Kenese

Kenese 1

1:1	I le amataga, Na faia e le Atua le lagi ma le lalolagi.
1:2	Ae sa gaogao ma le nofoia le lalolagi, ma sa i ai le pogisa i luga o le to e lē gata; ma o lea na aumai ai le Agaga o le Atua i luga o le vai.
1:3	Ona fetalai mai lea o le Atua, “Ia i ai le malamalama.” Ona avea ai lea o le malamalama.
1:4	Ma sa silasila atu le Atua i le malamalama, sa lelei; ma o lea na ia vavaeeseina ai le malamalama mai le pouliuli.
1:5	Ma sa ia ta'ua le malamalama, 'Aso,ma le pogisa, ‘Po.’ Ona avea ai lea o le afiafi ma le taeao, se tasi aso.
1:6	Na fetalai mai foi le Atua, “Ia i ai se vanimonimo i totonu o vai, ma ia vavaeeseina vai ma vai.”
1:7	Ona faia lea e le Atua le vanimonimo, ma sa ia vaeluaina vai sa i lalo o le vanimonimo, mai i latou sa i luga o le vanimonimo. Ma sa faapea lava.
1:8	Ona faaigoa lea e le Atua o le vanimonimo o le “Lagi.” Ona avea ai lea o le afiafi ma le taeao, o le aso lona lua.
1:9	E moni na fetalai mai le Atua: “Ia faapotopoto faatasi vai o i lalo o le lagi i le mea e tasi; ma ia aliali mai le eleele matutu.” Ma sa faapea lava.
1:10	Ona faaigoa lea e le Atua o le eleele matutu, ‘Leleele,‘ona ia ta‘ua lea o le fa‘apotopotoina o vai, ‘Sami.’ Ona silasila atu lea o le Atua ua lelei.
1:11	Ona fai mai lea o ia, “Ia tutupu mai le laueleele i laau lanulauava, o i latou uma e fua mai fatu, ma laau fua, fua mai fua e tusa ma o latou ituaiga, o lona fatu o i totonu lava ia, i luga o le lalolagi uma.” Ma sa faapea lava.
1:12	Ona fua mai ai lea e le laueleele o laau lauolaola, o i latou uma e fua mai fatu, e tusa ma o latou ituaiga, ma laau e fua mai, ma e tofu le tagata ma lona ala e lulu ai, e tusa ai ma ona ituaiga. Ua silasila atu le Atua ua lelei.
1:13	Ua oo i le afiafi ma le taeao, o le aso tolu.
1:14	Ona fetalai mai lea o le Atua: “Ia i ai malamalama i le vanimonimo o le lagi. Ma ia tuu atu ia i latou e vaeluaina le ao ma le po, ma ia avea i latou ma faailoga, o tau e lua, ma o aso ma tausaga.
1:15	Ia susulu atu i latou i le vanimonimo o le lagi ma faamalamalamaina le lalolagi.” Ma sa faapea lava.
1:16	Ona faia lea e le Atua o malamalama tetele e lua: se malamalama sili atu, e pule i le aso, ma se malamalama itiiti, e pule i le po, faatasi ma fetu.
1:17	Ma sa ia tuu i latou i le vanimonimo o le lagi, e faamalamalamaina ai le lalolagi uma,
1:18	ma pule i le ao atoa ma le po, ma ia vavae ese le malamalama ma le pouliuli. Ua silasila atu le Atua ua lelei.
1:19	Ona avea ai lea o le afiafi ma le taeao, o le aso lona fa.
1:20	Ona fetalai mai lea o le Atua, “Ia fua mai i le vai o manu e ola, ma manu felelei i luga a‘e o le lalolagi, i lalo o le vanimonimo o le lagi.”
1:21	Ma sa faia e le Atua le tele o meaola o le sami, ma mea uma ua i ai le agaga ola ma le malosi e gaoioi ai, o mea na tutupu i le vai, e tusa ai ma o latou ituaiga, ma manu felelei uma, e tusa ma o latou ituaiga. Ua silasila atu le Atua ua lelei.
1:22	Ma sa ia faamanuiaina i latou, fai mai: “Ia faateleina ma uluola, ma faatumu ai vai o le sami. Ia faatoʻateleina foʻi manu felelei i luga o le laueleele.”
1:23	Ona avea ai lea o le afiafi ma le taeao, o le aso lona lima.
1:24	Na fetalai mai foi le Atua, “Ia fua mai e le laueleele ni tagata ola i o latou ituaiga: povi, ma manu, ma manu feai o le lalolagi, e tusa ma o latou ituaiga.” Ma sa faapea lava.
1:25	Ma sa faia e le Atua manu feai o le lalolagi e tusa ma o latou ituaiga, ma povi, ma manu uma i le laueleele, e tusa ma lona ituaiga. Ua silasila atu le Atua ua lelei.
1:26	Ona fai mai lea o ia: “Ia tatou faia le Tagata i lo tatou faatusa ma foliga. Ma ia tuu atu ia te ia e pule i iʻa o le sami, ma manu felelei o le ea, ma manu feai, ma le lalolagi atoa, ma manu uma e fetolofi i le lalolagi.”
1:27	Ma na faia e le Atua le tagata i lona lava faatusa; o le faatusa o le Atua na ia faia ai o ia; tane ma le fafine, na ia faia i latou.
1:28	Ma sa faamanuiaina i latou e le Atua, ma sa ia fai mai, “Ia faateleina ma uluola, ma tumu ai le lalolagi, ma faatoilalo, ma pule i i'a o le sami, ma manu felelei o le ea, ma luga o mea ola uma e fetolofi i le lalolagi.”
1:29	Ona fetalai mai lea o le Atua: “Faauta, ‘Ua ‘ou foa‘iina atu ‘iā te ‘outou o la‘au uma e fua i fatu i le lalolagi, o la‘au uma fo‘i ‘ua i ai ‘iā te i latou le malosi e lūlū ai o latou lava ituaiga, e fai ma mea'ai mo oe,
1:30	ma mo manu uma o le laueleele, ma mea lele uma o le ea, ma mo mea uma e fetolofi i luga o le lalolagi ma o loo i ai se agaga ola, ina ia latou maua nei mea e fafaga ai.” Ma sa faapea lava.
1:31	Ma sa silasila atu le Atua i mea uma na ia faia. Ma sa matua lelei lava i latou. Ona avea ai lea o le afiafi ma le taeao, o le aso ono.

