 Fate supplica davanti à a faccia di u Signore, è diminuite e vostre offese.
17:23 Ritorna à u Signore, è alluntanassi da a vostra inghjustizia, è avè un odiu immensu per l'abominazione.
17:24 È ricunnosce i ghjustizia è i ghjudizii di Diu, è stà fermu in e circustanze pusate davanti à voi è in preghiera à u Diu Altissimo.
17:25 Andate à u latu di a generazione santa, à quelli chì campanu per dà lode à Diu.
17:26 Ùn avete micca persu in l'errore di l'impiu; cunfessu prima di a morte. A cunfessione perisce da i morti cum'è s'ellu ùn era nunda.
17:27 Cunfessi mentre campà; duvete ringrazià mentre site sempre vivu è sanu. È duvete lodare à Diu è gloria in a so cumpassione.
17:28 Quantu hè grande a misericordia di u Signore, è u so pirdunu, per quelli chì cunverte à ellu!
17:29 Perchè micca tutte e cose ponu esse in l'omi, perchè u figliolu di l'omu ùn hè micca immurtali, è perchè sò cuntenti da u viotu di malizia.
17:30 Chì hè più luminosu chè u sole? Eppuru questu falla. O ciò chì hè più cattivu chè quellu chì a carne è u sangue hà inventatu? È questu serà rimproveratu.
17:31 Ellu vede u putere di l'alte di u celu. È tutti l'omi sò terra è cendra.

Sirach 18

18:1 Quellu chì abita in l'eternità hà creatu tutte e cose inseme. Diu solu serà ghjustificatu, è ferma un Rè invincibile per l'eternità.
18:2 Quale hè capace di dichjarà e so opere?
18:3 Per quale pò esaminà a so grandezza?
18:4 È quale annunzià u putere di a so magnitudine? O quale puderia discrive a so misericòrdia?
18:5 Ùn ci hè micca diminuzione, è senza cresce, è ùn ci hè scuperta, a grandezza di Diu.
18:6 Quandu l'omu hà ghjuntu à a fine, allora hà da principià. È quandu ellu cessà, ellu hà bisognu.
18:7 Chì ghjè l'omu, è quale hè a so grazia? È ciò chì hè u so bonu, o quale hè u so male?
18:8 U numaru di i ghjorni di l'omi hè quant'è centu anni. Cum'è una goccia d'acqua in l'oceanu, cusì sò cunsiderate esse. È cum'è un granu di sabbia nantu à a riva, cusì fà sti pochi anni paragunate à i ghjorni di tutti i tempi.
18:9 Per questu mutivu, Diu hè pazienti cun elli, è versa a so misericòrdia nantu à elli.
18:10 Hà vistu chì a presunzione di u so core hè male, è sapi chì a so ribellione hè gattiva.
18:11 Dunque, li hà datu u so pirdunu, è li hà revelatu a via di l'equità.
18:12 A cumpassione di l'omu hè versu quelli più vicinu à ellu. Ma a misericòrdia di Diu hè nantu à ogni carne.
18:13 Hè misericordioso, è insegna è corregge, cum'è un pastore cù a so banda.
18:14 Pietà di quelli chì accettanu a duttrina di a cumpassione, et il applique promptement ses jugements.
18:15 Figliolu, in i vostri boni travagli, ùn deve micca lagnà, è à dà qualcosa, ùn deve micca fà dulore cù parolle male.
18:16 U calore ùn hè micca rinfriscatu da a rugiada? Cusì hè ancu una bona parolla megliu cà un rigalu.
18:17 Eccu, hè una parolla micca più grande chè un rigalu? Ma i dui sò cun un omu ghjustificatu.
18:18 U locu stupidu culpisce bruscamente. È un rigalu da l'indisciplinatu face chì l'ochji fallenu.
18:19 Prima di ghjudicà, mette a ghjustizia in ordine in sè stessu, è prima di parlà, amparà.
18:20 Prima di diventà malatu, ottene medicina. È prima di ghjudicà, esaminà sè stessu. È tandu truverete u pirdunu in vista di Diu.
18:21 Prima di diventà debule, umiliate; è in un tempu di infirmità, mostra u vostru modu di vita.
18:22 Chì nunda ùn vi impedisce di pricà sempre. È tandu ùn ti paura di esse ghjustificatu, ancu à a morte. Perchè a ricumpensa di Diu abita in l'eternità.
18:23 Prima di pricà, preparanu a to ànima. È ùn sceglite micca di esse cum'è un omu chì tenta à Diu.
18:24 Ricurdativi di l'ira chì serà u ghjornu di a cunsummazione, è ricurdate u tempu di a retribuzione, quand'ellu turnerà a so faccia.
18:25 Ricurdativi di a miseria in un tempu di abbundanza, è ricurdate di a carenza di a miseria in un ghjornu di ricchezza.
18:26 Da a matina à a sera, u tempu serà cambiatu, è tutti questi sò veloci à l'ochji di Diu.
18:27 Un omu sàviu serà prudente in tutte e cose, è durante un tempu di parechje offese, serà attentu à l'inazione.
18:28 Qualchese chì hè astutu ricunnosce a saviezza, è ricunnoscerà à quellu chì u trova.
18:29 Quelli chì mostranu l'intelligenza cù e parolle anu agitu ancu cun prudenza, è anu capitu a verità è a ghjustizia, è anu rializatu pruverbii è ghjudizii.
18:30 Ùn deve andà dopu à i vostri desideri; invece, alluntanassi da a vostra propria vuluntà.
18:31 Sè vo offre i vostri desideri à a vostra ànima, questu vi farà diventà una gioia per i vostri nemici.
18:32 Ùn pigliate micca piacè in riunioni disordinate, sia grande o chjuca. Perchè a so cummissione di reati hè incessante.
18:33 Ùn deve esse ridutta da a cuntinzione di prestitu, ancu s'ellu ùn ci hè nunda in a vostra borsa. Perchè tù avissi a lotta contru à a vostra propria vita.

Sirach 19

19:1 Un travagliadore inebriatu ùn serà micca riccu. È quellu chì disprezza a piccula cascarà à pocu à tempu.
19:2 U vinu è e donne facenu falà l'omi sàvii, è tandu si lagnaranu contru à quelli chì capiscenu.
19:3 È quellu chì si unisce à i fornicatori diventerà gattivi. A decadenza è i vermi l'erediteranu, è serà denunziatu cum'è u più grande esempiu, è a so ànima serà dedutu da u numeru.
19:4 Quellu chì hè prestu à crede hà un core triviale è serà diminuitu. È quellu chì offende contru à a so ànima hà ancu menu.
19:5 Quellu chì si rallegra in l'iniquità serà cundannatu. È quellu chì odia a currezzione averà menu in a vita. Ma quellu chì odia u discorsu eccessivu spegne u male.
19:6 Quellu chì hà peccatu contru à a so ànima serà punitu. È quellu chì si rallegra in a malizia serà cundannatu.
19:7 Ùn devi micca ripetiri una parolla gattiva è dura, è tandu ùn sarete diminuite.
19:8 Ùn rivelate micca a vostra mente à un amicu o nemicu. È s'ellu ci hè un peccatu in tè, ùn divulgate micca.
19:9 Perchè ellu vi ascolterà è vi guarderà, è mentre finta di difende u vostru peccatu, ti disprezzerà, è cusì sarà quandu ellu hè cun voi.
19:10 Avete intesu una parolla contr'à u vostru vicinu? Lasciate more in tè, cunfidendu ch'ellu ùn spuntarà micca da voi.
19:11 Davanti à a faccia di una parolla, un omu stupidu travaglia, cum'è una donna chì geme mentre dà nascita à un zitellu.
19:12 Cum'è una freccia fissata in a carne di a coscia, cusì hè una parolla in u core di un omu stupidu.
19:13 Corrige un amicu, anche se forse ci era un malinteso, è pò dì, "Ùn l'aghju micca fattu". Or, s'ellu hà fattu, correggillu, per ch'ellu ùn pò fà più.
19:14 Corrige u vostru vicinu, perchè forse ùn l'hà micca dettu. Ma s'ellu hà dettu, correggillu, per ch'ellu ùn pò più dì.
19:15 Corrige u vostru amicu. Perchè spessu una culpa hè stata cummessa.
19:16 È ùn crede micca ogni parolla. Ci hè quellu chì sdrughje cù a so parolla, ma micca cù u so core.
19:17 Per quale hè quellu chì ùn hà micca offesu cù e so parolle? Corrige u vostru vicinu prima di rimproverà.
19:18 È fate un locu per u timore di l'Altisimu. Perchè ogni saviezza hè timore di Diu, è hè sàviu di teme à Diu, è in tutta a saviezza hè a dispusizione ordinata di a lege.
19:19 Ma a disciplina di u male ùn hè micca saviezza. È ùn ci hè micca prudenza in i pinsamenti di i peccatori.
19:20 Ci hè una cattiveria, è in ellu ci hè abominazione. È ci hè un omu stupidu chì hè statu diminuitu in saviezza.
19:21 Hè megliu un omu chì hè statu diminuitu in saviezza perchè a so mente falla, ma cù u timore di Diu, chè quellu chì abbunda in intelligenza, ma cù trasgressioni contru à a lege di l'Altissimo.
19:22 Ci hè una certa intelligenza, è hè inghjustu.
19:23 È ci hè quellu chì dice una parolla attenta, spiegà a verità. Ci hè quellu chì si umilia per male, perchè u so internu hè pienu di inganni.
19:24 È ci hè quellu chì si abbassa eccessivamente cù una grande disgrazia. È ci hè unu chì inclina a so faccia in giù, è si face cum'è s'ellu ùn hà micca vistu ciò chì ùn hè statu fattu cunnisciutu.
19:25 È s'ellu hè impeditu di piccà da una mancanza di capacità, e poi trova l'uppurtunità di fà male, farà u male.
19:26 Un omu hè ricunnisciutu da i so apparenza. Ma quandu vi scontru un omu capiscenu, hè ricunnisciutu da a so faccia.
19:27 U vestitu di u corpu, è a risa di i denti, è a caminata di un omu, dà un rapportu nantu à ellu.
19:28 Ci hè una correzione minzogna in a rabbia di un omu disprezzu. È ci hè un ghjudiziu chì ùn prova micca bè. Ma ci hè unu chì si tace, è u listessu hè prudente.

Sirach 20

20:1 Quantu hè megliu à rimproverà, chè à arrabbià, per ùn impedisce à quellu chì pò cunfessu in preghiera.
20:2 A lussuria di un eunucu deflorerà una ghjovana fanciulla;
20:3 simile hè quellu chì per viulenza dà un ghjudiziu inicu.
20:4 Quantu hè bonu, quandu site currettu, per dimustrà cuntrizione! Perchè in questu modu, scapperai da u peccatu deliberatu.
20:5 Ci hè unu chì, da stà zittu, si trova à esse sàviu. È ci hè un altru chì hè odiosa è chì pruvucassi parlendu.
20:6 Ci hè unu chì, senza avè l'intelligenza di parlà, ferma zittu. È ci hè un altru chì ferma zittu, sapendu u tempu propiu.
20:7 Un omu sàviu stà in silenziu finu à u tempu propiu. Ma una persona sfrenata è imprudente ùn hà micca attentu à i tempi.
20:8 Quellu chì usa parechje parolle ferite a so ànima. È quellu chì ingiustamente piglia l'autorità nantu à ellu serà odiatu.
20:9 Ci hè un avance in u male per un omu indisciplinatu, è ci hè un pianu chì gira à u so dannu.
20:10 Ci hè un rigalu chì ùn hè micca utile, è ci hè un rigalu, u rimborsu per quale hè duppiu.
20:11 Ci hè una pèrdita per u vantaghju, è ci hè quellu chì alzarà u so capu da a bassa.
20:12 Ci hè quellu chì compra assai per un prezzu chjucu, è chì li rende sette volte.
20:13 Qualchissia sàviu in parolle si face amatu. Ma e grazia di i stolti saranu versati.
20:14 Un rigalu da l'imprudenti ùn vi beneficerà micca. Perchè u so sguardu hè spartutu, sette volte.
20:15 Darà pocu, è rimpruverà assai. È l'apertura di a so bocca hè cum'è una fiamma ardente.
20:16 Ci hè quellu chì presta oghje è esige u rimborsu dumane. Un omu cum'è questu hè odioso.
20:17 Un omu stupidu ùn hà micca un amicu, è ùn ci sarà ringraziatu per i so boni atti.
20:18 Per quelli chì manghjanu u so pane anu una lingua falsa. Quantu spessu è quanti sò quelli chì u ridiculeranu!
20:19 Per ciò chì pussede, ùn si distribuisce micca cù una intelligenza curretta. È agisce in modu simili cù ciò chì ùn hà micca.
20:20 U slip di una lingua falsa hè cum'è quellu chì casca nantu à u pavimentu. Una tale caduta per i gattivi ghjunghjerà prestu.
20:21 Un omu dispiacevule hè cum'è una favola inutile; serà sempre in bocca à l'indisciplinati.
20:22 Una parabola da a bocca di un scemu serà rifiutata. Perchè ùn a parla micca à u tempu propiu.
20:23 Ci hè quellu chì hè impeditu di piccà da a miseria, è in u so riposu, ellu sarà vexatu.
20:24 Ci hè quellu chì perderà a so ànima per via di pretesa, è u perderà per un esempiu di imprudenza. Perchè per circà l'appruvazioni di un altru, ellu si distruggerà.
20:25 Ci hè unu chì, per ciò chì l'altri pensanu, face una prumessa à un amicu, è cusì u guadagna cum'è un nemicu senza ragiuni.
20:26 Una minzogna hè una disgrazia perversa per un omu, è ancu e bugie seranu continuamente in bocca à quelli senza disciplina.
20:27 Un latru hè megliu cà un omu chì mente constantemente. Ma tutti dui erediteranu a perdizione.
20:28 L'abitudini di l'omi minzogni sò senza onore. È a so vergogna hè cun elli senza cessà.
20:29 Un omu sàviu serà benefiziu da e so parolle, è un omu prudente piacerà à i putenti.
20:30 Quellu chì travaglia a so terra suscitarà una alta magazzina di granu. È quellu chì faci a ghjustizia serà ellu stessu elevatu. Eppuru veramente, quellu chì piace à i putenti scapperà à un trattamentu inghjustu.
20:31 I rigali è i rigali ceganu l'ochji di i ghjudici, è silenziu a so bocca, alluntanenduli da u so compitu di currezzione.
20:32 Sapienza piatta, è tesoru invisibili: di chì usu hè unu di questi?
20:33 Quellu chì nasconde a so stupidità hè megliu chè un omu chì dissimule a so saviezza.

Sirach 21

21:1 Figliolu, avete peccatu? Ùn avete micca aghjunghje più peccati. Allora ancu, per i vostri peccati antichi, prega per ch'elli ponu esse pardunatu.
21:2 Fughje da i peccati, cum'è da a faccia di una serpente. Perchè si avvicinassi à elli, ti piglieranu.
21:3 I so denti sò cum'è i denti di un leone, purtendu a morte à l'ànima di l'omi.
21:4 Ogni iniquità hè cum'è una lancia à dui taglii; ùn ci hè micca guariscenza in a so ferita.
21:5 U rimproveru è a ferita renderanu risorse inutili. È una casa chì hè eccessivamente ricca diventerà impotente per orgogliu. In questu modu, i risorsi di l'arroganti seranu sradicati.
21:6 I supplicazioni da a bocca di u poviru ghjunghjeranu finu à l'arechje di Diu, è u ghjudiziu vinarà à ellu prestu.
21:7 Quellu chì odia a currezzione cammina in i passi di un peccatore. Ma quellu chì teme à Diu si cunvertisce in u so core.
21:8 Quellu chì hà u putere per mezu di una lingua audace serà cunnisciutu da luntanu. Ma un omu intesu sà sfilà da ellu.
21:9 Quellu chì custruisce a so casa, pagatu da un altru, hè cum'è quellu chì raccoglie e so petre di custruzzione in l'invernu.
21:10 A sinagoga di i peccatori hè cum'è una paglia accatastata; per a fine di elli dui hè un focu ardente.
21:11 U caminu di i peccatori hè pavimentatu è livellu, è à a so fine hè l'infernu è a bughjura è i punizioni.
21:12 Quellu chì osserva a ghjustizia averà a capiscenu.
21:13 U cunsumu di u timore di Diu hè saviezza è intelligenza.
21:14 Quellu chì ùn hè micca sàviu in a bontà ùn accetta micca struzzioni.
21:15 Avà ci hè una saviezza chì abbunda in u male. Ma ùn ci hè micca capitu induve ci hè amarezza.
21:16 A cunniscenza di i sàvii cresce cum'è un diluviu, è u so cunsigliu cuntinueghja cum'è una surgente di vita.
21:17 U core di u stupidu hè cum'è un vasu rottu, perchè ùn averà micca a saviezza.
21:18 Un omu sapiente lodarà ogni parolla sàvia chì sente, è l'applicà à ellu stessu. L'omu auto-indulgente l'hà intesu, è li dispiace, è cusì u ghjetta daretu à u so spinu.
21:19 U discorsu di i stupidi hè cum'è un fardelu in un viaghju. Ma in labbra di l'intelligenza, grazia sarà trovu.
21:20 A bocca di i prudenti hè cercata in a Chjesa, è cunsideranu e so parolle in i so cori.
21:21 Cum'è una casa chì hè stata demolita, cusì hè a saviezza à i stolti. È a cunniscenza di l'insensu hè cum'è parolle senza significatu.
21:22 A duttrina per i senza sensu hè cum'è catene nantu à i pedi, è cum'è catene à a manu diritta.
21:23 Un omu stupidu alza a so voce in risa. Ma un omu sàviu ùn riderà ancu tranquillamente per ellu stessu.
21:24 A duttrina hè à i prudenti cum'è un ornamentu d'oru, è cum'è un bracciu nantu à u bracciu drittu.
21:25 I pedi di u stupidu passanu facilmente in a casa di u so vicinu. Ma un omu espertu serà apprehensive in a presenza di i putenti.
21:26 Un omu senza sensu fighjularà da una finestra in a casa. Ma un omu chì hè statu bè insignatu si ferma fora.
21:27 Hè stupidu per un omu à sente à traversu a porta. È un omu prudente sarà afflittu da sta disgrazia.
21:28 I labbre di l'imprudenti descriveranu e cose senza sensu. Ma e parolle di i prudenti seranu pisati nantu à una bilancia.
21:29 I cori di i stupidi sò in bocca. Ma a bocca di i sàvii sò cù i so cori.
21:30 Ogni volta chì l'impiu maledicà u diavulu, maledicà a so propria anima.
21:31 Quelli chì bisbiglianu accusazioni impurificanu a so propria anima, è seranu odiati da tutti. È quellu chì stà cun elli serà odiatu. L'omu silenziu è capiscenu serà onoratu.

Sirach 22

22:1 L'omu pigro hè chjapputu cù una petra brutta, è tutti parleranu di u so rifiutu.
22:2 L'omu pigro hè sbattutu cù u sterco di boi, è tutti quelli chì u tocanu si spazzeranu e mani.
22:3 Un figliolu indisciplinatu hè a vergogna di u so babbu, ma una figliola indisciplinata serà a so degradazione.
22:4 Una figliola prudente porta una eredità à u so maritu. Ma quellu chì causa vergogna serà una disgrazia per quellu chì l'hà cuncipitu.
22:5 Ella chì hè audace vergogna u babbu è u so maritu, è ùn serà micca menu offensiva à l'impiu. Perchè ella serà tenuta in disonore da i dui.
22:6 Una spiegazione prematura hè cum'è a musica in un tempu di dolu. Ma a correzione acuta è a duttrina di a saviezza sò sempre puntuali.
22:7 Quellu chì insegna à u stupidu hè cum'è quellu chì incolla una pignatta rotta.
22:8 Quellu chì spiega una parolla à quellu chì ùn sta à sente hè cum'è quellu chì di colpu sveglia una persona chì dorme da un sonnu prufondu..
22:9 Quellu chì spiega a saviezza à l'insensatu hè cum'è quellu chì parla à una persona chì dorme. È à a fine di a spiegazione, dici: "Quale hè stu?"
22:10 Pienghje nantu à i morti, perchè a so luce hà fiascatu. È pienghje nantu à i stupidi, perchè a so intelligenza hà fiascatu.
22:11 Pienghje solu un pocu nantu à i morti, perchè ellu hè in riposu.
22:12 Ma a vita gattiva di un stupidu gattivu hè peghju chè a morte.
22:13 U dolu per i morti hè di sette ghjorni; ma per i stolti è l'impii, hè tutti i ghjorni di a so vita.
22:14 Ùn deve micca parlà longu cù i stupidi, è ùn deve andà cun l'insensatu.
22:15 Mantene da ellu, per ùn avè micca prublemi, è cusì chì ùn sarete micca contaminatu da u so piccatu.
22:16 Alluntanate da ellu, è truverete riposu, è ùn sarete scoraggiati da a so stupidità.
22:17 Ciò chì hè più pesante di u piombu? È chì altru pò esse chjamatu scemu?
22:18 Sand, è u sali, è un pesu di ferru sò ognuna più faciuli di suppurtà cà un omu imprudente, chì hè à tempu stupidu è empiu.
22:19 Un fasciu di legnu strapped together in a fundazione di un edifiziu ùn serà micca alluntanatu. È simile hè u core chì hè statu rinfurzatu da un cunsigliu penseru.
22:20 I pinsamenti di quellu chì capisce ùn saranu micca currutti da u timore in ogni situazione.
22:21 Cum'è paglia in un locu altu, o un muru fattu di mortare senza petre inseriti, ùn cuntinuerà contru à a faccia di u ventu,
22:22 cusì ancu un core timid, è i pinsamenti di i senza sensu, ùn resisterà à a forza di a paura.
22:23 Malgradu un core vile, i pinsamenti di i stupidi ùn temeranu nisuna situazione; eppuru nè quellu chì cuntinueghja sempre in i precetti di Diu.
22:24 Quellu chì chjappà un ochju produce lacrime. È quellu chì chjappà u core produce l'intelligenza.
22:25 Quellu chì lancia una petra à l'uccelli, li scacciarà. Cusì ancu, quellu chì accusa u so amicu dissolve l'amicizia.
22:26 Ma s'è vo avete tiratu una spada contru à un amicu, ùn deve micca dispiratu; perchè ci pò esse un modu di ritornu.
22:27 Sì avete apertu una bocca dura contr'à un amicu, ùn deve micca teme; perchè ci pò esse una cunciliazione. Tuttavia, s'ellu ci sò accusazioni, o abusu, o arroganza, o a rivelazione di i sicreti, o una ferita da l'inganno, in tutti sti casi, un amicu scapperà.
22:28 Mantene a fideltà cù un amicu in a so miseria, affinchì tù ancu rallegrassi in a so prosperità.
22:29 In u tempu di a so tribulazione, resta fideli à ellu, cusì chì pudete ancu esse un eredi cun ellu in u so eredi.
22:30 Cum'è u vapore da un fornu, o u fumu da u focu, si alza davanti à una fiamma, cusì ancu maledizioni è insulti è minacce suscitanu prima di sparghje sangue.
22:31 Ùn mi vergognaraghju micca di salutà un amicu, nè mi piattà da a so faccia. È s'è i disgrazii mi cadenu per via di ellu, suppurteraghju.
22:32 Qualchissia chì sente di questu serà prudente intornu à ellu.
22:33 Quale darà un guardianu per a mo bocca, è un sigillo affidabile nantu à e mo labbra, cusì ch'e ùn possu micca cascà per via di elli, è cusì chì a mo lingua ùn mi distrughje?

Sirach 23

23:1 Signore, Babbu è Regnu di a mo vita: ùn mi lasciate micca à i so cunsiglii, nè mi permette di cascà da elli.
23:2 Imponeranu flagelli nantu à i mo pinsamenti è nantu à a disciplina di a saviezza in u mo core. È ùn mi risparmianu micca da a so ignuranza, nè ùn permettenu micca chì i so propri offese diventenu evidenti.
23:3 E intendenu chì e mo ignuranza aumentanu, è i mo offese sò multiplicate, è i mo peccati abbundanu. È cusì cascassi à a vista di i mo avversari, è esse rallegratu da u mo nemicu.
23:4 Signore, Babbu è Diu di a mo vita: ùn mi lasciate micca à i so piani.
23:5 Ùn mi lasciate micca cù l'altitudine di i mo ochji. È alluntanà ogni desideriu da mè.
23:6 Pigliate u desideriu di u corpu da mè, è ùn permette micca à u desideriu sessuale di piglià à mè, è ùn permette micca una mente irriverente è senza sensu in mè.
23:7 O figlioli: ascolta a duttrina di a mo bocca. Per quelli chì l'osservanu ùn perisce micca per i labbra, nè esse scandalizatu in opere gattivi.
23:8 Un peccatore hè tenutu da u so propiu vacu. È l'arroganti è quelli chì parlanu male seranu scandalizati da queste cose.
23:9 Ùn permettenu micca chì a to bocca s'abitua à ghjurà ghjuramentu. Perchè in questu, ci sò parechje trappule.
23:10 Veramente, ùn permettenu micca chì u nome di Diu sia continuamente in bocca, è ùn trattate micca cum'è cumuni i nomi di i santi. Perchè ùn scapperete micca a punizione da elli.
23:11 Cum'è un servitore, interrugatu in permanenza, ùn sarà senza un contu, cusì tutti quelli chì ghjuranu ghjuramentu è piglianu u nome di Diu ùn saranu micca sanu sanu senza peccatu.
23:12 Un omu chì ghjurà assai ghjuramentu serà pienu di iniquità, è i flagelli ùn parteranu micca da a so casa.
23:13 È s'ellu ùn riesce à cumpiendu, u so offense sarà nantu à ellu, è s'ellu finge chì l'hà cumpiitu, ellu offende doppiamente.
23:14 È s'ellu ghjurà un ghjuramentu insinceramente, ùn serà micca ghjustificatu. Perchè a so casa serà piena di retribuzione per ellu.
23:15 Ci hè ancu un altru tipu di discorsu chì face a morte; ch'ellu ùn si trovi in ​​l'eredità di Ghjacobbu.
23:16 Perchè tutte queste cose seranu alluntanate da i misericordiosi, è ùn si sguazzaranu in offese.
23:17 Ùn permettenu micca chì a bocca s'abitua à un discorsu indisciplinatu. Perchè in questu, ci hè u peccatu di e parolle.
23:18 Quandu site à mezu à i grandi omi, ricordate u vostru babbu è mamma.
23:19 Altrimenti, Diu pò scurdà di voi, quandu site in a so vista, è tandu sarete ripetutamente ridiculizatu è soffrissi di disgrazia, è puderebbe vulete chì ùn era mai statu natu, è pudete maledicà u ghjornu di a vostra natività.
23:20 L'omu chì hè abituatu à e parolle disgraziate ùn accetta micca struzzioni, tutti i ghjorni di a so vita.
23:21 Dui tipi di persone abbundanu in i peccati, è un terzu aghjunghje l'ira è a perdizione.
23:22 Un'anima bramosa hè cum'è un focu ardente, ùn serà micca spentu, finu à chì divora qualcosa.
23:23 È un omu chì hè gattivu in i desideri di a so carne ùn desisterà micca finu à ch'ellu hà allughjatu u focu.
23:24 À un omu di fornicazione, tuttu u pane hè dolce; ùn si stancherà di trasgressioni, finu à a fine.
23:25 Ogni omu chì trasgrede u so lettu hà disprezzu per a so ànima. È cusì dice: "Quale mi pò vede?
23:26 L'oscurità mi circonda, è i muri mi chjude, è nimu mi vede. Quale deve teme? L'Altissimo ùn si ricurdarà di e mo offese.
23:27 È ùn capisce micca chì l'ochju di Diu vede tutte e cose. Perchè u timore in un omu cum'è questu alluntanassi da ellu sia u timore di Diu è l'ochji di quelli omi chì temenu Diu.
23:28 È ùn ricunnosce micca chì l'ochji di u Signore sò assai più brillanti chì u sole, guardendu tutti i modi di l'omi, ancu à a prufundità di l'abissu, è fighjendu in u core di l'omi, ancu à e parti più nascoste.
23:29 Per tutte e cose, prima ch'elli sò stati creati, eranu cunnisciuti da u Signore Diu. È ancu dopu a so cumpiimentu, ellu vede tutte e cose.
23:30 Stu omu serà punitu in i carrughji di a cità, è sarà cacciatu cum'è un cavallu ghjovanu. È in un locu chì ùn sospetta micca, sarà catturatu.
23:31 È perchè ùn hà micca capitu u timore di u Signore, serà in disgrazia davanti à tutti l'omi,
23:32 comu sarà ogni donna, ancu, chì abbanduneghja u so maritu è ​​stabilisce una eredi per u matrimoniu à un altru omu.
23:33 Per prima, ella era incredule à a lege di l'Altissimo. Sicondu, hà offensatu u so maritu. Terzu, ella fornicata per adulteriu, è cusì hà stabilitu i so figlioli da un altru omu.
23:34 Sta donna serà purtata in l'assemblea, è serà fighjata da i so figlioli.
23:35 I so figlioli ùn anu micca arradicatu, è i so rami ùn pruduceranu micca frutti.
23:36 Lascià daretu à a so memoria cum'è una maledizione, è a so infamia ùn serà micca sguassata.
23:37 È quelli chì sò abbandunati ricunnosceranu chì ùn ci hè nunda di megliu cà u timore di Diu, è chì ùn ci hè nunda di più dolce chì avè rispettu di i cumandamenti di u Signore.
23:38 Hè una grande gloria di seguità u Signore. Per a durata di i ghjorni serà ricevutu da ellu.

Sirach 24

24:1 A saviezza lodarà a so propria mente, è ella serà onorata da Diu, è serà glurificatu in mezu à u so populu.
24:2 È ella apre a bocca in e chjese di l'Altissimo, è sarà glurificatu à a vista di a so virtù.
24:3 È à mezu à u so propiu populu, ella sarà esaltata. È serà ammirata da a santa assemblea.
24:4 È ella averà lode in a multitùdine di l'eletti. È serà benedetta trà i beati. È ella dicerà:
24:5 "Sò surtitu da a bocca di l'Altissimu, cum'è u primu natu prima di tutti i criaturi.
24:6 Aghju causatu una luce infallibile in i celi. È aghju coperto tutta a terra cum'è una nuvola.
24:7 Aghju campatu in i lochi più alti, è u mo tronu hè in u pilastru di una nuvola.
24:8 Eiu solu aghju cumpresu u circuitu di u celu, è sò penetrati in a prufundità di l'abissu, è marchjò nantu à e onde di u mare,
24:9 è sò stati nantu à tutta a terra. È trà ogni populu,
24:10 è in ogni nazione, Aghju tenutu a primazia.
24:11 È per virtù, Aghju calatu nantu à i cori di tutti, i grandi è i bassi. È aghju cercatu u mo riposu in tutti. È continueraghju, cum'è l'eredità di u Signore.
24:12 Allora u Creatore di tutte e cose hà struitu è ​​parlatu cun mè. È quellu chì m'hà creatu hà ripusatu in u mo tabernaculu.
24:13 È m'hà dettu: "Che u vostru locu di abitazioni sia cù Ghjacobbu, è chì a vostra eredità sia in Israele, perchè tù ti radicherete trà i mo eletti.
24:14 Da u principiu, è davanti à u mondu, Sò statu creatu. È ancu à u mondu futuru, Ùn cesseraghju micca di esiste. Perchè aghju servitu davanti à ellu in l'abitazione santa.
24:15 È in questu modu, Sò statu stabilitu in Sion. È cusì, in a cità santa, Aghju trovu riposu. È a mo autorità era in Ghjerusalemme.
24:16 È aghju arradicatu trà un populu onorevoli, in a parte di u mo Diu, in u so patrimoniu. È cusì a mo dimora hè in a piena assemblea di i santi.
24:17 Eru esaltatu cum'è un cedru in u Libanu è cum'è un cipressu nantu à u monte Sion.
24:18 Eru esaltatu cum'è una palma in Kadesh è cum'è un rosu in Ghjericu.
24:19 Eru esaltatu cum'è un bellu alivu in piaghja, è cum'è un sicomoru à fiancu à l'acqua longu una strada larga.
24:20 Emu una fragranza aromatica cum'è cannella o balsamu. Aghju pruduciutu un odore dolce cum'è a megliu mirra.
24:21 È aghju profumatu u mo locu d'abitazione cù gomma dolce, e resina aromatica, è petali di fiori, è aloe, è ancu u più bellu cedru di u Libanu. È a mo fragranza hè cum'è balsamu senza diluzione.
24:22 Aghju allargatu i mo rami cum'è un arbre terebinth, è i mo rami sò d'onore è di grazia.
24:23 Cum'è a vigna, Aghju natu u fruttu di una fragranza dolce. È i mo fiori sò u fruttu di l'onore è l'integrità.
24:24 Sò a mamma di a bellezza di l'amore, è di paura, è di cunniscenza, è di santa speranza.
24:25 Ogni grazia di a strada è di a verità hè in mè. Ogni speranza di vita è di virtù hè in mè.
24:26 Viaghjà versu mè, tutti voi chì mi volete, è esse pienu da a mo cugliera.
24:27 Perchè u mo spiritu hè più dolce chè u meli, è a mo eredità hè megliu chè u meli è u favu.
24:28 A mo memoria hè per e generazioni di tutti l'età.
24:29 Quellu chì mi cunsuma, averà ancu fame. È quellu chì mi beve averà ancu sete.
24:30 Quellu chì m'ascolta ùn sarà micca cunfunditu. È quellu chì agisce in mè ùn peccarà.
24:31 Quellu chì mi spiega averà a vita eterna ".
24:32 Tuttu chistu hè un libru di vita, è un pattu di l'Altissimo, è un ricunniscenza di a verità.
24:33 Mosè hà urdinatu a lege per i precetti di ghjustizia, è un patrimoniu à a casa di Ghjacobbu, è e prumesse à Israele.
24:34 Diu hà numinatu David cum'è u so servitore, per suscitarà da ellu un Re più putente, chi avissi a pusà nantu à u tronu d'onore per sempre.
24:35 Hè quellu chì cumpiendu a saviezza, cum'è u fiumu Phison è u fiumu Tigri in i primi ghjorni.
24:36 Hè ellu chì cumpiendu l'intelligenza, cum'è u fiume Eufrate. Hè ellu chì multiplica l'intelligenza, cum'è u fiume Ghjordanu in u tempu di a racolta.
24:37 Ellu manda a disciplina cum'è a luce, è si stende cum'è u fiumu Ghjehon in u tempu di a vendetta.
24:38 Prima avia avutu a cunniscenza perfetta di ella, per una più debule ùn a cercà micca.
24:39 Perchè i so pinsamenti abbundanu cum'è u mare, è i so cunsiglii abbundanu cum'è u grande abissu.
24:40 "I, saviezza, anu versatu fiumi.
24:41 Sò cum'è un ruscello chì porta à un fiume di acque immense. Sò cum'è un canale chì scorri da un fiume. È sò partutu da u Paradisu cum'è un acqueduttu.
24:42 Aghju dettu: Irrigaraghju u mo giardinu di piantazioni, è annacquaraghju bè i frutti di u mo campu.
24:43 È eccu, u mo ruscello s'hè addivintatu, è u mo fiume s'avvicinava à u mare.
24:44 Perchè aghju illuminatu a duttrina à tutti, cum'è a prima luce. È annunceraghju duttrina, ancu à quelli chì sò luntanu.
24:45 Aghju ghjunghje à tutte e parti più bassu di a terra, è fighjuleraghju à tutti quelli chì dormenu, è illuminaraghju tutti quelli chì speranu in u Signore.
24:46 Ancu avà, I versà a duttrina cum'è a profezia. È ancu avà, Lega a duttrina à quelli chì cercanu a saviezza. È ùn cessaghju micca da a so progenie, ancu finu à u tempu santu.
24:47 Vede cumu ùn aghju micca travagliatu per mè solu, ma per tutti quelli chì cercanu a verità!"