Kenese 2

2:1	Ma o lea na atoatoa ai le lagi ma le lalolagi, ma o latou teuga uma.
2:2	Ma i le aso fitu, Na faataunuuina e le Atua lana galuega, na ia faia. Ma i le aso fitu na malolo ai o ia i ana galuega uma, lea na ia faataunuuina.
2:3	Ma sa ia faamanuia i le aso fitu ma faapaiaina. Aua i totonu, ‘ua tu‘ua e ia ana galuega uma: o le galuega na faia e le Atua soo se mea e tatau ona ia faia.
2:4	O tupulaga ia o le lagi ma le lalolagi, ina ua foafoaina i latou, i le aso na faia ai e le Alii le Atua le lagi ma le lalolagi,
2:5	ma laau uma o le fanua, a o lei tulai mai i le laueleele, ma laau vao uma, a'o le'i tupu a'e. Aua e lei aumaia e le Alii le Atua le timu i le lalolagi, ma sa leai se tagata e galue i le fanua.
2:6	Ae o le vaipuna na alu aʻe mai le eleele, faasūsūina le fogāeleele atoa.
2:7	Ona faia lea e le Alii le Atua le tagata mai le omea o le eleele, ma sa ia mānava i ona fofoga le mānava ola, ona avea ai lea o le tagata ma tagata ola.
2:8	O lenei ua totōina e le Alii le Atua le Parataiso o le fiafia mai le amataga. I totonu, na ia tuu le tagata na ia faia.
2:9	‘Ua fua mai fo‘i e le ALI‘I le Atua mai le ‘ele‘ele o la‘au uma e matagofie i le va‘ai ma matagofie e ‘ai. Ma e oo lava i le laau o le ola sa i totonu o le Parataiso, ma le laau e iloa ai le lelei ma le leaga.
2:10	Ma sa tafe mai se vaitafe mai le nofoaga o le fiafia e faasūsū ai le Parataiso, lea e vaevaeina ai i lea mea i ulu e fa.
2:11	O le igoa o le tasi o le Phison; o le mea lea e tafe i le nuu uma o Hevila, e fanau ai auro;
2:12	ma o le auro o lea laueleele e sili ona lelei. I lea mea e maua ai le peliuma ma le maa soama.
2:13	O le igoa foi o le vaitafe lona lua o Keona; o le mea lea e tafe atu i le nuu uma o Aitiope.
2:14	E moni lava, o le igoa o lona tolu o vaitafe o le Tigris; e alu atu i luma o Asuria. Ae o le vaitafe lona fa, o le Eufirate lea.
2:15	O lea, na aumaia e le Alii le Atua le tagata, ma tuu o ia i le Parataiso o le fiafia, ina ia auai ma faasaoina e ia.
2:16	Ma sa ia faatonuina o ia, fai mai: “Mai laau uma o le Parataiso, tou te aai ai.
2:17	Ae mai le laau e iloa ai le lelei ma le leaga, aua e te aai. Auā o so o se aso tou te ‘a‘ai ai, e oti lava oe.”
2:18	Na fetalai mai foi le Alii le Atua: “E le lelei ona nofo toatasi le tagata. Ia tatou faia se fesoasoani mo ia e pei o ia lava.”
2:19	O lea la, le Alii le Atua, ‘ua faia fo‘i i le ‘ele‘ele o manu vaefā uma o le lalolagi ma manu felelei uma o le lagi, aumaia i latou ia Atamu, ina ia iloa ai po o le a le igoa e faaigoa ai i latou. Mo so o se mea e taʻua e Atamu so o se mea ola, o lona igoa lena.
2:20	Ona faaigoa lea e Atamu o mea ola taitasi i o latou igoa: o manu felelei uma o le ea, ma manu feai uma o le laueleele. Ae moni lava, mo Atamu, e le‘i maua fo‘i se fesoasoani e tusa ma ia.
2:21	Ma o lea na auina atu ai e le Alii le Atua se moe gase ia Atamu. Ma ina ua ia momoe vave, na ia tago i le tasi o ona ivi, ona ia faauma ai lea i le aano.
2:22	Ma sa fausia e le Alii le Atua le ivi asoaso, lea na ia aumaia mai ia Atamu, i totonu o se fafine. Ma sa ia taitaiina o ia ia Atamu.
2:23	Ona fai atu lea o Atamu: “O lenei o le ivi lenei mai o’u ivi, ma le aano mai lo’u tino. E ta'ua lea o le fafine, auā na ‘avea o ia nai le tane.”
2:24	Mo lenei mafuaaga, e tuua e le tagata lona tama ma lona tina, ma ia pipii atu i lana ava; e avea foi i laua ma tino e tasi.
2:25	O lea ua lē lavalavā i la'ua: Atamu, ae a, ma lona toalua. Ma sa latou le maasiasi.

Kenese 3

3:1	Peitai, o le gata ua sili ona faaʻoleʻole i manu uma o le lalolagi na faia e Ieova le Atua. Ona fai atu lea o ia i le fafine, “Aisea ua faatonuina ai oe e le Atua?, ‘ina ‘ia ‘outou lē ‘a‘ai i fua o la‘au uma o le Parataiso?”
3:2	Sa tali atu le fafine ia te ia: “Mai fua o laau o loo i le Parataiso, matou te aai.
3:3	Ae moni lava, mai le fua o le laau o loo i le ogatotonu o le Parataiso, Ua faatonuina i tatou e le Atua e aua le aai, ma e le tatau ona tatou pai atu i ai, ne'i tatou oti.”
3:4	Ona fai atu lea o le gata i le fafine: “E te lē oti lava i se oti.
3:5	Aua ua silafia e le Atua lena mea, so o se aso tou te aai ai, e pupula ou mata; ona avea ai lea o outou e pei o atua, iloa le lelei ma le leaga.”
3:6	Ona vaai atu lea o le fafine ua lelei le laau e ai, ma matagofie i le vaai, ma fiafia e mafaufau i ai. Ona tago lea o ia i ona fua, ‘ona ‘ai ai lea o ia. Ma sa ia tuuina atu i lana tane, o ai na aai.
3:7	Ona pupula ai lea o la mata. Ma ina ua latou iloa ua latou le lavalavā, ‘ua latou fa‘aopoopoina lau o le mati, ‘ua fai fo‘i i latou ma ufiufi.
3:8	Ma ina ua latou faalogoina le siufofoga o le Alii le Atua o savali i le Parataiso i le savili o le aoauli, Na lalafi Atamu ma lana avā mai i fofoga o le Alii le Atua i totonu o laau o le Parataiso.
3:9	Ona valaau atu lea o le Alii le Atua ia Atamu ma fetalai atu ia te ia: "Fea oe?”
3:10	Ona fai mai lea o ia, “Na ou faalogo i lou siʻufofoga i Parataiso, ma sa ou fefe, auā sa ‘ou lē lavalavā, ona ou lafi ai lea.”
3:11	Sa ia fai atu ia te ia, “O ai la na fai atu iā te oe ua e lē lavalavā, ‘āfai ‘e te le‘i ‘a‘ai i le la‘au na ‘ou fai atu ai ‘iā te oe, ‘aua ne‘i e ‘ai ai?”
3:12	Ona fai atu lea o Atamu, “O le fafine, o lē na e foa‘iina mai ‘iā te a‘u e fai ma uō, tuuina mai ia te au mai le laau, ona ou ʻai ai lea.”
3:13	Ona fetalai mai lea o le Alii le Atua i le fafine, “Aisea ua e faia ai lenei mea?” Ona tali mai lea o ia, “Na faasesēina aʻu e le gata, ona ou ʻai ai lea.”
3:14	Ona fetalai atu lea o le Alii le Atua i le gata: “Aua ua e faia lenei mea, ‘ua malaia ‘outou i mea ola uma lava, e oo lava i manu feai o le lalolagi. I luga o lou fatafata e te malaga ai, ma o le eleele tou te aai ai, i aso uma o lou ola.
3:15	‘Ou te tu‘u fo‘i le feitaga‘i i le vā o oe ma le fafine, i le va o lau fānau ma lana fānau. O le a ia tuʻimomomoina lou ulu, e te lamalama foʻi i lona mulivae.”
3:16	I le fafine, sa ia fai mai foi: “Ou te faateleina a outou galuega ma o outou to. E te fanauina tama tane ma le tiga, ma o le a e i lalo o le pule a lau tane, e pule foʻi o ia iā te outou.”
3:17	Ae moni lava, ia Atamu, o lana tala lea: “Auā ua e faalogo i le leo o lau avā, ma ua outou aai i le laau, lea na ‘ou fai atu ai ‘iā te ‘outou ‘aua tou te ‘a‘ai ai, ‘ia malaia le nu‘u tou te galulue ai. A o puapuaga tou te aai ai, i aso uma o lou ola.
3:18	O laau tuitui ma laau talatala e fua mai ai mo oe, tou te aai foi i laau o le eleele.
3:19	O le afu o outou mata tou te aai ai mea e ‘ai, se‘ia e toe fo‘i mai i le lalolagi na ‘avea ai ‘outou. Auā o le efuefu oe, ma e te toe foi atu i le efuefu.”
3:20	Ma sa faaigoa e Atamu le igoa o lana ava, ‘Eva,’ auā o ia o le tinā o tagata ola uma.
3:21	Na faia foʻi e Ieova le Atua mo Atamu ma lana avā o ofu paʻu, ma sa ia faaofuina i latou.
3:22	Ona fai mai lea o ia: “Faauta, Ua avea Atamu e pei o se tasi o i tatou, iloa le lelei ma le leaga. O lea la, o lenei atonu e mafai ona ia tuu atu lona lima ma ave foi mai le laau o le ola, ma aai, ma ola ai i le faavavau.”
3:23	Ma o lea na auina ese ai o ia e le Alii le Atua mai le Parataiso o le fiafia, ina ia galueaiina le lalolagi na aumai ai o ia.
3:24	Ma sa ia tuliesea Atamu. Ma i luma o le Parataiso o le fiafia, ‘ua ia tu‘u fo‘i o kerupi i le pelu afi mumū, liliu faatasi, e leoleo i le ala i le laau o le ola.