Sirach 25

25:1 U mo spiritu hè cuntentu di trè cose; quessi sò appruvati à a vista di Diu è l'omi:
25:2 l'armunia di i fratelli, è l'amore di i vicini, è un maritu è ​​una moglia accunsenu bè inseme.
25:3 A mo ànima odia trè tippi di cose; è sò assai angustiatu per e so ànime:
25:4 un poviru arrogante, un riccu bugiardi, un anzianu stupidu è senza sensu.
25:5 E cose chì ùn avete micca ottenutu in a vostra ghjuventù, cumu li truverete in a vostra vechja?
25:6 Quantu hè bellu per un capu grisgiu per avè ghjudiziu, è per l'anziani di cunnosce u cunsigliu!
25:7 Quantu hè bellu per quelli chì anu età di avè a saviezza, è per quelli chì sò onorati d'avè capiscenu è cunsigliu!
25:8 Una grande sperienza hè a corona di l'anziani, è u timore di Diu hè a so gloria.
25:9 Aghju magnificatu nove cose, trascuratu da u core; è un decimu, Dichjarà à l'omi cù a mo lingua:
25:10 un omu chì trova gioia in i so figlioli, è quellu chì vive per vede a disfatta di i so nemici.
25:11 Beatu quellu chì campa cù una moglia sàvia, è quellu chì ùn hà micca sbulicatu cù a so lingua, è quellu chì ùn hà micca servitu quelli chì ùn sò micca degni di ellu stessu.
25:12 Beatu quellu chì trova un veru amicu, è quellu chì descrive a ghjustizia à l'arechja attenta.
25:13 Quantu hè grande quellu chì trova a saviezza è a cunniscenza! Ma ùn ci hè nimu sopra à ellu chì teme u Signore.
25:14 U timore di Diu s'hè postu sopra à tutte e cose.
25:15 Beatu l'omu à quale hè statu datu per avè u timore di Diu. Quellu chì si tene, à quale pò esse paragunatu?
25:16 U timore di Diu hè u principiu di u so amore; è u principiu di a fede hè statu unitu vicinu à u listessu.
25:17 A tristezza di u core hè ogni ferita. È a gattivezza di una moglia hè ogni malizia.
25:18 È un omu sceglie ogni ferita, ma a ferita di u core,
25:19 è ogni male, ma a cattiveria di una moglia,
25:20 è ogni ostaculu, ma l'ostaculu di quelli chì l'odianu,
25:21 è ogni rivendicazione, ma a vindicazione di i so nemici.
25:22 Ùn ci hè capu peghju chè u capu di una serpente,
25:23 è ùn ci hè rabbia sopra à l'ira di una moglia. Saria più piacevule à stà cun un leone o un dragone, chè di campà cù una moglia gattiva.
25:24 Una moglia gattiva cambia a faccia. È si scurisce u so visu cum'è un orsu. È a mostra cum'è un saccu. À mezu à i so vicini,
25:25 u so maritu geme, è à sente di questu, sospira un pocu.
25:26 Ogni malizia hè breve paragunata à a malizia di a moglia. Chì u destinu di i peccatori cascà nantu à ella!
25:27 Cume arrampicà nantu à a sabbia hè à i pedi di l'anziani, cusì hè una moglia parlante à un omu tranquillu.
25:28 Ùn avete micca favurizà a bellezza di a donna, è ùn deve micca desiderate una moglia per a so bellezza.
25:29 A rabbia è a mancanza di rispettu è a vergogna da una moglia pò esse grande.
25:30 A moglia, s'ella hà primatu, hè pusatu contru à u so maritu.
25:31 Una moglia gattiva abbassa u core, è s'intristeghja a faccia, è ferite u core.
25:32 Una moglia chì ùn rende micca u so maritu felice, debilita e mani è debilita i ghjinochje.
25:33 U principiu di u peccatu hè vinutu da una donna; è attraversu ella, murimu tutti.
25:34 Ùn deve micca furnisce una surtita à a vostra acqua, mancu un pocu; nè ùn devi dà permessu à una moglia gattiva per sopra u limitu.
25:35 S'ella ùn cammina micca à a vostra manu, ella vi cunfonderà in vista di i vostri nemici.
25:36 Strappala da u vostru corpu, per ch'ella ti abusi continuamente.

Sirach 26

26:1 Beatu u maritu di una bona moglia. Perchè u numeru di i so anni hè radduppiatu.
26:2 Una bona moglia face piacè à u so maritu, è ch'ella riempia l'anni di a so vita di pace.
26:3 Una bona moglia hè una bona parte. Ella serà datu a parte di quelli chì teme à Diu, cum'è un omu chì hà fattu bè.
26:4 Ma, ricca o povera, cù un coru bonu, u so visu sarà allegru in ogni mumentu.
26:5 Di trè cose, u mo core hà avutu paura, è à un quartu, a mo faccia hà dimustratu a paura:
26:6 una accusazione fatta da una cità, è a riunione di una folla,
26:7 è una falsa accusa falsa. Tutti questi sò più gravi chè a morte.
26:8 Una moglia gelosa hè un dulore è un dolu à u core.
26:9 In una moglia gelosa, ci hè un flagellu di a lingua, chì cumunicà cù tutti.
26:10 Cum'è un jugu di boi chì si pruvucassi, cusì hè ancu una moglia gattiva. Quellu chì l'hà presa hè cum'è quellu chì hà pigliatu un scorpione.
26:11 Una moglia inebriata hè una grande rabbia. È a so disgrazia è a so indecenza ùn saranu micca coperti.
26:12 A fornicazione di a moglia diventerà cunnisciuta da l'arroganza di i so ochji è da e so palpebre.
26:13 Cusì chì a so figliola ùn si vulterà ancu, mantene una vigilanza stretta; altrimenti, avè trovu una opportunità, si pò piacè.
26:14 Attenti à l'irreverenza di i so ochji, è ùn devi micca dumandassi s'ellu puderia disprezzà.
26:15 Cum'è un viaghjatore assetato, ella aprirà a bocca à a funtana, è ella beie da ogni acqua vicinu, è ella s'assederà accantu à ogni pilastru, è ella aprirà a so freccia à ogni freccia, finu à ch'ella si stanca.
26:16 A grazia di una moglia attenta farà piacè à u so maritu, è ingrassarà i so ossa.
26:17 A so disciplina hè un rigalu di Diu.
26:18 Tale hè una moglia comprensiva è tranquilla. Perchè ùn ci hè micca sustituzione per una anima ben struita.
26:19 Una moglia santa è contrita hè grazia nantu à grazia.
26:20 È nisuna quantità di soldi hè uguali à u valore di un'anima cun auto-restriction.
26:21 Cum'è u sole chì sorge nantu à u mondu in l'alti lochi di Diu, cusì a bellezza di una bona moglia hè l'ornamentu di a so casa.
26:22 Cum'è una lampada chì brilla sopra un candelabro santu, cusì hè a bellezza di una faccia in u stadiu maturu di a vita.
26:23 Cum'è pilastri d'oru nantu à basi d'argentu, cusì sò i pedi fermi di una moglia matura nantu à a pianta di i so pedi.
26:24 Cum'è fundazioni eterne nantu à una roccia solida, cusì sò i cumandamenti di Diu in u core di una moglia santa.
26:25 Per duie cose, u mo core hè assai tristu, è à un terzu, a rabbia mi trapassa:
26:26 un omu di guerra fallimentu per via di un urgente bisognu, è un omu intesu trattatu cù disprezzu,
26:27 è quellu chì passa da a ghjustizia à u peccatu. Diu hà preparatu un tali per a lancia.
26:28 Dui tipi di cose mi parevanu difficili è periculosi: un mercante ùn serà micca facilmente liberatu da a so negligenza, è un cummerciante ùn serà micca ghjustificatu da i peccati di e so labbra.

Sirach 27

27:1 Per via di bisognu, parechji anu peccatu. È quellu chì cerca di esse arricchitu, svia l'ochju.
27:2 Cum'è un postu fissu à mezu à e petre adiacenti, cusì ancu u peccatu diventerà cuncessu trà a vendita è a compra.
27:3 U peccatu serà schiacciatu cù quellu chì pecca.
27:4 S'è tù ùn ti tene fermu à u timore di u Signore, a vostra casa sarà prestu abbattutu.
27:5 Cum'è a polvera ferma quand'omu scuzzulate un setaccio, cusì ferma u dubbitu di un omu in i so pinsamenti.
27:6 U furnace prova i vasi di u vasu, è a prova di a tribulazione prova solu l'omi.
27:7 Cume a poda di un arbre palesa u so fruttu, cusì una parolla palesa i pinsamenti in u core di un omu.
27:8 Ùn deve micca lodare un omu prima di parlà; perchè tale hè a prova di l'omi.
27:9 Se perseguite a ghjustizia, l'avete da ottene. È vi sarà vistutu di ghjustizia, cum'è cù una longa robba d'onore. È tù campà cù a ghjustizia. È a ghjustizia vi prutege continuamente. È in u ghjornu di u contu, truverete un fundamentu forte.
27:10 L'uccelli s'affaccianu à u so propiu tipu. È a verità tornerà à quelli chì a praticanu.
27:11 U leone si trova in attesa di a so preda continuamente. Cusì ancu i peccati stanu in attesa per quelli chì travaglianu l'iniquità.
27:12 Un omu santu persiste in saviezza cum'è u sole. Ma un omu senza sensu cambia cum'è a luna.
27:13 In mezu à i senza sensu, mantene una parolla per u tempu propiu. Ma esse continuamente in mezu à quelli chì sò pensanti.
27:14 E discussioni di i peccatori sò odiosa, è a so risa hè un piacè in u peccatu.
27:15 U discorsu chì ghjurà parechji ghjuramentu farà chì i capelli di a testa si rigiranu; è a so irreverenza pruvucarà l'arechje per esse bluccatu.
27:16 U spargimentu di sangue hè in i disputi di l'arroganti; è u so discorsu male hè dulore à sente.
27:17 Quellu chì rivela u sicretu di un amicu rompe a fede; è ùn truverà micca un amicu per a so ànima.
27:18 Amate u vostru vicinu, è esse unitu cun ellu fedelmente.
27:19 Ma s'è vo divulgate i so sicreti, ùn deve micca cuntinuà à seguità dopu à ellu.
27:20 Perchè cum'è un omu chì distrugge u so amicu, cusì hè ancu quellu chì distrugge l'amicizia di u so vicinu.
27:21 È cum'è qualchissia chì libera un ucellu da a so manu, cusì avete abbandunatu u vostru vicinu, è ùn l'ottenerete più.
27:22 Ùn ci vole più à circà, perchè avà hè luntanu; s’hè fughjitu cum’è un capriolu da un lacciu. Perchè a so ànima hè stata ferita.
27:23 Ùn puderà più ligà a so ferita. Perchè ci pò esse una cunciliazione da a maledizzione.
27:24 Ma per divulgà i sicreti di un amicu hè l'attu senza speranza di una anima infelice.
27:25 Quellu chì faci l'ochju cù l'ochju fabrica l'iniquità, è nimu u lascerà da parte.
27:26 À a vista di i vostri ochji, li addulcirà a bocca, è ammirà a to discorsu. Ma à a fine, pervertirà a so bocca, è ellu offre un scandalu da e vostre parolle.
27:27 Aghju odiatu parechje cose, ma ùn aghju micca fattu cum'è ellu, è u Signore l'odierà.
27:28 Quellu chì lancia una petra dritta, truverà ch'ella casca nantu à u so capu. È una ferita ingannosa tornerà à ferisce l'ingannu.
27:29 È quellu chì scava una fossa ci cascarà. È quellu chì mette una petra contr'à u so vicinu, inciamparà nantu à ella. È quellu chì tende una trappula per un altru perirà per ellu.
27:30 Quellu chì mette in mossa un pianu malignu, scoprerà chì si roteghja nantu à ellu, è ùn sà micca da quale direzzione ghjunghjerà.
27:31 A burla è a derisione sò di l'arroganti, è a vendetta li aspetta, cum'è un leone.
27:32 Quellu chì gode di a caduta di u ghjustu perirà in un lagnu, è u dulore li cunsumerà prima di more.
27:33 A rabbia è a furia sò tramindui abominevoli, è l'omu peccatu serà tenutu da elli.

Sirach 28

28:1 Quellu chì vole vindetta truverà vindetta da u Signore, è serà sicuru attentu à i so piccati.
28:2 Perdona u vostru vicinu, s'ellu t'hà fattu male, è tandu i vostri piccati vi sarà pardunatu quandu vi pricà.
28:3 Un omu tene à a rabbia contr'à un altru omu, e poi cerca un rimediu da Diu?
28:4 Ùn hà micca pietà di un omu cum'è ellu stessu, è allora implora per i so peccati?
28:5 Quellu chì ùn hè chè carne, tene à a rabbia, è poi dumanda u pirdunu da Diu? Quale pò ottene u perdonu per i so piccati in questu modu?
28:6 Ricurdatevi di a vostra fine, è lasciate chì l'animosità cessanu.
28:7 Perchè a corruzzione è a morte sò sospese nantu à i so cumandamenti.
28:8 Ricurdativi di u timore di Diu, è ùn sia micca arrabbiatu cù u vostru vicinu.
28:9 Ricurdativi di l'allianza di l'Altissimo, è trascurate l'offese ignoranti di u vostru vicinu.
28:10 Astene da a lotta, è diminuirete i vostri peccati.
28:11 Per un omu di malu temperatu infiamma u cunflittu, è un omu piccatu disturba i so amichi, è mette l'ostilità à mezu à quelli chì anu a pace.
28:12 Perchè u focu brusgia secondu u legnu di a furesta. È a còllera di un omu brusgia secondu a forza di l'omu. È sicondu i so risorse, esalterà a so rabbia.
28:13 Una disputa precipitosa accende u focu. È una lite precipitosa versa sangue. È una lingua accusatoria porta a morte.
28:14 Si soffia nantu à una scintilla, aumenterà à u focu. Ma s'è tù sputa nantu, si sarà spenti. Tutti dui prucede da a bocca.
28:15 Il bisbigliatore a doppia lingua è maledetto. Perchè hà disturbatu parechji chì avianu a pace.
28:16 Una terza lingua hà suscitatu parechji, è li hà spargugliatu da nazione à nazione.
28:17 Hà distruttu e cità murate di i ricchi, è hà minatu e case di i grandi.
28:18 Hà tagliatu e virtù di i populi, è hà rottu nazioni forti.
28:19 Una terza lingua hà abbattutu e donne virtuose, è li hà privatu di i so travagli.
28:20 Quellu chì favurisce ùn hà micca riposu, nè averà un amicu in quale ellu puderà truvà a pace.
28:21 A ferita di una frusta provoca un contusu, ma a ferita di a lingua sfracicà l'ossi.
28:22 Parechji sò cascati da a bocca di a spada, ma micca quanti sò persu per a so propria lingua.
28:23 Beatu quellu chì hè prutettu da una lingua gattiva, chì ùn hè micca passatu à a so còllera, è ùn hà micca tiratu u so jugu, è ùn hè statu ligatu da e so catene.
28:24 Perchè u so ghjugu hè un ghjugu di ferru. È e so catene sò catene di bronzu.
28:25 A so morte hè a morte più gattiva. È l'infernu hè più utile ch'ellu hè.
28:26 A so continuità ùn serà micca permanente, ma s'impegna à i modi di l'inghjusti. È u ghjustu ùn sarà brusgiatu da a so fiamma.
28:27 Quelli chì abbandunonu à Diu cascanu da ellu, è brusgiarà in elli è ùn si spegnerà. È serà mandatu nantu à elli, cum'è un leone, è li ferà, cum'è un leopardo.
28:28 Copri l'arechje cù spine. Ùn esse disposti à sente à una lingua gattiva. È fate porte è bar per a bocca.
28:29 Scioglite u vostru oru è u vostru argentu. È fate una scala per e vostre parolle, è una briglia dritta per a bocca.
28:30 È esse attentu, per ch'ellu ùn vi sdrughje cù a lingua, è cascà à a vista di i vostri nemici, chì ti aspettanu, è tandu a vostra caduta pò esse incurable à morte.

Sirach 29

29:1 Mostra misericordia à quellu chì presta à u so vicinu, perchè ellu guarda i cumandamenti rinfurzendulu.
29:2 Prestate à u vostru vicinu in u so tempu di bisognu, è ricevi dinò da u vostru vicinu à u so tempu.
29:3 Mantene a vostra parolla, è agisce fedelmente cun ellu, è allora truverete tuttu ciò chì avete bisognu in ogni tempu.
29:4 Parechji anu trattatu un prestitu cum'è soldi trovu, è offrenu guai à quelli chì li aiutavanu.
29:5 Finu à ch'elli ricevenu, basgianu e mani di u donatore, è umilianu a so voce in prumesse.
29:6 Ma à u mumentu di u rimborsu, dumandaranu più tempu, è diceranu parolle fastidiose è lagnanti, è facenu scuse per u tempu.
29:7 Allora, s'ellu hè capaci di rimbursà, si vulterà. Pagherà appena a mità, è u cunsidererà cum'è s'ellu l'avia trovu.
29:8 Ma s'ellu ùn hè micca, tandu li defraudarà di i so soldi, è l'averà cum'è un nemicu senza causa.
29:9 È li ripagarà cù accusazioni è maledizioni, è li rimburserà cun disprezzu, invece di cun onore è gentilezza.
29:10 Parechji anu ricusatu di prestitu, micca per via di a cattiveria, ma perchè avianu a paura di esse defraudati senza causa.
29:11 Eppuru veramente, esse più fermu versu l'umili, è ùn deve micca ritardà in atti di misericordia versu elli.
29:12 Aiutà i poveri per via di u cumandamentu. È ùn deve micca mandatu lu viotu per via di u so bisognu.
29:13 Perde i vostri soldi à u vostru fratellu è u vostru amicu. Perchè ùn deve micca ammuccià sottu à una petra per esse persa.
29:14 Chì u vostru tesoru sia in i precetti di l'Altissimo, è vi benefiziu più cà l'oru.
29:15 Mantene a vostra limosina in u core di i poveri, è uttene aiutu per voi contr'à tuttu u male.
29:16 Megliu chè u scudu o a lancia di un omu putente,
29:17 luttarà per voi contr'à u vostru nemicu.
29:18 Un omu bonu offre creditu per u so vicinu. Mais celui qui l'abandonne à lui-même périra de honte.
29:19 Ùn vi scurdate di a gentilezza di u vostru benefattore. Perchè ellu hà offru a so vita per voi.
29:20 U peccatore è u impuru fughjenu da tali prumesse.
29:21 Un peccatore si attribuisce i beni di u so prestitu. È una mente ingrata abbandunarà quellu chì l'hà liberatu.
29:22 Un omu offre creditu à u so vicinu. Ma quandu averà persu u rispettu, l'abbandunarà.
29:23 Una prumessa gattiva hà distruttu parechji chì avianu boni intenzioni, è li hà lanciatu cum'è un'onda nantu à l'oceanu.
29:24 Hà fattu chì l'omi putenti viaghjanu intornu, è si sò andati in mezu à e nazioni straniere.
29:25 Un peccatore chì trasgrede u cumandamentu di u Signore cascà in una prumessa gattiva. È quellu chì intraprende parechje cose, cascà in ghjudiziu.
29:26 Aiutate u vostru vicinu à ricuperà secondu a vostra capacità, ma attenti à sè stessu, per ùn cascà ancu voi.
29:27 U bisognu primariu in a vita di l'omu hè l'acqua è u pane, è vestiti, è una casa per prutege a modestia.
29:28 L'alimentu di un poviru sottu à un tettu di tavule hè megliu cà una splendida festa in un sughjornu luntanu da casa.
29:29 Lasciate piacè di pocu invece di assai, è ùn senterete micca u rimproveru di esse luntanu da casa.
29:30 Hè una vita gattiva per andà da casa à casa cum'è un ospite. Per induve ellu hè un invitatu, ùn agirà micca cun fiducia, nè apre a bocca.
29:31 Si diverrà, è alimenta, et donne à boire aux ingrates, è al di là di questu, ascolterà e parolle amare:
29:32 "Vai, u mo invitatu, è mette a tavula, è lasciate chì l'altri manghjanu da ciò chì avete in manu.
29:33 "Parte da a faccia onorata di i mo amichi. Perchè hè diventatu necessariu per a mo casa per accoglie u mo fratellu invece ".
29:34 Queste cose sò gravi per un omu chì hà capitu: per prufittà di una famiglia, è di rimpruverà un prestatore.