Kenese 4

4:1	E moni lava, Na iloa e Atamu lana avā o Eva, o lē na tō ma fānau mai ai Kaino, fai mai, “Ua ou maua se tagata ona o le Atua.”
4:2	‘Ua toe fānau fo‘i e ia lona uso o Apelu. Ae o Apelu o se leoleo mamoe, ma o Kaino o se faifaatoaga.
4:3	Ona tupu ai lea, ina ua mavae aso e tele, na ofoina atu e Kaino meaalofa i le Alii, mai fua o le lalolagi.
4:4	Na faapea foʻi ona fai taulaga a Apelu mai i ulumatua o lana lafu, ma mai lo latou ga'o. Ma sa silasila mai le Alii ma le alofa ia Apelu ma ana meaalofa.
4:5	Ae i le mea moni, e leʻi alofa o ia iā Kaino ma ana meaalofa. Ma sa matua ita tele Kaino, ona paū ai lea o ona fofoga.
4:6	Ona fetalai mai lea o le Alii ia te ia: “Aisea ua e ita ai? Ma aisea ua pa'u ai ou foliga?
4:7	Afai e lelei lau amio, tou te le maua ea? Ae afai e leaga lau amio, e le agasala i le taimi e tasi i le faitotoa? Ma o lona manao o le ai ai i totonu ia te oe, e pule foʻi outou i ai.”
4:8	Ona fai atu lea o Kaino i lona uso o Apelu, “Tatou o i fafo.” Ma ina ua latou i ai i le fanua, Na tulai Kaino i lona uso o Apelu, ‘ua ia fasioti fo‘i ‘iā te ia.
4:9	Ona fetalai mai lea o le Alii ia Kaino, “O fea o iai lou uso o Apelu?” Ona tali mai lea o ia: "Ou te leiloa. O a’u ea o le leoleo o lo’u uso?”
4:10	Ona fai atu lea o ia ia te ia: “O le a le mea ua e faia? ‘Ua ‘alaga mai ‘iā te a‘u le leo o le toto o lou uso mai le nu‘u.
4:11	O lenei, o lea, e fetuuina outou i luga o le laueleele, ‘ua fa‘amaga lona gutu ma talia le toto o lou uso i lou lima.
4:12	A e galue ai, e lē avatua fo‘i ‘iā te ‘outou ona fua; e fai oe ma tagata valelea ma le sola i luga o le laueleele.”
4:13	Ona fai atu lea o Kaino i le Alii: “Ua matuā tele lava laʻu amioletonu e lē tatau ona alofagia.
4:14	Faauta, ua e tulia a‘u i le aso nei i luma o le lalolagi, ma ou te lilo ai ou fofoga; ma o le a avea aʼu ma tagata fealuai ma sola i le lalolagi. O lea la, so o se tasi e maua aʻu e fasioti ia te aʻu.”
4:15	Ona fetalai mai lea o le Alii ia te ia: “E le faapea lava; ae, ai se fia fasioti ia Kaino, e faasalaina faafitu.” Ma sa tuu e le Alii se faamaufaailoga i luga o Kaino, ina ne‘i fasiotia o ia e se tasi na te maua o ia.
4:16	E faapena foi Kaino, o ese mai i fofoga o le Alii, sa ola o se tagata sola ese i le lalolagi, agaʻi i le itu i sasaʻe o Etena.
4:17	Ona iloa ai lea e Kaino lana avā, ona to ai lea o ia ma fanauina Enoka. Ma sa ia fausia se aai, ‘ua ia fa‘aigoa fo‘i i le igoa o lona atali‘i, Enoka.
4:18	Mulimuli ane, Na fanaua e Enoka o Irata, na fanaua e Irata o Makuala, ‘ua fānaua fo‘i e Makuala o Matusaeli, na fanaua e Matuseli o Lameko.
4:19	Na ave e Lameko ni avā se toʻalua: o le igoa o le tasi o Ata, a o le igoa o le tasi o Sela.
4:20	Na fanaua e Ata o Iapelu, o le tamā fo‘i o ē nonofo i fale ‘ie ma leoleo mamoe.
4:21	O le igoa foi o lona uso o Iupalu; o ia o le tamā o ē pepese i le kitara ma le okeni.
4:22	Na fānaua fo‘i e Sela o Tupalukaino, o le samala ma le tufuga i galuega uma o ‘apamemea ma u’amea. Ae o le mea moni, o le tuafafine o Tupalukaino o Noema.
4:23	Ona fai atu lea o Lameko i ana avā o Ata ma Sela: “Ia faalogo mai i lo'u leo, outou avā a Lameko, fa'alogo mai i la'u tautalaga. Auā ‘ua ‘ou fasiotia se tagata e leaga ai a‘u, ma o se talavou i lo'u lava momomo.
4:24	E faafitu ona tauimasui mo Kaino, ae mo Lameko, faafitugafulu ma le fitu.”
4:25	Na toe iloa foʻi e Atamu lana avā, ona fanau ai lea e ia o le tama tane, ua ia faaigoa ia te ia o Setu, fai mai, “Ua foaʻi mai e le Atua iā te aʻu le isi fanau, e suitulaga ia Apelu, o lē na fasiotia e Kaino.”
4:26	A ‘ua fānau fo‘i ‘iā Setu le atali‘i, o lē na ia taʼua o Enosa. O lenei na amata ona valaau atu i le suafa o le Alii.

Kenese 5

5:1	O le tusi lenei o le gafa o Atamu. I le aso na faia ai e le Atua le tagata, na ia faia o ia ia foliga i le Atua.
5:2	Na Ia foafoaina i latou, tane ma le fafine; ma sa ia faamanuia ia te i latou. Ma sa ia faaigoa lo latou igoa o Atamu, i le aso na faia ai i latou.
5:3	Ona ola ai lea o Atamu mo le selau ma le tolugafulu o tausaga. Ona to ai lea o se atalii i lona lava faatusa ma foliga, ma sa ia faaigoa ia te ia o Setu.
5:4	Ma ina ua uma ona to o ia o Setu, o aso o Atamu na mavae atu e valu selau o tausaga ia. Ona to ai lea o ia o atalii ma afafine.
5:5	O aso uma fo‘i na mavae atu a o ola Atamu e iva selau ma le tolugafulu o tausaga ia, ona oti ai lea.
5:6	Na ola fo‘i Setu i tausaga e selau ma le lima, ona to ai lea o ia o Enosa.
5:7	Ma ina ua uma ona to o ia o Enosa, Na ola Setu i tausaga e valu selau ma le fitu, ona to ai lea o ia o atalii ma afafine.
5:8	O aso uma fo‘i o Setu ‘ua mavae atu e iva selau ma le sefulu ma le lua, o ona tausaga ia, ona oti ai lea.
5:9	O le mea moni, Na ola Enosa i tausaga e ivasefulu, ona to ai lea o ia o Kainano.
5:10	Ina ua mavae lona fanau mai, na ola o ia i tausaga e valu selau ma le sefulu ma le lima, ona to ai lea o ia o atalii ma afafine.
5:11	O aso uma fo‘i o Enosa ‘ua mavae atu e iva selau ma le lima, o ona tausaga ia, ona oti ai lea.
5:12	E faapena foi, Na ola Kainano i tausaga e fitugafulu, ona to ai lea o ia o Maalaelu.
5:13	Ma ina ua uma ona to o ia o Maalaelu, Na ola Kainano mo le valu selau ma le fagafulu o tausaga, ona to ai lea o ia o atalii ma afafine.
5:14	Ma o aso uma o Kainano na mavae atu e iva selau ma le sefulu o tausaga ia, ona oti ai lea.
5:15	Na ola Maalaelu i tausaga e onogafulu ma le lima, ona to ai lea o ia o Iareto.
5:16	Ma ina ua uma ona to o Iareto, Na ola Maalaelu i tausaga e valu selau ma le tolugafulu, ona to ai lea o ia o atalii ma afafine.
5:17	O aso uma fo‘i o Maalaelu na mavae atu e valu selau ma le ivagafulu ma le lima, o ona tausaga ia, ona oti ai lea.
5:18	Ma sa ola Iareto mo le selau onosefulu ma le lua tausaga, ona to ai lea o ia o Enoka.
5:19	Ma ina ua uma ona to o ia o Enoka, Na ola Iareto mo le valu selau tausaga, ona to ai lea o ia o atalii ma afafine.
5:20	O aso uma fo‘i o Iareto na mavae atu e iva selau ma le onogafulu ma le lua, o ona tausaga ia, ona oti ai lea.
5:21	O lenei na ola Enoka mo le onosefulu-lima tausaga, ona to ai lea o ia o Metusela.
5:22	Ma sa savavali Enoka ma le Atua. Ma ina ua uma ona to o Metusela, na ola o ia i tausaga e tolu selau, ona to ai lea o ia o atalii ma afafine.
5:23	O aso uma fo‘i o Enoka ‘ua mavae atu e tolu selau ma le onogafulu ma le lima, o ona tausaga ia.
5:24	Ma sa savali o ia ma le Atua, ona le toe iloa lea o ia, auā na ‘avea o ia e le Atua.
5:25	E faapena foi, Na ola Metusela i tausaga e selau valugafulu ma le fitu, ona to ai lea o ia o Lameko.
5:26	Ma ina ua uma ona to o ia o Lameko, Na ola Metusela i tausaga e fitu selau ma le valugafulu ma le lua, ona to ai lea o ia o atalii ma afafine.
5:27	O aso uma fo‘i o Metusela ‘ua mavae atu e iva selau ma le onogafulu ma le iva, o ona tausaga ia, ona oti ai lea.
5:28	‘Ona ola ai lea o Lameko i tausaga e selau ma le valugafulu ma le lua, ona to ai lea o ia o le tama tane.
5:29	Ma sa ia faaigoa ia Noa, fai mai, “O lenei o le a faamafanafanaina i tatou mai galuega ma faigata o tatou lima, i le nuu ua fetuuina e Ieova.”
5:30	Ma ina ua uma ona to o ia o Noa, Na ola Lameko i tausaga e lima selau ma le ivagafulu ma le lima, ona to ai lea o ia o atalii ma afafine.
5:31	O aso uma fo‘i o Lameko ‘ua mavae atu e fitu selau ma le fitugafulu ma le fitu, o ona tausaga ia, ona oti ai lea. O le mea moni, ina ua lima selau tausaga o Noa, na fanaua e ia o Semu, Hamo, ma Iafeta.

Kenese 6

6:1	Ma ina ua amata ona faatoateleina o tagata i luga o le fogaeleele, ma ua fananau mai iā i latou o afafine,
6:2	o atalii o le Atua, ina ua vaai atu ua aulelei afafine o tagata, ‘ua fai avā fo‘i mo i latou i ē uma ‘ua latou loto i ai.
6:3	Ona fetalai mai lea o le Atua: “E le tumau pea lo’u agaga i le tagata e faavavau, auā o le tino o ia. Ma o ona aso o le a tasi le selau ma le luasefulu tausaga.”
6:4	O lenei sa i ai tagata tinoese i luga o le fogaeleele i na aso. Auā ina ua mavae ona ō atu o atalii o le Atua i afafine o tagata, ona to ai lea o i laua, na avea i latou nei ma tagata malolosi i aso anamua, alii lauiloa.
6:5	Ona sosoo ai lea ma le Atua, i le vaai atu ua tele le amioleaga o tagata i luga o le fogaeleele ma o mafaufauga uma o o latou loto ua faamoemoe i le leaga i taimi uma.,
6:6	ua salamo na ia faia le tagata i le lalolagi. Ma le pai atu i totonu ma le faanoanoa o le loto,
6:7	o lana tala lea, “Ou te faaumatia le tagata, o lē na ‘ou faia, mai le fogāeleele, mai le tagata i isi mea ola, mai manu e oo lava i mea felelei o le ea. Auā ua ou faanoanoa ina ua ou faia i latou.”
6:8	Ae moni lava, Na maua e Noa le alofa tunoa i luma o le Alii.
6:9	O tupulaga ia o Noa. O Noa o se tagata amiotonu, a e ui i lea sa pule o ia i ana tupulaga, auā na la feoa‘i ma le Atua.
6:10	Ona to ai lea o ia o atalii e toatolu: Semu, Hamo, ma Iafeta.
6:11	A ua leaga le lalolagi i luma o fofoga o le Atua, ma sa faatumulia i le amioletonu.
6:12	Ma ina ua silafia e le Atua ua leaga le lalolagi, (moni lava, ua leaga e tagata uma o latou ala i le lalolagi)
6:13	na ia fai atu ai ia Noa: “Ua oo mai i oʻu luma le iʻuga o tagata uma. Ua tumu le lalolagi i le amioleaga ona o lo latou i ai, ma o le a ou faaumatia i latou, faatasi ma le lalolagi.
6:14	Ia e faia mo oe se atolaau i laupapa ua faamalō. E te faia ni mea laiti i totonu o le atolaau, e te pani foi i totonu ma fafo o le polo.
6:15	Ma ia faapea ona e faia: O le umi o le atolaau e tolu selau o kupita, o lona lautele e limagafulu o kupita, ma lona maualuga e tolu sefulu kupita.
6:16	E te faia se faamalama i le atolaau, ‘e te fa‘auma fo‘i i le kupita o le pito i luga. ‘Ona e tu‘u ai lea o le faitoto‘a o le ‘atola‘au i ona tafatafa. E te faia i totonu: se vaega pito i lalo, potu i luga, ma se tulaga lona tolu.
6:17	Faauta, Ou te aumaia le vai o le lolo tele i luga o le lalolagi, ina ia fasiotia tagata uma ua i ai le mānava ola i lalo o le lagi. O mea uma o i le lalolagi o le a faaumatia.
6:18	‘Ou te fa‘atumauina fo‘i la‘u feagaiga ma ‘outou, e te ulu atu foi i le vaa, oe ma ou atalii, o lau avā ma avā a ou atali‘i fa‘atasi ma oe.
6:19	Ma mai mea ola uma o aano uma, ‘ia e ta‘ito‘alua i totonu o le va‘a, ina ia latou ola faatasi ma oe: mai le itupa tane ma le fafine,
6:20	mai manu felelei, e tusa ma o latou ituaiga, ma mai manu, i lo latou ituaiga, ma mai manu uma i le lalolagi, e tusa ma o latou ituaiga; e ta'ito'alua mai ia te oe e ulufale mai, ina ia mafai ona latou ola.
6:21	O lea la, ‘ia e ‘ave fo‘i ma oe o mea e ‘ai uma lava e mafai ‘ona ‘aina, ia outou ave foi ia mea. Ma o nei mea e tatau ona faaaogaina e fai ma meaai, nisi mo oe, a o isi mea mo i latou.”
6:22	Ona faia lea e Noa o mea uma e pei ona faatonuina ai o ia e le Atua.