Sirach 30

30:1 Quellu chì ama u so figliolu u castigherà spessu, per ch'ellu sia felice à a fine, è ùn palpate per e porte di i so vicini.
30:2 Celui qui instruit son fils sera loué sur lui et se glorifiera en lui, in mezu à a so casa.
30:3 Quellu chì insegna à u so figliolu farà ghjilosu u so nemicu, è à mezu à i so amichi, ellu si gloriarà in ellu.
30:4 Quandu u so babbu hè mortu, serà cum'è s'ellu ùn era micca mortu. Perchè ellu hà lasciatu daretu à quellu chì hè cum'è ellu stessu.
30:5 In a so vita, l'hà vistu è si ralegria in ellu. È à u so passaghju, ùn era micca dulore, nè era cunfunditu à a vista di i so nemichi.
30:6 Perchè ellu hà lasciatu daretu à ellu un difensore di a so casa contr'à i so nemici, è qualcunu chì rimbursà i so amichi cun amabilità.
30:7 Per l'ànima di i so figlioli, li ferà e so ferite, è à ogni voce, u so stintu sarà sbulicatu.
30:8 Un cavallu indomita diventa testaru, è un zitellu lasciatu à ellu stessu diventa testaru.
30:9 Coddle un figliolu, è ti farà paura. Ghjucà cun ellu, è vi farà dulore.
30:10 Ùn deve micca ride cun ellu; altrimenti pudete avè dulore, è à a fine, i vostri denti esse stretti.
30:11 Ùn deve micca dà u putere in a so ghjuventù, ma ùn deve micca disprezzà i so pinsamenti.
30:12 Inchina u collu in a so ghjuventù, è slap i so fianchi mentre ch'ellu hè zitellu, per ch'ellu ùn diventerà stubborn, è tandu ùn ti fidarà micca, è cusì vi purterà dulore à a to ànima.
30:13 Instruisce u vostru figliolu, è travaglià cun ellu, per ùn offendere da u so cumpurtamentu vergognosu.
30:14 Hè megliu un poviru sanu cù una custituzione forte, chè un omu riccu chì hè debule è afflittu di malatie.
30:15 Una anima sana cù a santità di a ghjustizia hè megliu cà tuttu l'oru è l'argentu. È un corpu sonu hè megliu cà enormi rivenuti.
30:16 Ùn ci hè micca ingaghjamentu sopra à i rivenuti di un corpu sanu. È ùn ci hè nunda di piacè sopra un core allegru.
30:17 A morte hè megliu cà una vita amara. È u riposu eternu hè megliu cà a malatia cuntinua.
30:18 E cose boni ammucciate in una bocca chjosa sò cum'è sedi à una festa piazzata intornu à una tomba.
30:19 Chì benefiziu ci hè in una offerta à un idolo? Perchè ùn pò mancu manghjà, nè odore.
30:20 Cusì hè quellu chì fughje da u Signore, purtendu u salariu di a so iniquità.
30:21 Vide cù i so ochji è geme, cum'è un eunucu chì abbraccia una vergine è sospira.
30:22 Ùn deve micca dà a vostra ànima à a tristezza, è ùn deve micca afflittu da u vostru propiu cunsigliu.
30:23 A gioia di u core hè a vita di un omu, è hè un tesoru di santità senza difettu. È l'exultazione di un omu hè a durata di a vita.
30:24 Pietà di a vostra propria ànima per piacè à Diu, è mostra l'autocontrolu. Riunite u vostru core in a so santità, è caccià a tristezza luntanu da sè stessu.
30:25 Perchè a tristezza hà tombu parechji, è ùn ci hè micca utilità in questu.
30:26 L'invidia è a rabbia diminuiranu i vostri ghjorni, è a pensivezza purterà a vechja prima di u so tempu.
30:27 Un core allegru è bonu hè cum'è una festa. E i so feste sò furmati da diligenza.

Sirach 31

31:1 Fighjendu a ricchezza cunsuma a carne, è pensendu ci toglie u sonnu.
31:2 L'anticipazione in u pensamentu distrae a mente, è una grave infirmità rende l'anima sobria.
31:3 L'omu riccu hà travagliatu à cullà ricchezza, è in u so riposu, sarà pienu di i so beni.
31:4 U poviru omu hà travagliatu in u so modu umile, è à a fine, pò ancu esse in bisognu.
31:5 Quellu chì ama l'oru ùn serà micca ghjustificatu. È quellu chì persegue u cunsumu serà cunsumatu da ellu.
31:6 Parechje sò stati causati à falà per via di l'oru, è diventò a so ruina per a so bellezza.
31:7 L'oru hè un ostaculu per quelli chì si sacrificanu per ellu. Guai à quelli chì a perseguite cù ansietà, perchè tutti l'imprudenti ne periranu.
31:8 Beatu l'omu riccu chì si trova senza difettu. È benedettu quellu chì ùn hè andatu dopu à l'oru, nè pusò a so speranza in soldi o tesori.
31:9 Quale hè ellu? Perchè duvemu lodallu. Perchè hà fattu cose maravigliose in a so vita.
31:10 Hè statu pruvatu da ellu, è hè diventatu perfettu; avarà a gloria eterna. Hè statu capace di trasgressà, ma ùn hà micca trasgreditu. Era capaci di fà u male, ma ùn hà micca fattu u male.
31:11 Dunque, i so bè sò stabiliti in u Signore, è tutta a Chjesa di i santi proclamarà a so limosina.
31:12 Sò pusatu à una grande tavola? Ùn deve micca apre a bocca sopra prima.
31:13 Ùn avete micca parlà in questu modu: "Ci sò parechje cose chì sò nantu à questu".
31:14 Ricurdativi chì un ochju gattivu hè u male.
31:15 Ciò chì hè statu fattu più cattivu chè l'ochju? Dunque, quandu si vede, sparghjerà lacrime nantu à tutta a faccia.
31:16 Ùn deve micca allargà a manu prima, per allora, essendu currutti da l'invidia, tu avissi a vergogna.
31:17 Ùn avete micca pressu avanti in una festa.
31:18 Capisce quali cose sò di u vostru vicinu è micca u vostru propiu.
31:19 Fate usu di e cose chì sò posti davanti à voi, cum'è un omu frugale. Altrimenti, si manghja assai, sarete odiatu.
31:20 Cessate di manghjà prima, per a disciplina. È ùn manghja micca in eccessu, per ùn offenda.
31:21 È s'è tù sì à mezu à parechji, ùn avete micca allargà a manu prima di fà, è ùn deve esse u primu à dumandà un beie.
31:22 Quantu basta un pocu di vinu per un omu ben insignatu! Per u sonnu, ùn vi travaglià per quessa, è ùn senti micca dolore.
31:23 Preoccupate, è a malatia, è u turmentu sò cun un omu intemperatu.
31:24 Un sonnu sanu hè cun un omu temperatu. Dormirà finu à a matina, è a so ànima serà piacè cun ellu.
31:25 È s'è tù sì statu cunvintu à manghjà troppu, alzati, andate fora, è vomitu. È vi rinfrescà, è ùn porta micca a malatia nantu à u vostru corpu.
31:26 Ascolta mi, figliolu, perchè ùn mi devi disprezzà. È à a fine, scoprerete e mo parolle.
31:27 In tutte e vostre opere, esse prestu, è tandu ùn vi accadirà infirmità.
31:28 E labbra di parechji benediranu i splendidi in pani. Perchè a tistimunianza di a so verità hè fedele.
31:29 A cità murmurà contru à i gattivi in ​​pani. Perchè u tistimunianza contru à a so gattivezza hè vera.
31:30 Ùn sceglite micca di pruvucà quelli chì amanu u vinu. Perchè u vinu hà distruttu parechji.
31:31 U focu prova a durezza di u ferru; simile, beie vinu à l'ebbrezza rimpruverà i cori di l'arroganti.
31:32 Beie vinu in sobrietà dà una vita cuntenta à l'omi. Sè vo beie cù moderazione, sarete sobri.
31:33 Chì ghjè a vita à quellu chì hè diminuitu da u vinu?
31:34 Chì pò ingannà ellu di a so vita? Morte.
31:35 Da u principiu, u vinu hè statu creatu per l'alegria, ma micca per inebriazione.
31:36 U vinu pigliatu cù moderazione eleva a mente è u core.
31:37 Bere sobri hè salutariu per a mente è u corpu.
31:38 U vinu pigliatu in eccessi suscita cunflittu è rabbia, è porta assai à a ruina.
31:39 U vinu pigliatu in eccessu hè amaru à l'anima.
31:40 L'effetti di l'ebbrezza sò un scuzzulu per l'imprudente, diminuisce a forza è causanu ferite.
31:41 Ùn avete micca discutiri cù u vostru vicinu durante un banquet di vinu. È ùn deve micca disprezzatu in a so allegria.
31:42 Ùn deve micca dì à ellu parolle di rimproveru. È ùn deve micca pressà ellu cù richieste ripetute.

Sirach 32

32:1 Vi anu numinatu cum'è capu? Ùn esse disposti à esse elogiatu. Siate trà elli cum'è unu di elli.
32:2 Avè preoccupatu per elli, è cusì pusate cun elli, è quandu avete spiegatu tutte e vostre preoccupazioni, siate.
32:3 Allora pudete rallegrate per via di elli, è pudete riceve una corona cum'è un adornu di grazia, è cusì ottene a dignità di l'assemblea.
32:4 Parlà, voi chì site più grande di nascita. Perchè hè adattatu per voi
32:5 per parlà a prima parolla cun cunniscenza attenta. Ma ùn deve micca impedisce a musica.
32:6 Induve nimu ùn sta à sente, ùn deve micca versà e parolle. È ùn sceglite micca esse elogiatu in modu improperu per a vostra saviezza.
32:7 Una gemma di granata hè posta trà un ornamentu d'oru, è un cuncertu di musica hè stallatu à mezu à un banchettu di vinu.
32:8 Cum'è un sigellu di smeraldu hè stallatu à mezu à un travagliu d'oru, cusì hè una melodia di musica in mezzo à un vinu diliziosu è moderatu.
32:9 Ascolta in silenziu, è per a vostra reverenza, boni grazii vi sarà aghjuntu.
32:10 Ghjuvanottu, parlate in u vostru propiu casu solu à riluttante.
32:11 Sì avete statu dumandatu duie volte, lasciate chì a vostra risposta sia concisa.
32:12 In parechje cose, siate cum'è s'ellu vi manca a cunniscenza, è ascolta in silenziu cum'è attentu.
32:13 In mezu à i grandi omi, ùn deve esse presumptuous. È induve l'anziani sò prisenti, ùn deve micca parlà assai.
32:14 Un fulmine và prima di una tempesta di grandinata, è a gràzia va prima di u pudore. È cusì, per a vostra reverenza, boni grazii vi sarà aghjuntu.
32:15 È à l'ora di risurrezzione, ùn deve esse lax. Più tardi, esse u primu à curriri davanti à a vostra casa, e là si ritira, è quì pigliate u vostru passatempu.
32:16 È agisce secondu e vostre intenzioni, ma micca in u peccatu è micca in un discorsu arrogante.
32:17 È per tutte queste cose, benedica u Signore, chì ti hà fattu, è chì ti riempia à sbulicà cù tutte e so cose bè.
32:18 Quellu chì teme u Signore accettarà a so duttrina. È quellu chì guarda per ellu diligentemente truverà una benedizzione.
32:19 Quellu chì cerca a lege serà pienu da a lege. Ma quellu chì agisce cù tradimentu serà scandalizatu da tradimentu.
32:20 Quelli chì teme u Signore truveranu ghjudiziu ghjustu, è accenderanu a ghjustizia cum'è una luce.
32:21 Un omu peccatore eviterà a correzione, è truverà una raziunalisazione in accordu cù a so propria vulintà.
32:22 Un omu di cunsigliu ùn ricuserà micca l'intelligenza. Un omu stranu è arrogante ùn serà micca disturbatu da u timore.
32:23 Ancu cusì, dopu avè agitu per paura è senza cunsigliu, serà rimproveratu da a so propria critica.
32:24 Figliolu, ùn devi fà nunda senza cunsigliu, è tandu ùn vi dispiacerà ciò chì avete fattu.
32:25 Ùn deve andà in a strada di a ruina, è tandu ùn ti inciamparà in petre. Ùn deve micca impegnà in una manera laboriosa; altrimenti, pudete fà un scandalu contru à a vostra ànima.
32:26 È attenti à i vostri figlioli. È attenti à quelli di a vostra propria casa.
32:27 In tutte e vostre opere, fiducia a to ànima à a fede. Perchè questu hè u rispettu di i cumandamenti.
32:28 Quellu chì crede à Diu assiste à i cumandamenti. È quellu chì hà fiducia in ellu ùn serà micca diminuitu.

Sirach 33

33:1 Nisun mali accaderà à quellu chì teme u Signore. Invece, Diu u priservà durante a tentazione è u liberarà da i mali.
33:2 Un omu sàviu ùn odia i cumandamenti è i ghjustizia, è cusì ùn serà micca ghjittatu cù viulenza, cum'è una nave in una tempesta.
33:3 Un omu di intelligenza mette a so fede in a lege di Diu, è cusì a lege hè fideli à ellu.
33:4 Quellu chì risolve una disputa prepararà una parolla, è cusì, avendu pricatu, ellu serà intesu. È osservarà a disciplina, e poi risponderà.
33:5 U core di un stupidu hè cum'è a rota di un carrettu. È i so pinsamenti sò cum'è un axel chì gira.
33:6 Un amicu chì bisbiglia hè cum'è un cavallu indomita: nichje sottu à quellu chì si mette nantu à ellu.
33:7 Perchè u ghjornu seguita dopu ghjornu, è a luce seguitanu dopu à a luce, è annu dopu annu, in accordu cù u sole?
33:8 Per a cunniscenza di u Signore, sò stati disposti, dopu chì u sole hè statu fattu, in cunfurmità cù u so cumandamentu.
33:9 È cusì, e stagioni cambiate, cù i so ghjorni di festa. È sicondu elli, celebravanu i ghjorni di festa, in a so ora.
33:10 Certi di elli, Diu esaltatu è magnificatu. È certi di elli, si mette in mezu à i ghjorni ordinali. È tutti l'omi sò da a terra, è da a terra, da quale Adam hè statu creatu.
33:11 Cù una multitùdine di discipline, u Signore li hà distinti è diversificatu i so modi.
33:12 Certi di elli, hà benedettu è esaltatu. È certi di elli hà santificatu è pusatu vicinu à ellu stessu. È certi di elli, hà maleditu è ​​purtatu bassa, è li hà vultatu da a so stazione.
33:13 Cum'è l'argilla hè in manu di u pignaru, in modu di furmà è di furmà,
33:14 cusì sò tutti i so modi in accordu cù a so dispensazione, è cusì hè l'omu in manu di quellu chì l'hà fattu. È li rimburserà secondu u so ghjudiziu.
33:15 U bè hè contru à u male, è a vita hè contru à a morte; cusì hè ancu un peccatore contr'à un omu ghjustu. È cusì duvete cunsiderà tutte l'opere di l'Altissimo: dui è dui, è unu contr'à l'altru.
33:16 È aghju svegliatu à a fine, è eru cum'è quellu chì coglie l'uva dopu à i vignaghjoli.
33:17 I, ancu, anu speratu in a benedizzione di Diu. È aghju pienu u pressu di vinu cum'è quellu chì cuglie uva.
33:18 Cunsiderate cumu ùn aghju micca travagliatu per mè solu, ma per tutti quelli chì cercanu a disciplina.
33:19 Ascolta mi, voi grandi, cù tutti i populi. È inclinate l'arechje, voi capi di a Chjesa.
33:20 Ùn deve micca dà l'autorità nantu à sè stessu à un figliolu o moglia, à un fratellu o amicu, in a vostra vita. È ùn deve micca dà u vostru duminiu à un altru, perchè forse vi ne pentirete, è tandu vi dumandassi u listessu.
33:21 Mentre tù stai ancora vivu è respira, chì nimu trà tutti i carni vi cambie.
33:22 Perchè hè megliu se i vostri figlioli vi dumandanu, chè s'è vo guardate versu e mani di i vostri figlioli.
33:23 In tutte e vostre opere, esse preeminente.
33:24 Ùn duvete micca permette un difettu nantu à a vostra gloria. U ghjornu di a cunsummazione di i ghjorni di a vostra vita, à u mumentu di u vostru passaghju, distribuisce a vostra eredità.
33:25 U pastu è una verga è un fardelu sò per un sumere; U pane è a disciplina è u travagliu sò per un servitore.
33:26 U travagliu sottu disciplina, è cerca riposu. Lasciate e so mani per esse inattivu, è ellu cerca a libertà.
33:27 U ghjacciu è a cinturina curvanu un collu rigidu, è i travaglii continui curvanu un servitore.
33:28 A tortura è e catene sò per un servitore malevule; mandallu à u travagliu, cusì ch'ellu ùn pò esse oziosu.
33:29 Perchè l'ozio hà amparatu assai male.
33:30 Nominallu à un compitu. Perchè questu hè adattatu per ellu. È s'ellu ùn sarà ubbidienti, piegatelu cù catene. Ma ùn devi fà più di ciò chì ogni carne pò suppurtà. Veramente, ùn devi fà nunda di gravità senza ghjudiziu.
33:31 Sì avete un servitore fidu, ch'ellu sia per voi cum'è a vostra propria anima. Trattallu cum'è un fratellu. Perchè l'avete ottenutu da u sangue di a vostra ànima.
33:32 Se li ferite ingiustamente, si vulterà è fughjerà.
33:33 È dopu, quand'ellu si alza è parte, ùn sapete à quale dumandà, o in chì manera di circà lu.