Kenese 7

7:1	Ona fetalai mai lea o le Alii ia te ia: “Ia ulu atu i le vaa, oe ma lou fale uma. Auā ‘ua ‘ou va‘ai atu ‘ua e amiotonu i o‘u luma, i totonu o lenei tupulaga.
7:2	Mai manu uma e mamā, ave le fitu ma le fitu, le tane ma le fafine. Ae moni lava, mai manu e lē mamā, ave lua ma le lua, le tane ma le fafine.
7:3	Ae mai manu felelei foi o le ea, ave le fitu ma le fitu, le tane ma le fafine, ina ia faaolaina fanau i luga o le fogaeleele uma.
7:4	Aua mai lena taimi, a mavae aso e fitu, Ou te timu foi i le lalolagi mo ao e fagafulu ma po e fagafulu. Ma ou te soloiesea mea uma na ou faia, mai le fogāeleele.”
7:5	O lea la, Sa faia e Noa mea uma e pei ona poloaiina ai o ia e le Alii.
7:6	E ono selau fo‘i ona tausaga ‘ina ‘ua lofia ai le lalolagi i le vai o le lolo tele.
7:7	Ona ulu atu lea o Noa i le vaa, ma ona atalii, lana ava, ma avā a ona atalii faatasi ma ia, ona o le vai o le lolo tele.
7:8	Ma mai manu uma e mama ma leaga, ma mai manu felelei, ma mai mea uma e fetolofi i luga o le fogaeleele,
7:9	‘ua ta‘ito‘alua i latou i le va‘a ‘iā Noa, tane ma le fafine, e pei ona poloaʻi atu ai Ieova iā Noa.
7:10	Ma ina ua mavae aso e fitu, o le vai o le lolo tele na lofia ai le lalolagi.
7:11	I le ono selau o tausaga o le olaga o Noa, i le masina lona lua, i le aso e sefulu ma le fitu o le masina, ‘ua tatalaina fo‘i vaipuna uma o le to e lē gata, ona matala ai lea o pupuni o le lagi.
7:12	Ona to mai ai lea o uaga i le lalolagi i ao e fagafulu ma po e fagafulu.
7:13	I lea lava aso, Noa ma ona atalii, Semu, Hamo, ma Iafeta, ma lana avā ma avā e toʻatolu a ona atalii faatasi ma i latou, ulu atu i le vaa.
7:14	O i latou ma manu uma e tusa ma lona uiga, ma povi uma i lona uiga, ma mea uma e fetolofi i luga o le fogaeleele i o latou ituaiga, ma mea felelei uma e tusa ma lona uiga, o manu felelei uma ma mea uma e mafai ona felelei,
7:15	ulu atu i le vaa ia Noa, ta‘ito‘alua i mea uma a le tino, sa i ai le mānava o le ola.
7:16	Ma o i latou na ulu atu i totonu o le tane ma le fafine, mai mea uma a le tino, e pei lava ona faatonuina ai o ia e le Atua. Ona tapunia lea o ia e le Alii mai fafo.
7:17	Ma sa oo mai le lolo tele i le lalolagi mo aso e fagafulu. Ua faateleina foi le vai, ‘ona latou si‘itia lea o le ‘atola‘au i luga a‘e o le nu‘u.
7:18	Auā na lofia tele, ‘ua fa‘atumuina fo‘i e i latou mea uma i le fogāeleele. Ona ave lea o le atolaau i luga o le vai.
7:19	Ma sa sili atu ona malosi le vai i le lalolagi atoa. Ma sa ufitia mauga maualuluga uma i lalo o le lagi uma.
7:20	O le vai e sefulu ma le lima o kupita le maualuga i luga o mauga na ufitia ai.
7:21	Ma sa faaumatia tagata uma sa fegaoioia'i i luga o le fogaeleele: mea lele, manu, manu feai, ma mea fetolofi uma i luga o le eleele. Ma tagata uma,
7:22	ma mea uma o i ai le mānava ola i le lalolagi, maliu.
7:23	Ma sa ia soloiesea mea uma sa i le lalolagi, mai le tagata i le manu, o mea fetolofi e pei o mea felelei o le ea. Ma sa soloiesea i latou mai le lalolagi. Ae na o Noa na totoe, ma i latou sa faatasi ma ia i le atolaau.
7:24	Ma o le vai na i ai le lalolagi i aso e selau ma le limagafulu.