Sirach 34

34:1 E speranze di un omu senza sensu sò viote è false; è i sogni esaltanu l'imprudenti.
34:2 Cum'è quellu chì persegue l'ombra è persegue u ventu, cusì hè ancu quellu chì presta attenzione à visioni bugie.
34:3 In a visione di i sogni, una cosa rapprisenta un altru, cum'è quandu una maschera hè davanti à a faccia di un omu.
34:4 Ciò chì pò esse purificatu da l'impuru? È chì verità pò esse parlata da una bugia?
34:5 E divinazioni errate è falsi segni è i sogni di i malfattori sò viotu.
34:6 Perchè u vostru core soffre di l'imaginazione, cum'è una donna chì soffre in u parto. A menu chì ùn hè una visita mandata da l'Altissimo, ùn deve micca mette u vostru core nantu à questu.
34:7 Perchè i sogni anu fattu chì parechji si smarriscenu, è quelli chì anu speratu in elli sò cascati.
34:8 A parolla di a lege serà cumpiita senza una minzogna, è a saviezza serà chjara in bocca di i fideli.
34:9 Quellu chì ùn hè statu pruvatu, chì sapi? Un omu cù assai sperienza hà da cunsiderà parechje cose. È quellu chì hà amparatu assai spiegherà cun intelligenza.
34:10 Quellu chì ùn hà micca sperienza sà pocu. È quellu chì hà fattu parechje cose hà fattu assai sbagli.
34:11 Quellu chì ùn hè statu pruvatu, chì tipu di cose pò sapè? Quellu chì hè statu ingannatu serà più astutu.
34:12 Aghju vistu assai andendu, è i costumi di parechje cose.
34:13 A volte, Sò ancu statu in periculu di morte per via di queste cose, ma sò statu liberatu da a grazia di Diu.
34:14 U spiritu di quelli chì teme à Diu hè cercatu, è seranu benedetti da a so pruvidenza.
34:15 Perchè a so speranza hè in quellu chì i salva, è l'ochji di Diu sò nantu à quelli chì l'amanu.
34:16 Quelli chì teme u Signore ùn tremaranu di nunda, è ùn saranu micca spaventati. Perchè ellu hè a so speranza.
34:17 L'anima di quellu chì teme u Signore hè benedetta.
34:18 À quale deve circà, è quale hè a so forza?
34:19 L'ochji di u Signore sò nantu à quelli chì u teme. Hè un putente Protettore, un firmamentu di virtù, un Rifugiu da u calore, è una Copertura da u sole di meziornu,
34:20 un guardianu da i reati, è un Helper da cascà, chì esalta l'anima è illumina l'ochji, è chì dà salute è vita è benedizzione.
34:21 Un immolazione da l'iniquità hè un'oblazione macchiata, è i derisi di l'inghjusti ùn sò micca piacevuli.
34:22 U Signore hè solu per quelli chì perseveranu per ellu in a strada di a verità è a ghjustizia.
34:23 L'Altissimo ùn appruva micca i rigali di l'iniquitus. Nè ùn hà rispettu per l'oblazioni di l'inghjusti; nè pardunerà i so piccati per via di a multitùdine di i so sacrifici.
34:24 Quellu chì offre un sacrifiziu da a sustanza di u poviru hè cum'è quellu chì sacrifica u figliolu in vista di u so babbu.
34:25 U pane di l'indigenti hè a vita di i poveri. Quellu chì li tradisce hè un omu di sangue.
34:26 Quellu chì piglia u pane di sudore hè cum'è quellu chì tomba u so vicinu.
34:27 Quellu chì sparghje u sangue, è quellu chì inganna u salariatu da u so salariu, sò fratelli.
34:28 Quandu unu custruisce è un altru distrugge, chì benefiziu anu da u so travagliu?
34:29 Quandu unu prega è un altru maledicà, a cui voce darà a vista Diu?
34:30 Quellu chì si lava dopu avè toccu i morti, e poi u toccu di novu, chì era u benefiziu di u so lavatu?
34:31 In listessu modu, un omu chì digiunu per i so piccati, e poi torna u listessu, ciò chì era u benefiziu di u so umiliatu stessu? Quale sarà a so preghiera?

Sirach 35

35:1 Quellu chì osserva a lege multiplica l'oblazioni.
35:2 Hè un sacrificiu salutariu per assistisce à i cumandamenti è per alluntanassi da ogni iniquità.
35:3 È alluntanassi da l'inghjustizia hè offre un sacrificiu propiziatorio per l'inghjustizia è una supplicazione per i peccati.
35:4 Quellu chì ringrazia, offre un rigalu di farina fina, è quellu chì agisce cun misericordia, offre un sacrifiziu.
35:5 Per alluntanassi da l'iniquità hè piacevule à u Signore. È ritirassi da l'inghjustizia hè una supplicazione per i peccati.
35:6 Ùn deve micca esse viotu davanti à a vista di u Signore.
35:7 Perchè tutte queste cose sò da esse fattu per via di u cumandamentu di Diu.
35:8 L'oblazione di i ghjusti ingrassa l'altare, è hè una fragranza di dolcezza in vista di l'Altissimu.
35:9 U sacrifiziu di u ghjustu hè accettatu, è u Signore ùn si scurdarà mai di u memoriale di questu.
35:10 Rendi a gloria à Diu cun un core bonu. È ùn deve micca riduce i primi frutti di e vostre mani.
35:11 Cù ogni rigalu, avè una faccia allegra, è santificate i vostri decimi cun esultazione.
35:12 Dà à l'Altissimo secondu i so rigali per voi, è agisce cun un bon ochju versu e creazioni di e vostre mani.
35:13 Perchè u Signore dà ricumpensa, è vi rimburserà sette volte più.
35:14 Ùn esse disposti à offre rigali currutti. Perchè ùn li accettà micca.
35:15 È ùn sia micca dispostu à cunsiderà un sacrificiu inghjustu. Perchè u Signore hè u ghjudice, è cun ellu ùn ci hè favoritismu versu nimu.
35:16 U Signore ùn accetta micca u favoritismu contr'à i poveri, ma ellu ascolterà a preghiera di quellu chì hè statu feritu.
35:17 Ùn disprezzerà micca e preghiere di l'orfanu, nè di a veduva, s'ella si lamenta una lagnanza.
35:18 Fate chì e lacrime di una vedova ùn scorri micca per a so guancia? È u so grida ùn pruvucarà micca a so caduta?
35:19 Perchè da a so guancia, e so lacrime ascendanu ancu à u celu. È u Signore, Quellu chì ascolta, ùn ne farà micca piacè.
35:20 Quellu chì adora à Diu cun gioia serà accettatu, è a so preghiera ghjunghjerà ancu à i nuvuli.
35:21 A preghiera di quellu chì s'umilia trapererà i nuvuli. È ùn serà cunsulatu finu à ch'ellu s'avvicina; è ùn si ritirarà finu à chì l'Altissimu vede.
35:22 È u Signore ùn ritardarà, è ghjudicà per quelli chì sò ghjusti, è ellu compie u ghjudiziu. È l'Onniputente ùn averà micca pacienza cun elli, per ch'ellu possa sfracicà u so spinu.
35:23 È rimbursà a vindetta à i Gentili, finu à ch'ellu hà pigliatu a multitùdine di l'arroganti, è ruttu i sceptri di l'iniqui,
35:24 finu à ch'ellu hà renditu à l'omi secondu i so atti, è sicondu l'opere di Adam, è secondu a so presunzione,
35:25 finu à ch'ellu hà ghjudicatu u ghjudiziu di u so populu. È farà piacè i ghjusti cù a so misericordia.
35:26 A misericòrdia di Diu hè bella in u tempu di tribulazione, cum'è una nuvola di pioggia in tempu di siccità.

Sirach 36

36:1 O Diu di tutti, abbi pietà di noi, è guardate cun favore nantu à noi, è ci mostra a luce di a to cumpassione.
36:2 È mandate a vostra paura nantu à i Gentili, chì ùn t'anu micca cercatu, per ch'elli ponu ricunnosce chì ùn ci hè micca Diu fora di tè, è cusì ch'elli ponu dichjarà i vostri grandi fatti.
36:3 Alza a manu nantu à e nazioni increduli, cusì ch'elli ponu vede u vostru putere.
36:4 Per cum'è, in a so vista, avete statu santificatu in noi, cusì ancu, in a nostra vista, sarete magnificatu in elli.
36:5 Allora ch'elli ti cunnoscenu, cum'è noi ancu avemu cunnisciutu voi. Perchè ùn ci hè micca Diu fora di voi, O Signore.
36:6 Rinuvà i vostri segni, è fà meraviglie novi.
36:7 Glorificate a to manu è u to bracciu drittu.
36:8 Suscita a to furia, e versà a to ira.
36:9 Portate u nostru avversariu, è afflittu u nostru nemicu.
36:10 Preste u tempu, è ricurdate a fine, per ch'elli ponu dichjarà i vostri miraculi.
36:11 Chì quelli chì scappanu sò divorati da l'ira di u focu. È chì quelli chì fastidianu u vostru populu truvà perdizione.
36:12 Schiacciate u capu di i capi di i nemici, perchè dicenu: "Ùn ci hè altru à fiancu à noi".
36:13 Riunite tutte e tribù di Ghjacobbu, per ch'elli ponu ricunnosce chì ùn ci hè micca Diu fora di tè, è cusì ch'elli ponu dichjarà i vostri grandi fatti. È li erediterete, cum'è da u principiu.
36:14 Pietà di u vostru populu, nantu à quale u vostru nome hè statu invucatu, è nantu à Israele, chì avete trattatu cum'è u vostru primu natu.
36:15 Pietà di Ghjerusalemme, a cità di a vostra santificazione, a cità di u vostru restu.
36:16 Riempite Sion cù e vostre parolle ineffabili, e pieni u to pòpulu di a to gloria.
36:17 Dà tistimunianza à quelli chì sò stati e vostre creazioni da u principiu, è alzate e profezie chì l'antichi prufeti anu parlatu in u vostru nome.
36:18 Dà una ricumpensa à quelli chì duranu per voi, cusì chì i vostri prufeti ponu esse truvati à esse fideli. È ascolta e preghiere di i vostri servitori,
36:19 in accordu cù a benedizzione di Aaronu nantu à u vostru populu. È ci dirige in a strada di a ghjustizia, è chì tutti quelli chì abitanu a terra sapemu chì tù sì Diu, l'osservatore di tutte l'età.
36:20 U ventre pò devore ogni alimentu, ma un pastu hè megliu cà un altru.
36:21 U palatu prova a carne di l'animali salvatichi, è u core intellettuale prova e parolle false.
36:22 Un core corruptu causarà dulore, è un omu di spirienza li resisterà.
36:23 Una donna pò riceve ogni male, ma una figliola hè megliu cà l'altru.
36:24 A bellezza di a moglia allegra a faccia di u so maritu, è s'alza sopra u so desideriu, sopra à tutti i brami di l'omu.
36:25 S'ella offre parolle curative, tandu cunforta è mostra misericordia; è cusì u so maritu ùn hè micca cum'è l'altri omi.
36:26 Quellu chì tene à una bona moglia stabilisce un pussessu. Hè un aiutu in accordu cun ellu, è ella hè un pilastru di riposu.
36:27 Induve ùn ci hè micca hedge, un pussessu serà calpestatu. È induve ùn ci hè micca moglia, piangerà a so assenza.
36:28 Quale si fidarà di quellu chì ùn hà nidu, è chì si dissimule induve u so cursu pò piglià, cum'è un ladrone ben equipatu chì passa da cità à cità?

Sirach 37

37:1 Ogni amicu dicerà: "Sò ancu un amicu strettu". Ma ci hè un amicu chì hè un amicu solu in nome. Ùn hè micca questu un dulore ancu à a morte?
37:2 Ma un cumpagnu è amicu pò turnà in un nemicu.
37:3 O gattiva presunzione! Da ciò ch’è tù sì criatu ch’è tù copressi a terra secca cù a to malizia è ingannimentu?
37:4 Un cumpagnu pò rallegra cù u so amicu in i boni tempi, ma in un tempu di tribulazione, serà un avversariu.
37:5 Ci hè un cumpagnu chì commiserates cun un amicu per u stomacu, ma ellu si prutegerà da u nemicu.
37:6 Ùn deve micca scurdate di u vostru amicu in a vostra ànima, è ùn deve esse micca unmindful di ellu in a vostra ricchezza.
37:7 Ùn sceglite micca di cunsultà cù qualcunu chì ti aspetta in agguatu. È piatta u vostru cunsigliu da quelli chì vi rivali.
37:8 Ogni cunsigliu offre cunsiglii, ma certi sò cunsiglieri solu per elli stessi.
37:9 Guardà a vostra ànima da un cunsigliu. È sapè prima ciò chì sò i so interessi. Perchè ellu formerà pinsamenti da a so propria ànima.
37:10 Altrimenti, pò mette un cartellu in terra, è pò dì à voi:
37:11 "U vostru modu hè bonu." Ma tandu si ferma à una distanza per vede ciò chì vi accade.
37:12 Ùn discutite micca a santità cù un omu irreligiosu, nè ghjustizia cun quellu chì hè inghjustu. Ùn avete micca parlà cun una donna nantu à ella chì hè un rival, nè cun un codardo di guerra, nè cù un mercante nantu à l'esagerazione, nè cù un cumpratore nantu à a vendita, nè cun un omu disprezzu di ringrazià,
37:13 nè cù l'impiu nantu à a pietà, nè cù i disonesti di l'onestà, nè cù u travagliu di campu nantu à altri tipi di travagliu,
37:14 nè cù un travagliadore assuciatu per un annu versu a fine di l'annu, nè cun un servitore pigro per grandi opere. Ùn duvete micca pagà attente à queste persone in ogni materia di cunsigliu.
37:15 Ma esse sempre cun un omu santu, cun quellu chì sapete per osservà u timore di Diu,
37:16 chì l'ànima hè in accordu cù a vostra ànima, è quale, quannu ti sbatti in lu bughju, sparterà i vostri dulori.
37:17 È stabilisce un core di bon cunsigliu in sè stessu. Perchè ùn ci hè nunda di più utile per voi chè questu.
37:18 In ogni mumentu, l'anima di un omu santu dichjara più verità chè sette vigili vigilanti seduti in un locu altu.
37:19 Ma riguardu à tutte e cose, prega l'Altissimu, per ch'ellu possa guidà u vostru modu in verità.
37:20 In tutte e vostre opere, lasciate chì una parolla vera vi precede, cun un cunsigliu fermu prima di ogni attu.
37:21 Una parolla gattiva pò cambià u core. Da u core nascenu quattru tipi di cose: bè è male, vita è morte. È a lingua hè sempre u so regnu. Ci hè un omu chì hè un maestru astutu di parechji, è ancu questu hè inutile à a so ànima.
37:22 Un omu di sperienza hà amparatu assai, è questu hè piacevule à a so ànima.
37:23 Quellu chì parla mera retorica hè odiosa; serà ingannatu in ogni materia.
37:24 A grazia ùn hè micca datu à ellu da u Signore. Perchè hè statu privatu di ogni saviezza.
37:25 Ci hè un omu sàviu chì hè sàviu in a so ànima, è u fruttu di a so intelligenza hè lodabile.
37:26 Un omu sàviu struisce u so propiu populu, è u fruttu di a so intelligenza hè fideli.
37:27 Un omu sàviu serà pienu di benedizioni, è quelli chì vedenu u loderanu.
37:28 A vita di un omu hè in u numeru di i so ghjorni. Ma i ghjorni d'Israele sò innumerabili.
37:29 Un omu sàviu eredite l'onore trà u populu, è u so nome camparà in l'eternità.
37:30 Figliolu, pruvà a vostra propria mente in a vostra vita, è s'ellu manca, ùn deve micca dà l'autorità.
37:31 Perchè micca tutte e cose sò adattate per tutte e persone, è micca ogni tipu di cose hè piacevule à ogni ànima.
37:32 Ùn sceglite micca di esse ansiosu durante ogni festa, è ùn deve micca agisce cun eccessu versu ogni alimentu.
37:33 Perchè in l'eccessivu di manghjà ci sarà infirmità, è a gola continuerà ancu finu à a malatia.
37:34 Per beie eccessiva, parechji sò morti. Ma quellu chì s'astenisce aghjunghje à a so vita.

Sirach 38

38:1 Onore u duttore per via di a necessità, è perchè u Altìssimu u criò.
38:2 Perchè ogni guariscenza hè da Diu, è cusì riceverà rigali da u Rè.
38:3 L'expertise di u duttore alzarà u so capu, è in vista di i grandi omi, sarà lodatu.
38:4 L'Altissimo hà creatu medicine da a terra, è un omu prudente ùn li aborrirà.
38:5 Ùn era micca acqua amara fatta dolce cù legnu?
38:6 I benefici di sti cosi hè ricunnisciutu da l'omi, è u Altìssimu hà datu sta cunniscenza à l'omi, per ch'ellu sia onoratu in e so maraviglie.
38:7 Per queste cose, curà o mitigarà a so sofferenza, è u farmacista farà unguenti calmante, è ellu formerà medicine curative, è ùn ci sarà micca fine à e so opere.
38:8 Perchè a pace di Diu hè nantu à a superficia di a terra.
38:9 Figliolu, in a vostra infirmità, ùn deve micca trascuratà sè stessu, ma prega à u Signore, è ellu vi curà.
38:10 Alluntanate da u peccatu, è dirige e vostre mani, è purificate u vostru core da ogni offense.
38:11 Dà una offerta dolce, è un memoriale di farina fina, è ingrassate a vostra oblazione, ma ancu dà un locu à u duttore.
38:12 Perchè u Signore hà creatu. È cusì, ùn lasciate micca alluntanassi da voi, perchè e so opere sò necessarii.
38:13 Perchè ci hè un tempu quandu pudete cascà in e so mani.
38:14 Veramente, pregheranu u Signore, cusì ch'ellu pò dirigisce i so trattamenti è cure, per u so modu di vita.
38:15 Quellu chì pecca in vista di quellu chì l'hà fattu cascà in e mani di u duttore.
38:16 Figliolu, versà lacrime nantu à i morti, è principia à pienghje, cum'è s'è tù avia soffrittu terribilmente. È sicondu u ghjudiziu, copre u so corpu, è ùn deve trascuratà u so sepultura.
38:17 E puru si sfonderate in l'amarezza, porta u so dolu per un ghjornu, e poi siate cunsulati in a vostra tristezza.
38:18 È fà u so dolu, secondu u so meritu, per unu o dui ghjorni per via di sta perdita.
38:19 Eppuru a tristezza accrezza a morte è sopraffa a forza, è u dulore di u core s’inchina à u collu.
38:20 Quandu unu hè pigliatu, a pena resta. Ma i risorsi di un omu destituitu si trovanu in u so core.
38:21 Ùn deve micca dà u vostru core à a tristezza, ma alluntanassi da voi. È ricordate a fine.
38:22 Ùn esse disposti à scurdà di questu; perchè ùn ci hè micca vultà in daretu. Altrimenti, ùn vi beneficerà micca, è vi causarà un gran dannu à voi stessu.
38:23 Chjamate à mente u mo ghjudiziu. Perchè cusì serà ancu per voi. Ieri hè u mio, è oghje hè u vostru.
38:24 Quandu u mortu hè in riposu, lasciate ancu riposu a so memoria. È cunsulallu à a partenza di u so spiritu.
38:25 A saviezza di un scriba si trova in u so tempu di piacè. Allora quellu chì hà menu da fà guadagnà a saviezza.
38:26 Di chì saviezza serà pienu quellu chì tene l'aratu, è chì si vanta di a prugna di bestiame chì porta i boi in avanti, è quale hè occupatu in questi travagli, è chì a sola cunversazione hè nantu à a prole di toru?
38:27 Darà a so mente à l'aratu di i solchi, è a so vigilanza à l'ingaghjamentu di e vacche.
38:28 In listessu modu, ogni artighjanu è artighjanu, chì artighjanu di notte cum'è di ghjornu, chi scolpisce sigilli scolpiti, è quale, da a so diligenza, varia l'imaghjini, darà a so mente à a sumiglia di l'imaghjini. È compie u travagliu cù a so vigilanza.
38:29 U ferru, pusatu vicinu à a so incudine è cunsiderendu un travagliu di ferru, hè simile. U vapore di u focu canta a so carne, e lutta contru à u caldu di u furnace.
38:30 A voce di u martellu hè sempre in l'arechje, è u so ochju hè nantu à u mudellu di u ferru.
38:31 Dà u so core à a fine di u so travagliu, è a so vigilanza l'adorna à a perfezione.
38:32 U ceramista, pusendu à u so travagliu è girà a rota cù i pedi, hè simile. Hè stallatu in una preoccupazione cuntinua per u so travagliu, è ci hè un ritmu in tuttu ciò chì face.
38:33 Forma l'argilla cù u so bracciu, è china a so forza nantu à i so pedi.
38:34 Darà u so core à a fine di u vitru, è a so vigilanza à a purificazione di u furnace.
38:35 Tutti issi pirsuni fiducia in e so mani, è ognunu hè sàviu in u so arte.
38:36 Senza queste persone, una cità ùn hè micca custruita.
38:37 Ma ùn abitanu nè camminanu in a cità. È ùn passanu micca à a chjesa.
38:38 Ùn si metteranu micca nantu à i sedi di i ghjudici, è ùn capiscenu micca un decretu di ghjudiziu. È ùn feranu micca disciplina è ghjudiziu chjaru, è ùn si trovanu micca per capiscenu parabole.
38:39 Ma rinfurzà u statu di u mondu, è a so preghiera serà in i so opere artistiche, applicà a so ànima, è cercandu a lege di l'Altissimo.