Kenese 8

8:1	Ona manatua ai lea e le Atua o Noa, ma mea ola uma, ma povi uma, sa ia te ia i le atolaau, ma sa ia aumaia le matagi i le lalolagi, ona faaitiitia ai lea o le vai.
8:2	Ua tapunia foʻi vaipuna o le to e lē gata ma faitotoʻa o le lagi. Ma sa taofia le timu mai le lagi.
8:3	Ma sa toe faafoisia le vai i lo latou sau ma alu ese mai le lalolagi. Ma sa amata ona latou faaitiitia ina ua mavae le selau ma le limasefulu aso.
8:4	Ona tuu ai lea o le atolaau i le fitu o masina, i le aso luafulu ma le fitu o le masina, i luga o mauga o Aremania.
8:5	Ae i le mea moni, ‘ua alu ifo fo‘i le vai ma fa‘aitiitia, ‘ua o‘o i le masina e sefulu. Auā i le masina lona sefulu, i le aso muamua o le masina, ua aliali mai tumutumu o mauga.
8:6	Ma ina ua mavae aso e fagafulu, Noa, ua tatala ai le faamalama na ia faia i le atolaau, auina atu se oreva,
8:7	lea na alu atu ae lei toe foi mai, seia matutu le vai i le lalolagi.
8:8	E faapena foi, na ia tuuina atu le lupe e mulimuli atu ia te ia, ina ia iloa ai pe ua uma nei vai i luga o le fogaeleele.
8:9	Ae ina ua ia le maua se mea e malolo ai lona vae, sa ia toe foi atu ia te ia i le atolaau. Auā sa i luga o le lalolagi uma le vai. Ona ia faaloaloa atu lea o lona lima ma tago atu ia te ia, ona ia aumaia lea o ia i le vaa.
8:10	Ae te'i ane, ‘ua fa‘atali mo isi aso e fitu, na ia toe tuu atu foi le lupe ai le vaa.
8:11	Ona sau ai lea o ia ia te ia i le afiafi, ‘ua ‘ave fo‘i i lona gutu le lālā olive ma lau lanu meamata. Ona malamalama lea o Noa ua uma le vai i luga o le fogaeleele.
8:12	Ae ui i lea, ‘ua fa‘atalitali o ia i le isi aso e fitu. Ona tuu atu lea e ia o le lupe, ua le toe foi mai ia te ia.
8:13	O lea la, i le tausaga e ono selau ma le tasi, i le masina muamua, i le aso muamua o le masina, ua faaitiitia vai i le lalolagi. Ma Noa, tatala le ufiufi o le atolaau, ‘ua va‘ava‘ai atu i fafo ma ‘ua iloa ai ‘ua matūtū le fogāeleele.
8:14	I le masina lona lua, i le aso luafulu ma le fitu o le masina, ua matutu le eleele.
8:15	Ona fetalai mai lea o le Atua ia Noa, fai mai:
8:16	“Alu ia i fafo o le vaa, oe ma lou toalua, o ou atalii ma avā a ou atalii faatasi ma oe.
8:17	Aumai i fafo mea ola uma o loʻo ia te oe, o mea uma lava a le tino: e pei o manu felelei, e fa‘apea fo‘i ma manu fe‘ai ma manu uma e fetolofi i le lalolagi. Ma ulu atu i luga o le laueleele: ia faatoʻateleina ma ia faatoʻateleina.”
8:18	Ona o ai lea o Noa ma ona atalii i fafo, ma lana avā ma avā a ona atalii faatasi ma ia.
8:19	Ona faapena foi i mea ola uma, ma povi, ma manu fetolofi i luga o le eleele, e tusa ma o latou ituaiga, alu ese mai le vaa.
8:20	Ona fausia lea e Noa se fata faitaulaga i le Alii. Ma, ave mai i povi ta‘itasi ma manu felelei na mamā, na ia ofoina atu taulaga mu i luga o le fata faitaulaga.
8:21	Ona sogisogi lea o le Alii i le manogi suamalie ma fetalai mai: “Ou te lē toe fetuuina le lalolagi ona o tagata. Auā o lagona ma mafaufauga o le loto o le tagata e masani ona leaga talu mai lona talavou. O lea la, Ou te lē toe tuia foʻi tagata ola uma e pei ona ou faia.
8:22	O aso uma o le lalolagi, taimi e totō ai fatu ma le seleselega, malulu ma le vevela, taumafanafana ma le taumalulu, po ma le ao, e le muta.”

Kenese 9

9:1	Ma sa faamanuia e le Atua Noa ma ona atalii. Ona fai atu lea o ia ia te i latou: “Faateleina, ma uluola, ma tumu ai le lalolagi.
9:2	Ma ia tuu atu le fefe ma le gatete i luga o manu uma o le lalolagi, ma luga o manu felelei uma lava, faatasi ai ma mea uma e feoai i le lalolagi. O i‘a uma lava o le sami ‘ua tu‘uina atu i lou lima.
9:3	Ma o mea uma e gaoioi ma ola o le a avea ma meaʻai mo oe. E pei lava o laau aina, Ua ou tuuina atu i latou uma ia te oe,
9:4	se‘i vaganā ai le aano ma le toto ‘aua tou te ‘a‘ai ai.
9:5	Auā ‘ou te su‘esu‘eina le toto o ‘outou ola i lima o manu uma. E faapena foi, i lima o tagata, i lima o le tagata ma lona uso, O le a ou suʻesuʻeina le olaga o tagata.
9:6	Po o ai lava na te faamasaaina le toto o tagata, e faamaligiina lona toto. Auā na faia moni lava le tagata i le fa‘atusa o le Atua.
9:7	Ae mo oe: faateleina ma uluola, ma o atu i le lalolagi ma faataunuuina.”
9:8	‘iā Noa ma ona atali‘i fa‘atasi ma ia, Na fetalai mai foi le Atua i lenei mea:
9:9	“Faauta, Ou te faatumauina laʻu feagaiga ma outou, ma au fanau pe a mavae atu oe,
9:10	ma mea ola uma ua ia te outou: e fa‘apea fo‘i ma manu felelei e pei o manu vaefā ma manu uma o le lalolagi ‘ua ō ‘ese i le va‘a, atoa ma manu feai uma o le lalolagi.
9:11	Ou te faatumauina laʻu feagaiga ma outou, e lē toe fasiotia fo‘i tagata uma i le vai o le lolo tele, ma, e amata atu nei, e leai se lolo tele e faaumatia ai le lalolagi.”
9:12	Ona fetalai mai lea o le Atua: “O le faailoga lea o le feagaiga ou te tuuina atu i le va o a’u ma oe, ‘atoa ma mea ola uma o ‘iā te ‘outou, mo tupulaga fa'avavau.
9:13	Ou te tuu la'u arc i ao, e fai fo‘i ma fa‘ailoga o le feagaiga i le vā o a‘u ma le lalolagi.
9:14	Ma pe a ou punitia le lagi i ao, o le a aliali mai loʻu arc i ao.
9:15	Ma o le a ou manatua laʻu feagaiga ma outou, ma tagata ola uma e ola ai aano. Ma o le a le toe i ai se vai mai se lolo tele e soloiesea ai aano uma.
9:16	Ma o le a i ai le arc i ao, ma o le a ou vaai i ai, ou te manatua foi le feagaiga e faavavau na osia i le va o le Atua ma tagata ola uma o aano uma i luga o le fogaeleele.”
9:17	Ona fetalai mai lea o le Atua ia Noa, “O le faailoga lea o le feagaiga ua ou faia i le va o aʻu ma tagata uma i le lalolagi.”
9:18	Ona faapea lea o atalii o Noa, o lē na sau mai i le va‘a, o Semu, Hamo, ma Iafeta. O Hamo lava ia o le tamā o Kanana.
9:19	O atalii ia e toatolu o Noa. Ma o i latou ia na salalau atu ai le aiga uma o tagata i le lalolagi atoa.
9:20	Ma Noa, o se faifaatoaga lelei, na amata ona galueaina le fanua, ‘ona totō ai lea e ia o le tovine.
9:21	Ma e ala i le inuina o lona uaina, ‘ua ‘onā o ia ma ‘ua lē lavalavā i lona fale ‘ie.
9:22	Ona o lea mea, ina ua Hamo, le tamā o Kanana, ‘ua iloa fo‘i e ia ‘ua lē lavalavā o lona tamā, ‘ua ia ta‘u atu i ona uso e to‘alua i fafo.
9:23	Ma e moni lava, Sa tuu e Semu ma Iafeta se ofu talaloa i o la lima, ma, agai i tua, na ufiufi ai mea lilo o lo la tamā. Ma sa liliu ese o latou mata, ‘ona latou lē iloa ai lea o le tama tane.
9:24	Ona sosoo ai lea ma Noa, ala mai i le uaina, ina ua ia iloa le mea na faia e lona atalii laitiiti ia te ia,
9:25	o lana tala lea, “Ia malaia Kanana, e fai fo‘i o ia ma ‘au‘auna i ona uso.”
9:26	Ona fai mai lea o ia: “Ia viia le Alii le Atua o Semu, ia avea Kanana ma ana auauna.
9:27	Ia faalautele e le Atua Iafeta, ‘ia nofo fo‘i o ia i fale ‘ie o Semu, ‘ia fai fo‘i Kanana ma ana ‘au‘auna.”
9:28	Ma ina ua mavae le lolo tele, Na ola Noa i tausaga e tolu selau ma le limagafulu.
9:29	Ma sa faaiuina ona aso uma i le iva selau ma le limagafulu o tausaga, ona oti ai lea.