Sirach 39

39:1 Un omu sàviu cercà a saviezza di tutti l'antichi, è sarà occupatu in i prufeti.
39:2 Preserverà e parolle di l'omi rinumati, è entrerà cun elli in i suttilità di e parabole.
39:3 Cercherà i significati nascosti di pruverbii, è diventerà familiarizatu cù i misteri di parabole.
39:4 Ellu servirà à mezu à i grandi omi, è appariscerà in vista di u primu capu.
39:5 Passarà per a terra di e nazioni straniere. Perchè ellu pruvà u bè è u male trà l'omi.
39:6 À u primu lume, offre u so core cun vigilanza à u Signore chì l'hà fattu, è pregherà in vista di l'Altissimu.
39:7 Aprirà a so bocca in preghiera, è farà supplica per i so offese.
39:8 Perchè s'ellu vole u grande Signore, ellu hà da u pienu di u Spìritu di l'intelligenza.
39:9 È mandarà l'eloquenza di a so saviezza cum'è una pioggia, è in a so preghiera, ellu cunfessà à u Signore.
39:10 È dirigerà u so cunsigliu è a so disciplina, è mediterà nantu à i so misteri.
39:11 Chjara a disciplina di a so duttrina, è si gloriarà in a lege di l'allianza di u Signore.
39:12 Parechje persone inseme lodaranu a so saviezza, è ùn serà mai abolitu, per tutte l'età.
39:13 A memoria di ellu ùn sguasserà micca, è u so nome serà cercatu da generazione à generazione.
39:14 I populi dichjarà a so saviezza, è a Chjesa annunzierà a so lode.
39:15 Mentre ellu ferma, lascia daretu à un nome più grande di mille, è quandu ellu riposarà, serà à u so benefiziu.
39:16 Mediteraghju più, per pudè spiegà. Perchè sò statu pienu di passione.
39:17 In una voce, dici: Ascolta mi, frutti divini. Darete fruttu, cum'è rosi piantati à fiancu à i corsi d'acqua.
39:18 Averete una fragranza dolce, cum'è i cedri di u Libanu.
39:19 Fiori cù fiori, cum'è u giglio, è sparghje una fragranza, è spuntanu foglie in grazia, è dà lode cù canti, è benedica u Signore in e so opere.
39:20 Dà magnificenza à u so nome, è cunfessallu cù a voce di e vostre labbra è cù i canti di bocca è cù strumenti à corda. È in tantu lodallu, vi cunfessarete:
39:21 Tutte l'opere di u Signore sò assai boni.
39:22 À a so parolla, l'acque si fermavanu, cum'è s'ammucciassi. È à e parolle di a so bocca, l'acque eranu cuntenute, cum'è in bacini d'acqua.
39:23 Perchè hè fattu piacevule da u so precettu, è ùn ci hè micca diminuzione in a so salvezza.
39:24 L'opere di ogni carne sò in a so vista, è ùn ci hè nunda piatta da i so ochji.
39:25 U so sguardu hè da eternità à eternità, è nunda ùn hè una maraviglia in a so vista.
39:26 Ch'ellu ùn sia micca dettu: "Chì ghjè stu?" o, "Chi hè què?"Per tutte e cose seranu cercate à u so tempu.
39:27 A so benedizzione s'hè strappata cum'è un fiume.
39:28 In u listessu modu chì una inundazione inunda a terra secca, cusì ancu a so còllera erediterà i populi chì ùn l'anu micca cercatu.
39:29 In u listessu modu ch'ellu hà trasfurmatu l'acqui in terra secca, è fece a terra secca, è cum'è i so modi sò stati diretti per u so viaghju, cusì ancu i peccatori inciamparanu davanti à a so còllera.
39:30 Da u principiu, e cose boni sò stati creati per quelli chì sò boni, è simile, e cose bè è male sò per quelli chì sò gattivi.
39:31 E cose principali necessarii per a vita di l'omi sò: acqua, focu, è ferru, sali, latti, è farina per u pane, è meli, è a grappa di uva, è oliu, è vestiti.
39:32 Tutte queste cose seranu aduprate per u bè da quelli chì sò santi, ma seranu turnati à u malu usu da l'impiu è da i peccatori.
39:33 Ci sò spiriti chì sò stati creati per vindetta, è rinfurzeghjanu i so turmenti cù a so furia.
39:34 In u tempu di a cunsummazione, sparghjeranu a so forza. È appaciaranu a furia di Quellu chì li hà fattu.
39:35 U focu, grandine, fame, è a morte: tutti questi sò stati creati per vendetta.
39:36 I denti di bestie salvatiche, è scorpioni, e serpenti, è a lancia: tutti questi si vendicanu di l'impiu, à a distruzzione assoluta.
39:37 À u so cumandamentu, si feranu festa. È seranu preparati nantu à a terra finu à ch'elli sò necessariu. È in u so tempu, ùn ignuranu micca a so parolla.
39:38 Per questu mutivu, da u principiu, Eru rinfurzatu, è aghju meditatu, è aghju cunsideratu, è aghju messu ste cose in scrittura.
39:39 Tutte e opere di u Signore sò boni, è ellu furnisce per ogni travagliu in a so ora.
39:40 Ch'ellu ùn sia micca dettu: "Questu hè peghju di questu." Perchè tutte e cose seranu pruvati à u so tempu.
39:41 È avà, cù tuttu u core è a bocca, rendite lode à ellu, è benedica u nome di u Signore.

Sirach 40

40:1 Una grande occupazione hè stata creata per tutti l'omi, è un jugu pisanti hè nantu à i figlioli d'Adam, da u ghjornu di a so partenza da u ventre di a so mamma, ancu finu à u ghjornu di a so sepultura in a mamma di tutti:
40:2 i so pinsamenti, è e paure di u so core, e so aspettative imaginate, è u ghjornu di a so fine,
40:3 da quellu chì si mette nantu à un tronu gloriosu, ancu à quellu chì hè umiliatu in terra è cendra,
40:4 da quellu chì porta giacintu è porta una corona, ancu à quellu chì hè cupartu di linu russu: ira, invidia, tumultu, inquietudine, è a paura di a morte, cuntinuu rabbia è disputa.
40:5 È in u tempu di riposu nantu à u so lettu, u sonnu di a notte cambia a so cunniscenza.
40:6 Ci hè pocu o nunda di riposu, è u sonnu hè pigliatu da ellu, cum'è in un ghjornu di vigilia.
40:7 Hè disturbatu da una visione di u so core, comu si fussi scappatu in un ghjornu di guerra. In u tempu di a so salvezza, s'arrizzò è si dumandava chì ùn ci era micca paura.
40:8 Questu hè cusì cù tutta a carne, da l'omu ancu à i bovini, ma nantu à i peccatori hè sette volte più grande.
40:9 Aghjunghjite à questu: morte, spargimentu di sangue, cuntizzioni, è a lancia, oppressione, fame, è afflizzioni, e flagelli.
40:10 Tutte queste cose sò state create per via di iniquità, è hè per via di l'iniquità chì u grande diluviu hè statu fattu.
40:11 Tutte e cose chì sò di a terra tornanu à a terra, è tutte l'acque tornanu à u mare.
40:12 Ogni corruzzione è iniquità seranu sguassate, ma a fede ferma per sempre.
40:13 A sustanza di l'inghjustu si seccherà cum'è un fiume, è passerà cun un rumore cum'è un tronu forte in una tempesta.
40:14 Quandu apre e so mani, si rallegrarà. Allora i trasgressori passanu à a cunsummazione.
40:15 I discendenti di l'impiu ùn pruduceranu assai rami, perchè ponu esse paragunati à e radiche brutte à a riva di una roccia.
40:16 L'erbaccia, chì cresce sopra ogni acqua è accantu à e sponde di u fiume, sarà sradicatu davanti à tutta l'erba.
40:17 A grazia hè cum'è un paradisu di benedizioni, è a misericordia cuntinueghja per l'eternità.
40:18 A vita di un travagliadore, quandu si cuntenta di ciò chì hè abbastanza, diventerà dolce, è in ellu truverete un tesoru.
40:19 Figlioli, è a custruzzione di una cità, stabiliscerà un nome, ma una moglia immaculata serà classificata sopra à queste cose.
40:20 U vinu è a musica rallegranu u core, ma l'amore di a saviezza hè sopra à elli.
40:21 A flauta è u salteriu facenu una dolce melodia, ma una parolla piacevule hè sopra à elli.
40:22 U vostru ochju vole eleganza è bellezza, ma i campi verdi sò sopra à queste cose.
40:23 Un amicu è un cumpagnu si scontranu à tempu, ma sopra à elli dui hè una moglia cù u so maritu.
40:24 I fratelli sò un aiutu in tempu di tribulazione, ma a misericordia libererà, più chè ch'elli volenu.
40:25 L'oru è l'argentu furnisce una pusizione ferma per i pedi, ma u cunsigliu bè parlatu hè sopra à elli dui.
40:26 A capacità è a forza elevanu u core, ma u timore di u Signore hè sopra à queste cose.
40:27 Ùn ci hè micca perdita in u timore di u Signore, è ùn hà micca bisognu di dumandà aiutu.
40:28 U timore di u Signore hè cum'è un paradisu di benedizioni, è l'anu cupertu sopra à ogni gloria.
40:29 Figliolu, in a vostra vita ùn deve esse indigente, pirchì hè megliu à more chè à esse indigenti.
40:30 A vita di quellu chì guarda à a tavola di un altru omu ùn deve esse pensatu cum'è un modu di vita. Perchè alimenta a so vita cù l'alimentu di un altru omu.
40:31 Ma un omu disciplinatu è ben insignatu hà da piglià cura di ellu stessu.
40:32 A scarsità parerà dolce à a bocca di l'imprudenti, ma un focu brusgiarà in u so ventre.

Sirach 41

41:1 O morte, quantu amara hè a memoria di voi: à un omu chì hà a pace in a so sustanza,
41:2 à un omu tranquillu, è à quellu chì i modi sò diretti bè in tutte e cose, è chì hà sempre a forza di piglià nutrimentu.
41:3 O morte, u vostru ghjudiziu hè bonu per l'omu indigente, è à quellu chì a so forza hè diminuita,
41:4 chì fallisce per via di a vechja, è chì hè ansiosu di tutte e cose, è à l'omu increduli chì hà persu a pacienza.
41:5 Ùn sceglite micca di teme u ghjudiziu di a morte. Ricurdativi di e cose chì sò accadute prima di voi, è e cose chì saranu dopu à voi. Stu ghjudiziu hè da u Signore nantu à ogni carne.
41:6 È ciò chì vi succederà hè piacevule à l'Altissimo, sia in deci, o centu, o mille anni.
41:7 Perchè a morte ùn hè micca accusazione di a vita.
41:8 I figlioli di i peccatori, è quelli chì passanu u so tempu à a manera di e case di l'impiu, diventate figlioli di abominazioni.
41:9 L'eredità di i figlioli di i peccatori perirà, è a disgrazia cuntinuu serà cù i so figlioli.
41:10 I figlioli di un babbu impiu si lagnaranu, perchè sò in disgrazia per via di ellu.
41:11 Guai à tè, omi empi, chì anu abbandunatu a lege di u Signore Altìssimu!
41:12 È quandu tù nasci, sarete natu in una maledizione; è quandu mori, a vostra parte sarà in una maledizione.
41:13 Tutte e cose chì sò da a terra tornanu à a terra. In listessu modu, l'impiu passerà da una maledizione à a perdizione.
41:14 U dolu di l'omi hè in u so corpu, ma u nome di l'impiu serà sguassatu.
41:15 Avè preoccupatu per u vostru bonu nome. Per questu continuerà cun voi, più chè mille tesori preziosi è grandi.
41:16 Una bona vita hà u so numeru di ghjorni, ma un bonu nomu cuntinuerà per sempre.
41:17 Figlioli, praticà a disciplina in pace. Per quale utilità ci hè in una saviezza dissimulata, o un tesoru micca scupertu?
41:18 Hè megliu l'omu chì piatta a so stupidità chè l'omu chì piatta a so saviezza.
41:19 Eppuru veramente, rispettu per queste cose chì venenu da a mo bocca.
41:20 Perchè ùn hè micca bonu per osservà ogni reverenza. È tutte e cose ùn piace micca tutte e persone in e so credenze.
41:21 A vergogna di queste cose: di fornicazione davanti à babbu è mamma, è di una bugia davanti à u primu capu è u putente,
41:22 d'un crimine davanti à un capu o à un ghjudice, d'iniquità davanti à una congregazione o à un populu,
41:23 di inghjustizia davanti à un cumpagnu o un amicu, è di u locu induve tù campà,
41:24 di furtu, è di a verità davanti à Diu, è di l'allianza, di riclinà à manghjà pane, è di l'ingannimentu in dà o riceve,
41:25 di silenziu davanti à quelli chì vi salutanu, di guardà una donna di fornicazione, è di alluntanà a to faccia da un parente.
41:26 Ùn deve micca alluntanà a vostra faccia da u vostru vicinu, nè ùn devi caccià una parte è ùn la restituite micca.
41:27 Ùn deve micca fighjà à a moglia di un altru omu, è nè perseguite a so ancella, nè avvicinassi à u so lettu.
41:28 Evite discorsi rimproverati davanti à l'amichi, è quandu dà, ùn devi micca culpisce.

Sirach 42

42:1 Ùn deve micca ripetiri una pretendenza intesa da a revelazione di una parolla oculta. È dopu, veramente, sarete senza vergogna, è truverete grazia in vista di tutti l'omi. Ùn deve micca accettà a reputazione di qualchissia, affinchì tù peccassi, nè ùn deve esse cunfunditu in una di e cose seguenti:
42:2 in a lege di l'Altissimu è u so pattu, o dandu un ghjudiziu per ghjustificà l'impiu;
42:3 in una parolla trà cumpagni è cumpagni di viaghju, o distribuzendu l'eredità di l'amici;
42:4 in l'equità di scale è pesi, o in acquistà assai o pocu;
42:5 da a corruzzione di cumprà è negoziate, o in l'ampia disciplina di i zitelli, o di fà sanguinà u latu di un servitore gattivu.
42:6 Un sigillo hè bonu nantu à una moglia gattiva.
42:7 Induve ci sò parechje mani, sigillate è trasmette tutte e cose per numeru è pesu; è veramente, dà è riceve tuttu in scrittura.
42:8 Ùn avete micca a vergogna à curreghje l'insensu, i stupidi, è quelli ghjovani chì ghjudicà i so anziani. È cusì sarete bè struitu in tutte e cose è bè appruvatu à a vista di tutti i vivi.
42:9 A vigilanza di un babbu per a so figliola hè oculata, è a so preoccupazione per ella li toglie u sonnu. Per forse, in a so adolescenza, ella pò esse purtata à l'età adulta. O quandu ella campa cù u so maritu, ella puderia diventà odiosa.
42:10 In a so virginità, ella pò esse impurtata, è tandu pò esse trovu incinta in casa di u babbu. O forse, quandu ella campa cù u so maritu, ella puderia svià, o almenu diventanu sterile.
42:11 Mantene una vigilanza stretta nantu à una figliola auto-indulgente. Altrimenti, à qualchì tempu, ella puderia purtà in disgrazia davanti à i vostri nemici, è in disprezzu in a cità, è in rimproveru trà u populu, è cusì vi pò cunfundà davanti à a multitùdine di u populu.
42:12 Ùn deve micca sceglie di fighjà nantu à a bellezza di ogni omu, è ùn deve micca sceglie di passà u so tempu à mezu à e donne maritate.
42:13 Perchè una falena esce da i vestiti, è l'iniquità annantu à un omu esce da una donna.
42:14 Eppuru l'iniquità annantu à un omu hè megliu per ella chè s'è una donna maritata, cercandu di prufittà ella, invece a porta in cunfusione è disgrazia.
42:15 È avà, Ricurdaraghju l'opere di u Signore, è annunziò ciò chì aghju vistu. E parolle di u Signore sò in i so opere.
42:16 U sole illumina è cunsidereghja tutte e cose, è u so travagliu mostra a pienezza di a gloria di u Signore.
42:17 U Signore ùn hà micca fattu i santi per discrive tutti i so miraculi, chì u Signore onnipotente hà stabilitu fermamente in a so gloria?
42:18 Hà esaminatu l'abissu è i cori di l'omi. È hà cunsideratu a so astuzia.
42:19 Perchè u Signore capisce tutte e cunniscenze, è hà fighjulatu i segni di i tempi: annunziendu e cose di u passatu, cum'è e cose di u futuru, è palesanu e tracce di cose nascoste.
42:20 Nisun pensamentu passa da ellu inosservatu, è nisuna parolla si pò ammuccià da ellu.
42:21 Hà adornatu l'opere magnifiche di a so saviezza. Hè prima di l'eternità è ancu à l'eternità. È nunda ùn pò esse aghjuntu,
42:22 è nunda si pò piglià. È ùn hà micca bisognu di un cunsigliu.
42:23 O quantu desiderate sò tutte e so opere! È tuttu ciò chì avemu cunsideratu hè solu una scintilla.
42:24 Tutti issi travagli esistenu, è fermanu in l'età attuale, è tutti li ubbidiscenu in ogni scopu.
42:25 Tutte e cose sò duie volte, unu di fronte à l'altru, è ùn hà fattu nunda di manca.
42:26 Hà cunfirmatu ogni cosa cum'è bona. È quale si stancheria di vede a so gloria?

Sirach 43

43:1 U firmamentu in altu hè a so bellezza; hè a bellezza di u celu in una visione di gloria.
43:2 U sole, à a so apparizione, annuncia u so viaghju; hè un strumentu di maraviglia, un'opera di l'Altissimu.
43:3 À meziornu, brucia a terra. È in presenza di u so calore, quale saria capaci di suppurtà? Hè cum'è u custode di un furnace in i so travaglii di calore.
43:4 In trè manere, u sole agisce: brusgiate e muntagne, emettenu raghji ardenti, è splende cù i so raghji chì ponu acceca l'ochji.
43:5 Grande hè u Signore chì l'hà fattu, è à a so parolla, si precipite in u so viaghju.
43:6 È a luna, in tutte e so fasi, serve à marcà e stagioni è à esse un segnu di i tempi.
43:7 Da a luna hè u segnu di un ghjornu di festa; hè una luce chì diminuisce à u so cunsumu.
43:8 Un mese hè chjamatu secondu e so fasi, cresce meravigliosamente à u so culmine.
43:9 Hè un strumentu di l'armate in altu, brilla gloriosamente in u firmamentu di u celu.
43:10 A gloria di e stelle hè a bellezza di u celu; u Signore illumina u mondu da l'altu.
43:11 À e parolle di u Santu, stanu per ghjudiziu, è ùn mancaranu mai in a so vigilanza.
43:12 Cunsiderate l'arcubalenu, è benedica quellu chì l'hà fattu; hè assai bella in u so splendore.
43:13 Abbraccia u celu cù u circhiu di a so gloria; e mani di l'Altìssimu fecenu cumparisce.
43:14 Per u so ordine, affretta a neve, è sprona u lampu per sprime u so ghjudiziu.
43:15 In u listessu modu, i so magazzini sò aperti, è i nuvuli volanu cum'è l'acelli.
43:16 Per a so grandezza, hà pusatu i nuvuli, è a grandine sò state rotte.
43:17 À u so sguardu, e muntagne saranu scuzzulate, è da a so vulintà, soffiarà u ventu sudu.
43:18 A voce di u so tronu si riverberarà à traversu a terra, da una tempesta da u nordu, è da una riunione di u ventu.
43:19 È cum'è l'acelli chì sbarcanu in una banda nantu à a terra, manda falà a neve; è a so discendenza hè cum'è l'arrivu di un sciame di locuste.
43:20 L'ochju hè maravigliatu da a bellezza di u so biancu, è u core hè maravigliatu di a so caduta.
43:21 Verserà a ghiacciata cum'è u sali nantu à a terra. È quandu si congela, diventerà cum'è e cime di i cardi.
43:22 U ventu friddu di u nordu soffia, è l'acqua si congela in cristalli; riposarà nantu à ogni cullizzioni d'acqua, è vestirà l'acqua cum'è una corazza.
43:23 È divorerà e muntagne, è brusgià u desertu, è spegne u verde, comu un focu.
43:24 U sollievu per tutti hè in l'arrivu in fretta di una nuvola. È a rugiada bassa ghjunghjerà per scuntrà u calore è sopravviverà.
43:25 À a so parolla, u ventu si calmu, è da u so pensamentu, appaci l'abissu, perchè u Signore hà piantatu isule in ellu.
43:26 Chì quelli chì naviganu u mare discrivinu i so periculi. È quandu l'avemu intesu cù l'arechje, avemu da dumandassi.
43:27 Ci sò opere illustri è maravigliose: i varii tipi di animali salvatichi, è ogni tipu di bestiame, è i grandi criaturi di u mare.
43:28 Per mezu di ellu, a fine di u so viaghju hè cunfirmata, è da a so parolla, tutte e cose sò inseme.
43:29 Pudemu dì assai, eppuru manca sempre di parolle. Ma u cunsumu di e nostre parolle hè questu: Hè in tutte e cose.
43:30 Chì puderemu fà per glurificà lu? Perchè l'Omnipotente stessu hè sopra à tutte e so opere.
43:31 U Signore hè terribili, è assai grande, è u so putere hè maravigliu.
43:32 Glorificate u Signore quantu pudete, eppuru ancu ellu supererà assai questu. Perchè a so magnificenza hè oltre maraviglia.
43:33 Benedite u Signore è esaltatelu, quant'è tù pò. Ma ellu hè oltre ogni lode.
43:34 Quandu l'exaltate, aduprà tutte e vostre capacità, è ùn cessate micca in stu travagliu. Perchè ùn pudete mai capisce.
43:35 Quale u vede è spiegà? È chì l'ingranderà, cum'è ellu hè da u principiu?
43:36 Ci sò parechje cose, nascosto da noi, chì sò più grande di queste cose. Perchè avemu vistu solu uni pochi di e so opere.
43:37 Ma u Signore hà fattu tutte e cose, è hà datu a saviezza à quelli chì agiscenu cù pietà.

Sirach 44

44:1 Lodemu l'omi di gloria, è i nostri antenati in a so generazione.
44:2 U Signore hà fattu una grande gloria, da a so magnificenza, da i tempi antichi.
44:3 Ci sò quelli chì guvernanu cù a so autorità, omi di grande virtù, chì sò dotati di prudenza. Ci sò quelli chì annunzianu trà i prufeti, cù a dignità di i prufeti.
44:4 È ci sò quelli chì guvernanu nantu à a generazione attuale, in virtù di prudenza, cù parolle assai sante per u populu.
44:5 Ci sò quelli chì, da a so abilità, cumpone temi musicali, per mette in musica i versi di l'Scrittura.
44:6 Ci sò omi ricchi di virtù, chì facenu un studiu di bellezza, chì campanu in pace in e so case.
44:7 Tutti questi ottennu gloria in e so generazioni, è avianu lode in i so ghjorni.
44:8 Anu lasciatu un nome per quelli chì sò nati da elli, per chì e so lode ponu esse descritte.
44:9 Ma per certi di elli, ùn ci hè memoriale. Sò morti cum'è s'elli ùn avianu mai esistitu; è sò diventati cum'è s'elli ùn eranu mai nati, è i so figlioli cun elli.
44:10 Ma questi eranu omi di misericordia, chì i so atti pietosi ùn anu micca fallutu.
44:11 E cose boni cuntinueghjanu cù i so figlioli.
44:12 I so discendenti sò una eredità santa, è a so discendenza ferma ferma in i patti.
44:13 È per via di elli, i so figlioli fermanu ancu à l'eternità. A so discendenza è a so gloria ùn saranu micca abbandunati.
44:14 I so corpi sò stati intarrati in pace, è u so nome vive, da generazione à generazione.
44:15 Chì u populu dichjarà a so saviezza, è chì a Chjesa annunzià a so lode.
44:16 Enoch hà piacè à Diu, è fù trasferitu in Paradisu, per ch'ellu puderia offre u pentimentu à e nazioni.
44:17 Noè hè statu trovu perfettu è ghjustu, è cusì, in tempu di rabbia, hè statu fattu una cunciliazione.
44:18 Di cunsiguenza, ci era rimasta per a terra, quandu a grande inundazione hè stata fatta.
44:19 I patti di u mondu sò stati posti cun ellu, affinchì ogni carne ùn sia sguassata da u grande diluviu.
44:20 Abraham era u grande babbu di una multitùdine di nazioni, è nimu hè statu trovu cum'è ellu in gloria. Hà osservatu a lege di l'Altissimo, è hà fattu un allianza cun ellu.
44:21 In a so carne, hà causatu l'allianza, è quandu hè pruvatu, s'hè trovu fideli.
44:22 Dunque, per un ghjuramentu, ellu hà datu a gloria à mezu à u so populu, per fà cresce ellu cum'è a polvera di a terra,
44:23 è per esaltà a so discendenza cum'è e stelle, è di dà una eredità à elli da u mare à u mare, è da u fiume ancu à l'estremità di a terra.
44:24 È hà agitu in modu simili versu Isaac, per via di u so babbu Abraham.
44:25 U Signore hà datu a benedizzione di tutte e nazioni à ellu, è hà cunfirmatu u so pattu nantu à u capu di Ghjacobbu.
44:26 L'hà ricunnisciutu in e so benedizioni, è li dete una eredità, è li distribuì a parte di e dodici tribù.
44:27 È priservò per ellu omi di misericordia, chì sò stati truvati per avè grazia davanti à l'ochji di ogni carne.

Sirach 45

45:1 Mosè era amatu da Diu è l'omi. U ricordu di ellu hè una benedizzione.
45:2 L'hà fattu cum'è i santi in gloria, è l'hà magnificatu da a paura di i so nemici, è hà appassiunatu grandi portenti cù e so parolle.
45:3 L'hà glorificatu in vista di i rè, è li dete cumandamenti in vista di u so populu, è ellu hà revelatu a so gloria.
45:4 L'hà fattu santu cù a so fede è a so mansuranza, è ellu hà sceltu trà tutti i carni.
45:5 Perchè ellu hà intesu ellu è a so voce, è u purtò in una nuvola.
45:6 È li dete precetti in a so presenza, cù una lege di vita è disciplina, per insignà à Ghjacobbu u so pattu è à Israele i so ghjudizii.
45:7 Hà esaltatu u so fratellu Aaronu è quelli chì eranu simili à ellu da a tribù di Levi.
45:8 Hà stabilitu un pattu eternu cun ellu, è li dete u sacerdòziu di u populu, è li fece benedettu in gloria.
45:9 È u circondu cù una cintura gloriosa, è l'hà vistutu cù una robba di gloria, è l'incurunava cù vistimenti virtuosi.
45:10 Pigliò nantu à ellu un vistitu à i pedi, e pantaloni, è un efod, è l'avvolse in tuttu cù parechje campane d'oru,
45:11 per ch'ellu ci sia un sonu à a so ghjunta, è cusì per fà un sonu chì si sentia in u tempiu, cum'è memoriale per i figlioli di u so populu.
45:12 Li furnia un vestitu santu d'oru è giacintu è purpura, un travagliu tissutu per un omu sàviu di ghjudiziu è di verità,
45:13 un travagliu di scarlatina torciata, u travagliu di un artista, cù pietre preziose, tagliatu è pusatu in oru, è incisu da u travagliu di un ghjuvellu, cum'è un memoriale secondu u numeru di e tribù d'Israele.
45:14 Li furnia una curona d'oru nantu à u so capu, nantu à quale era scrittu un simbulu di santità, una marca d'onore. Questu era un travagliu di virtù è un piacè à l'ochji in a so bellezza.
45:15 Prima di ellu, ùn ci era nimu di tali bellezza, ancu da u principiu.
45:16 Nisun straneru era mai vistutu cù queste cose, ma solu i so figlioli è i so discendenti solu, per tutti i tempi.
45:17 I so sacrifici eranu cunsumati da u focu ogni ghjornu.
45:18 Mosè s'implicò e so mani è l'uncì d'oliu santu.
45:19 Un pattu eternu hè statu fattu, cun ellu è cù i so figlioli, cum'è i ghjorni di u celu, per eseguisce l'uffiziu di u sacerdòziu, è à fà lode è à glurificà u so populu, in u so nome.
45:20 L'hà sceltu trà tutti l'omi viventi per offre à Diu sacrificiu, incensu, è una fragranza piacevule, cum'è un memoriale d'appacimentu in nome di u so populu.
45:21 Et il lui donna l'autorité par ses préceptes, in i patti di i so ghjudizii, per insignà à Ghjacobbu i so tistimunianzi, et à donner lumière à Israël par sa loi.
45:22 Allora i stranieri s'arrizzò contru à ellu, è, per via di l'invidia, l'omi chì eranu cun Datan è Abiram u circundavanu in u desertu, inseme cù a cungregazione di Korah, in a so rabbia.
45:23 U Signore Diu hà vistu questu, è ùn li piacia micca, è cusì sò stati cunsumati da a forza di a so còllera.
45:24 Hà fattu grandi portenti trà elli, è li cunsumò cù una fiamma di focu.
45:25 È aghjunse gloria à Aaron, è li dete una eredità, è li hà attribuitu i primi frutti di a terra.
45:26 Hà preparatu per elli u pane più bellu à a pienezza. È ancu manghjà da i sacrifici di u Signore, ch'ellu hà datu à ellu è à a so discendenza.
45:27 Eppuru ùn averà micca eredità trà u populu di u paese, è ùn hà micca parte trà u populu. Perchè u Signore stessu hè a so parte è a so eredità.
45:28 Phineas, u figliolu di Eleazar, hè terzu in gloria, imitandulu in u timore di u Signore.
45:29 È s'arrizzò contru à a vergogna di u populu. Per a bontà è a rispunsibilità di a so ànima, hà appaciatu à Diu in nome di Israele.
45:30 Per questu mutivu, li fece un pattu di pace, un capu di u santuariu è di u so populu, cusì chì a dignità di u sacerdòziu ferma cun ellu è cù a so discendenza per l'eternità.
45:31 È hà fattu un pattu cù u rè David, u figliolu di Iesse da a tribù di Ghjuda, un eredi per ellu è per a so discendenza, cusì ch'ellu puderia furnisce a saviezza per i nostri cori, per ghjudicà u so populu in ghjustizia, per ùn esse abolite i so bè. È hà fattu a so gloria in a so nazione per esse eterna.

Sirach 46

46:1 Joshua, u figliolu di Nun, era valente in guerra; era u successore di Mosè trà i prufeti. Era grande in accordu cù u so nome,
46:2 assai grande in a salvezza di l'eletti di Diu. Il a combattu contre les ennemis insurgés, per ch'ellu puderia ottene l'eredità per Israele.
46:3 Chì grande gloria hà assicuratu, alzendu e mani è scacciendu e so lance contru à e cità!
46:4 Chì davanti à ellu hè statu cusì fermu? Perchè u Signore stessu hà guidatu i nemici.
46:5 Ùn era micca u sole fermatu da a so rabbia, è un ghjornu fattu cum'è dui?
46:6 Ellu invocò l'Altissimo Potere, quandu i nemichi l'assaltu da ogni parte. È u Diu, grande è santu, li rispose cù grandine d'una forza assai grande.
46:7 Hà fattu un assaltu viulente contru una nazione ostile, è à a so discendenza, hà distruttu i so avversari,
46:8 cusì chì e nazioni ricunnosce u so putere: chì ùn hè micca fàciule à luttà contru à Diu. È hà seguitu l'Onniputente.
46:9 È in i tempi di Mosè, hà fattu un travagliu di misericordia. Ellu è Caleb, u figliolu di Jefunneh, stava contru à u nemicu, è pruibisce u populu di u peccatu, è rumpiu u so murmuriu gattivi.
46:10 E sti dui, essendu statu numinatu, sò stati liberati da u periculu, da i suldati di pede chì numeru sei centu mila, per guidà li in a so eredità, in una terra chì scorri di latti è meli.
46:11 È u Signore hà ancu datu forza à Caleb, è a so forza ferma ancu in a so vechja, cusì ch'ellu hà cullatu à l'alti lochi di u paese, è a so discendenza l'hà acquistatu cum'è eredità.
46:12 Questu era cusì chì tutti i figlioli d'Israele vedenu chì hè bonu per ubbidì à u Diu santu.
46:13 Dopu ci eranu i ghjudici, ognunu chjamatu per nome, u so core ùn era micca currutti. Ùn si alluntanò micca da u Signore,
46:14 affinchì a so memoria sia benedetta, è e so osse puderanu spuntà da u so locu,
46:15 è u so nome puderia stà per sempre, cuntinuendu in i so figlioli, santi omi di gloria.
46:16 Samuel, prufeta di u Signore, amatu da u Signore u so Diu, hà stabilitu un novu guvernu, è ungiò i capi di u so populu.
46:17 Per a lege di u Signore, hà ghjudicatu a congregazione, è u Diu di Ghjacobbu hà vistu, è cusì, da a so fideltà, hè statu pruvatu à esse un prufeta.
46:18 È era cunnisciutu per esse fideli in e so parolle. Perchè hà vistu u Diu di a luce.
46:19 È quandu luttà contr'à i nemici, chì stava contru à ellu da ogni parte, hà chjamatu u nome di u Signore Onnipotente, cù l'offerta di un agnellu inviolatu.
46:20 È u Signore trunò da u celu, è cù un gran rumore, fece sente a so voce.
46:21 È sfracicò i capi di i Tiriani, è tutti i cumandanti di i Filistei.
46:22 È prima di u tempu di a fine di a so vita in u mondu, hà offrittu tistimunianza in vista di u Signore è di u so Cristu, ch'ellu ùn avia pigliatu corruzzione da ogni carne, mancu quantu un scarpa, è chì nimu hà fattu una accusazione contru à ellu.
46:23 È dopu à questu, dorme. È hà fattu cunnosce à u rè è li palesa a fine di a so vita. È alzò a so voce da a terra in prufezia, per abulisce l'empiità di u populu.

Sirach 47

47:1 Dopu à sti cosi, Nathan u prufeta s'arrizzò, in i tempi di David.
47:2 È cum'è u grassu hè separatu da a carne, cusì David hè statu separatu da i figlioli d'Israele.
47:3 Ghjucò cù i leoni, cum'è cù l'agnelli, è hà agitu simile cù l'orsi, cum'è s'elli fussinu agnelli di a banda, in a so ghjuventù.
47:4 Ùn hà micca tombu u giganti, è caccià u rimproveru da u so populu?
47:5 Alzendu a manu, cù una petra in una fionda, scacciò a vantazioni di Goliath.
47:6 Perchè hà chjamatu u Signore Onnipotente, è ghjurò cù a manu diritta di caccià u putente di a guerra, è per esaltà u cornu di u so populu.
47:7 Allora u glurificà à mezu à decimila, è lu lodau cù e benedizioni di u Signore, offrendulu una corona di gloria.
47:8 Perchè hà schiacciatu i nemici da ogni parte, è sradicò i so avversari, i Filistei, ancu finu à oghje. Il leur a brisé le cor, ancu per sempre.
47:9 In tutte e so opere, hà ringraziatu u Santu, à l'Altissimo, cù parolle di gloria.
47:10 Cù tuttu u so core, hà laudatu u Signore è hà amatu à Diu, qui l'a fait et qui lui a donné le pouvoir contre ses ennemis.
47:11 È hà designatu cantori per stà in fronte à l'altare, è da e so voci hà furnitu una musica dolce.
47:12 È hà furnitu bellezza per e celebrazioni, è hà datu ordine à i tempi, ancu finu à a fine di a so vita, per ch'elli laudassi u santu nome di u Signore, è magnificà a santità di Diu, da prima matina.
47:13 U Signore purtò i so piccati, è hà esaltatu u so cornu per sempre. È li dete l'allianza di u regnu, è un tronu di gloria in Israele.
47:14 Dopu à ellu, s'arrizzò un figliolu intesu. È per mezu di ellu, hà abbattutu tuttu u putere di i nemici.
47:15 Salomon hà regnu in i ghjorni di pace, è Diu hà sottumessu à ellu tutti i so nemici, per ch'ellu puderia custruisce una casa in u so nome, è preparanu un santuariu per tutti i tempi. O quantu ben insignatu eri in a to ghjuventù!
47:16 È eri pienu di saviezza cum'è un fiume, è a vostra mente esposta u mondu.
47:17 È avete spiegatu i misteri per mezu di parabole. U vostru nome hè diventatu cunnisciutu à l'isule luntanu, è eri amatu per a vostra pace.
47:18 A terra era maravigliata nantu à i vostri canti, è pruverbii, e parabole, e interpretazioni,
47:19 è sopra u nome di u Signore Diu, chì hè cunnisciutu cum'è u Diu di Israele.
47:20 Avete cullatu l'oru cum'è u ramu, è avete multiplicatu l'argentu cum'è u piombu.
47:21 Ma avete piegatu a coscia à e donne, è vi sò stati tenuti da u putere di u vostru corpu.
47:22 Avete purtatu una macchia nantu à a vostra gloria, è avete profanatu a vostra sumente, in modu di purtà l'ira nantu à i vostri figlioli, è per incitarà a vostra stupidità,
47:23 tantu ca tu avissi a fari lu regnu à esse divisu, è un regnu ostinatu à guvernà da Efraim.
47:24 Ma Diu ùn abbandunà a so misericòrdia, nè corromperà nè abuliscerà e so opere. È ùn perirà micca a razza di i discendenti di i so eletti. È ùn distrughjerà micca a discendenza di quellu chì ama u Signore.
47:25 Dunque, hà lasciatu un restu per Ghjacobbu è per David, da u listessu stock.
47:26 È Salomone hà avutu a so fine cù i so babbi.
47:27 È hà lasciatu daretu à ellu una parte di i so figlioli, cum'è a follia di a nazione:
47:28 tutti dui Roboam, chì avia pocu prudenza, è chì hà vultatu u populu cù u so cunsigliu,
47:29 è Ghjeroboam, u figliolu di Nebat, chì hà fattu u peccatu d'Israele, et qui a fourni à Éphraïm une voie de péché. È i so piccati sò stati multiplicati assai.
47:30 Li alluntanò completamente da a so propria terra.
47:31 È anu cercatu ogni tipu di male, ancu finu à chì a punizioni l'amparò, è li liberò da ogni tipu di peccatu.

Sirach 48

48:1 È u prufeta Elia s'arrizzò cum'è un focu, è a so parolla brusgiava cum'è una torcia.
48:2 Hà purtatu una fame nantu à elli, è quelli chì u pruvucavanu in a so invidia sò diventati pochi. Perchè ùn puderanu micca suppurtà i precetti di u Signore.
48:3 Per a parolla di u Signore, chjusu i celi, è fece falà u focu da u celu trè volte.
48:4 In questu modu, Elia era magnificatu in e so opere maravigliose. Allora chì pò dì ch'ellu hè simile à voi in gloria?
48:5 Hà risuscitatu un omu mortu da a tomba, da u destinu di a morte, da a parolla di u Signore Diu.
48:6 Il a jeté des rois à la perdition, è facilmente sfracciava u so putere è si vantava da u so lettu.
48:7 Hà attentu à u ghjudiziu in Sinai, è i ghjudizii di punizioni in Horeb.
48:8 Ungiò i rè à u pentimentu, è ellu hà sceltu i prufeti chì seguitanu dopu à ellu.
48:9 Hè statu ricevutu in un ventu di focu, in un carru veloce cù cavalli di focu.
48:10 Hè scrittu in i ghjudizii di i tempi, per diminuisce l'ira di u Signore, per cuncilià u core di u babbu à u figliolu, è per rinvià e tribù di Ghjacobbu.
48:11 Beati quelli chì vi anu vistu, è chì eranu adornati cù a vostra amicizia.
48:12 Perchè campemu solu in a nostra vita, è dopu a morte, u nostru nomu ùn sarà u listessu.
48:13 Di sicuru, Elia era cupertu da u ventu, è u so spiritu era cumpletu in Eliseu. In i so ghjorni, ùn era micca paura di u regnu, et aucun pouvoir ne l'a vaincu.
48:14 Nisuna parolla l'hà sopraffattu, è dopu a morte, u so corpu prufetizatu.
48:15 In a so vita, hà datu grandi portenti, è in a morte, hà fattu miraculi.
48:16 In tutte queste cose, u populu ùn si pinti, è ùn si ritiravanu da i so piccati, ancu finu à ch'elli eranu cacciati fora di a so terra, è sò spargugliati in tutta a terra.
48:17 È ci era lasciatu daretu à un populu assai pocu in numeru, ma cun un capu in a casa di David.
48:18 Certi di questi anu fattu ciò chì piace à Diu. Ma altri hà fattu assai peccati.
48:19 Ezechia hà furtificatu a so cità, è hà purtatu l'acqua in u so mezu, è scavò in roccia cù u ferru, è hà custruitu un pozzu per l'acqua.
48:20 In i so ghjorni, Sennacherib si alzò, è mandò Rabshakeh, è alzò a manu contru à elli, è stese a manu contr'à Sion, è divintò arrogante in u so putere.
48:21 Allora i so cori è e mani tremavanu. È eranu in u dulore, cum'è e donne chì parturinu.
48:22 È chjamanu u Signore misericordioso. È allargavanu e so mani è l'alzavanu à u celu. È u Santu Signore Diu prestu prestu à sente a so voce.
48:23 Ùn era micca attentu à i so piccati, è ùn li dete micca à i so nemici. Invece, li purificò da a manu di Isaia, lu santu prufeta.
48:24 Abbattu l'armata di l'Assiri, è l'Anghjulu di u Signore li sfraccia.
48:25 Perchè Ezechia hà fattu ciò chì piace à Diu, è si n'andò cun fortezza in a strada di David, u so babbu, cum'ellu avia statu urdinatu da Isaia, un prufeta grande è fidu à a vista di Diu.
48:26 In i so ghjorni, u sole si n'andò in daretu, è aghjunghje à a vita di u rè.
48:27 Cù un grande spiritu hà vistu e cose finali. È cunsulò i pienti in Sion.
48:28 Hà revelatu u futuru, ancu u futuru luntanu, è cose nascoste prima ch'elli si facianu.

Sirach 49

49:1 A memoria di Josiah hè cum'è un mischju di fragrances cumpostu da u travagliu di un prufumatore.
49:2 U so ricordu sarà dolce cum'è u meli in ogni bocca, è cum'è a musica à un banchettu di vinu.
49:3 Era divinamente direttu per u pentimentu di a nazione, è cacciò l'abominazioni di l'empietà.
49:4 È guidò u so core versu u Signore. È durante i ghjorni di i peccatori, hà rinfurzatu a pietà.
49:5 Altru ch'è David, è Ezechia, è Ghjosia, ognunu hà fattu peccatu.
49:6 Perchè i rè di Ghjuda abbandunonu a lege di l'Altissimo, è anu disprezzatu u timore di Diu.
49:7 Perchè anu datu u so regnu à i stranieri, è a so gloria à un populu stranu.
49:8 Piglianu u focu à a cità scelta di santità, è anu fattu e so strade desolate, in accordu cù a manu di Ghjeremia.
49:9 Perchè l'anu trattatu mali, ancu s'ellu era cunsacratu cum'è un prufeta da u ventre di a so mamma: sbuccà, è sradicà, è di distrughje, è ancu di ricustruisce è di rinnuvà.
49:10 Era Ezekiel chì hà vistu una visione di gloria, chì li fù revelatu cù u carru di i Cherubini.
49:11 Perchè chjamò à mente i nemici sottu a figura di a pioggia, per fà u bè à quelli chì anu revelatu i modi dritti.
49:12 È chì l'osse di i dodici prufeti spuntanu da u so locu. Perchè anu rinfurzatu Ghjacobbu, è s'eranu riscattati cù una fede virtuosa.
49:13 Cumu ingranderemu Zorobbabel? Per ellu, ancu, era cum'è un sigellu à a manu diritta.
49:14 Cusì era ancu Ghjesù, u figliolu di Jozadak, chì in i so ghjorni hà custruitu a casa, è hà risuscitatu un tempiu santu à u Signore, cum'è una preparazione per a gloria eterna.
49:15 È chì Nehemia sia ricurdatu per un bellu pezzu. Hà alzatu per noi i muri chì eranu stati abbattuti. È fece ferma e porte è e sbarre. Hà risuscitatu e nostre case.
49:16 Nimu hè natu nantu à a terra cum'è Enoch. È hè statu ancu pigliatu da a terra.
49:17 È ùn ci era nimu cum'è Ghjiseppu, chì era un omu natu per esse u primu trà i so fratelli, u firmamentu di u so clan, una guida à i so fratelli, u pilastru di u so populu.
49:18 È i so ossi sò stati visitati, è dopu a morte, anu prufetizatu.
49:19 Sem è Seth anu ottenutu gloria trà l'omi. È sopra ogni ànima, à u principiu, era Adam.

Sirach 50

50:1 Simone, u gran sacerdote, figliolu di Onias: in a so vita, appoggiò a casa, è in i so ghjorni, hà rinfurzatu u tempiu.
50:2 Ancu l'altezza di u tempiu hè stata stabilita da ellu: u doppiu edifiziu è i mura alti di u tempiu.
50:3 In i so ghjorni, l'acqua scorri da i pozzi, è questi eranu pieni oltre misura, cum'è u mare.
50:4 Hà cura di a so nazione, è l'hà liberatu da a perdizione.
50:5 Hà vintu, per ingrandà a cità. È hà ottenutu gloria per u so cumpurtamentu trà u populu. È allargò l'entrata di a casa è di l'atrium.
50:6 Brillava in i so ghjorni cum'è a stella di a matina à mezu à una nuvola, è cum'è a luna piena.
50:7 È brillava in u tempiu di Diu in questu modu: cum'è u sole quand'ellu brilla,
50:8 è cum'è un arcubalenu chì brilla trà e nuvole di gloria, è cum'è rosi fiori in i ghjorni di primavera, è cum'è gigli longu à a riva di l'acqua, è cum'è l'incensu d'odore dolce in i ghjorni d'estate,
50:9 cum'è un focu chì splende, è cum'è l'incensu chì brusgia in u focu,
50:10 cum'è un vasu d'oru solidu, adornatu cù ogni petra preziosa,
50:11 cum'è un alivu chì produce boccioli, è cum'è un cipresso chì si alza in altu, quand'ellu hà ricivutu u vestitu di gloria è hè statu vestitu cù a cunsumazione di a virtù.
50:12 Hà datu gloria à u vestitu di a santità, quand'ellu hà cullatu à l'altare santu.
50:13 Allora, quand'ellu hà ricevutu e porzioni da e mani di i preti, ellu stessu stava accantu à l'altare. È intornu à ellu era a corona di i so fratelli, cum'è un cedru piantatu nantu à una muntagna di u Libanu.
50:14 È stavanu intornu à ellu cum'è rami di palme, è tutti eranu figlioli d'Aaron in a so gloria.
50:15 Allora l'oblazione di u Signore era in e so mani, in vista di tutta a sinagoga d'Israele. È compie u so serviziu à l'altare, per ingrandà l'offerta à u Rè Altissimo,
50:16 stese a manu per fà una libazione, è uffrì da u sangue di uva.
50:17 À a basa di l'altare, hà versatu una fragranza divina à l'Altissimo Principe.
50:18 Allora i figlioli d'Aaron gridavanu; sunanu trombe finemente fatte, è facianu un gran sonu, cum'è un memoriale à a vista di Diu.
50:19 Allora tutta a ghjente si precipitò in una volta, è cascò in terra in faccia, per adurà u Signore u so Diu, è d'offre preghiere à Diu Onnipotente Altìssimu.
50:20 È i cantori di Salmi alzanu a so voce, è un sonu dolce pienu cresce in a casa grande.
50:21 È a ghjente hà dumandatu à u Signore Altìssimu in preghiera, ancu finu à chì l'onore di u Signore era cumpletu, è anu finitu di offre i so rigali.
50:22 Allora, scendendu, stese e so mani nantu à tutta a congregazione di i figlioli d'Israele, per dà gloria à Diu da e so labbra, è di gloria in u so nome.
50:23 È ripete a so preghiera, vulendu revelà a virtù di Diu.
50:24 È avà, prega à u Diu di tutti, chì hà fattu grandi cose nantu à tutta a terra, chì hà aumentatu i nostri ghjorni da u ventre di a nostra mamma, è chì hà agitu versu noi in accordu cù a so misericordia.
50:25 Ch'ellu ci dessi gioia in core, è chì ci sia a pace in i nostri ghjorni, in Israele per ghjorni senza fine,
50:26 cusì chì Israele pò cunfidà a misericòrdia di Diu per esse cun noi, per liberà noi in i so ghjorni.
50:27 Dui nazioni a mo anima odia, è un terzu, chì odiu, ùn hè micca una nazione:
50:28 quelli chì si pusanu nantu à u monte Seir, è i Filistei, è u populu scemu chì campa in Sichem.
50:29 Ghjesù, u figliolu di Sirach, di Ghjerusalemme, chì rinnuvà a saviezza da u so core, hà scrittu a duttrina di a saviezza è a disciplina in questu libru.
50:30 Beatu quellu chì campa di sti cose boni. Quellu chì mette queste cose in u so core serà sempre sàviu.
50:31 Perchè s'ellu face queste cose, ellu vincerà in tutte e cose. Perchè a luce di Diu hè nantu à i so passi.

Sirach 51

51:1 A preghiera di Ghjesù, u figliolu di Sirach: Ti cunfessu, O Signore è Rè, è ti daraghju lode, O Diu u mo Salvatore.
51:2 Ricunnosceraghju u vostru nome. Perchè tù sì statu u mo Aiutante è Protettore.
51:3 È avete liberatu u mo corpu da a perdizione, da u lagnu di a lingua iniquita, è da e labbra di quelli chì falsificanu bugie. È avete statu u mo Helper in vista di quelli chì stavanu vicinu.
51:4 È mi avete liberatu secondu a multitùdine di a misericordia di u to nome: da quelli chì ruggìanu è si preparavanu à divurà,
51:5 da e mani di quelli chì cercanu a mo vita, è da e porte di a tribulazione chì mi circundavanu,
51:6 da l'oppressione di e fiamme chì mi circundavanu, è cusì ùn sò micca brusgiatu à mezu à u focu,
51:7 da a prufundità di e viscere di l'infernu, è da a lingua impura, è da e parolle bugie, da un rè inicu, e da una lingua ingiusta.
51:8 A mo ànima loderà u Signore, ancu à a morte.
51:9 Perchè a mo vita era vicinu à l'infernu sottu.
51:10 È mi circundavanu da ogni parte. È ùn ci era nimu chì mi aiutava. Aghju cercatu l'assistenza di l'omi, è ùn ci era nimu.
51:11 Tandu m'aghju ricurdatu di a to misericordia, O Signore, è e vostre opere, chì sò da u principiu.
51:12 Per voi salvate quelli chì perseveranu per voi, O Signore, è li liberate da e mani di i Gentili.
51:13 Avete esaltatu a mo abitazione nantu à a terra, è aghju fattu supplicazione chì a morte passassi.
51:14 Aghju chjamatu u Signore, u Babbu di u mio Signore, per ch'ellu ùn m'abbandunà micca in u ghjornu di a mo tribulazione, nè in u tempu di l'arroganza senza assistenza.
51:15 Loderaghju u to nome senza cessà, è la lodaraghju cun ringraziamentu, perchè a mo preghiera hè stata accolta.
51:16 È m'hà liberatu da a perdizione, è m'avete salvata da u tempu di l'iniquità.
51:17 Per via di questu, Ti daraghju grazie è lode, è benedicaraghju u nome di u Signore.
51:18 Quandu era ancu ghjovanu, prima ch'e mi smarrissi, Aghju cercatu a saviezza apertamente in a mo preghiera.
51:19 Aghju dumandatu per ella davanti à u tempiu, è ancu finu à a fine, Aghju da dumandassi dopu à ella. È fiurì cum'è una uva appena maturata.
51:20 U mo core si ralegria in ella. I mo pedi caminavanu in a strada bona. Da a mo ghjuventù, L'aghju perseguitatu.
51:21 Aghju piegatu un pocu l'arechja è l'aghju accettata.
51:22 Aghju trovu assai saviezza in mè stessu, è aghju benefiziu assai da ella.
51:23 Daraghju gloria à quellu chì mi dà a saviezza.
51:24 Perchè aghju decisu chì aghju da agisce secondu a saviezza. Sò statu zelosu per ciò chì hè bonu, è cusì ùn aghju micca cunfunditu.
51:25 A mo ànima hà luttatu per a saviezza, è fendu cusì, Sò statu cunfirmatu.
51:26 Aghju stesu e mani in alta, è aghju piantu a mo ignuranza di ella.
51:27 Aghju direttu a mo ànima versu ella, è l'aghju trovu in a cunniscenza.
51:28 Da u principiu, Aghju tenutu u mo core à a saviezza. Per via di questu, Ùn seraghju micca abbandunatu.
51:29 U mo stomacu era agitatu mentre a cercava. Per via di ella, Teneraghju un bonu pussessu.
51:30 U Signore m'hà datu una lingua cum'è a mo ricumpensa, e lu lodaraghju cun ellu.
51:31 Avvicinatevi à mè, voi chì ùn site micca insignatu, è riunitevi in ​​a casa di a disciplina.
51:32 Perchè site riluttante? È chì avete da dì di queste cose? E vostre anime sò assai sete!
51:33 Aghju apertu a bocca, è aghju parlatu. Cumprate a saviezza per voi senza argentu,
51:34 è sottumette u to collu à u so jugu, è chì a to ànima accettà a so disciplina. Perchè ella hè abbastanza vicinu per esse trovu.
51:35 Vede cù i vostri ochji cumu aghju travagliatu solu un pocu, è aghju trovu assai riposu per mè stessu.
51:36 Pigliate a disciplina, cum'è s'ellu fussi una gran somma di soldi, è pussede una abbundanza d'oru in ella.
51:37 Chì a to ànima rallegra in a so misericordia. Perchè ùn sarete micca cunfunditi da a so lode.
51:38 Fate u vostru travagliu prima di u tempu. È vi darà a vostra ricumpensa in u so tempu.

Copyright 2010 – 2023 2pisci.co