Kenese 10

10:1	O gafa ia o atalii o Noa: Semu, Hamo, ma Iafeta, ma nisi o atalii na fananau mai iā i latou ina ua mavae le lolo tele.
10:2	O atalii o Iafeta o Komeri, ma Makoku, ma Matai, ma Iavana, ma Tupalu, ma Meseko, ma Strips.
10:3	Ma o atalii o Komeri o Asekenasa, ma Rifata, ma Tokarma.
10:4	O atalii o Iavana o Elisaia, ma Tasesa, Kitimo, ma Rodanima.
10:5	O motu o Nuuese na vaevaeina e i latou nei i o latou itulagi, e taitasi ma lona laulaufaiva, ma o latou aiga i o latou atunuu.
10:6	O atalii foi o Hamo o Kuso, ma Misaraima, ma Put, ma Kanana.
10:7	O atalii o Kuso o Sepa, ma Havila, ma le Sapati, ma Raama, ma Sabteca. O atalii o Raama o Seepa ma Tatana.
10:8	Ona fanaua lea e Kuso o Nimarota; na amata ona malosi o ia i le lalolagi.
10:9	Ma o ia o se tulimanu malosi i luma o le Alii. Mai lenei, na sau ai se faataoto: ‘E pei lava o Nimarota, o se tulimanu poto i luma o le Alii.’
10:10	Ma o lea, o Papelonia le amataga o lona malo, ma Erech, ma Accad, ma Chalanne, i le nuu o Senara.
10:11	Mai lena laueleele, Na sau Asura, ma na ia fausia Nineva, ma auala o le aai, ma Kala,
10:12	ma Resen foi, i le va o Nineva ma Kala. O se aai tele lenei.
10:13	Ma e moni lava, Na fanaua e Aikupito o Luti, ma Anama, ma Leapimo, Nafatuhima,
10:14	ma Patrusima, ma Kaseluimi, na tutupu mai ai Filisitia ma Kafatori.
10:15	Ona fanaua lea e Kanana o Saitonu lana ulumatua, o le sa Heti,
10:16	ma sa Iepusē, ma sa Amorī, le Kirekase,
10:17	le sa Hivī, ma le Arki: le Sinite,
10:18	ma le Arvadian, le Samaria, ma le sa Amato. Ma ina ua mavae lenei, ‘ua to‘atele tagata o sa Kananā.
10:19	Ona alu atu lea o tuaoi o Kanana, a o malaga se tasi, mai Saitonu i Kira, e oo lava i Kasa, se‘ia ulu atu se tasi i Sotoma ma Komoro, mai Atama ma Sepoima, e oo lava ia Lesa.
10:20	O atali‘i ia o Hamo i o latou ‘āiga, ma laulaufaiva, ma tupulaga, ma fanua, ma malo.
10:21	E faapena foi, mai ia Semu, o le tamā o atalii uma o Kaveru, le uso matua o Iafeta, ua fananau mai atalii.
10:22	O atalii o Semu o Elama, ma Asuria, ma Arphaxata, ma Luti, ma Arama.
10:23	O atalii o Arama o Usa, ma Hul, ma Keteru, ma Mash.
10:24	Ae moni lava, Na fānaua e Arfaxata o Selaa, na fanaua e ia o Eperu.
10:25	Na fānaua fo‘i e Eperu o atali‘i e to‘alua: o Peleko le igoa o le tasi, auā o ona aso na vaeluaina ai le lalolagi, ma o le igoa o lona uso o Ioketana.
10:26	Na fanaua e Ioketana ia Alemotata, ma Selefa, ma Hasamaveta, tele
10:27	ma Atoramo, ma Usala ma Tikela,
10:28	ma Ovala ma Apimaeli, Seepa
10:29	ma Ofeira, ma Havila ma Iopapa. O i latou uma nei o atalii o loketana.
10:30	Ma o lo latou nofoaga e amata mai i Mesa, a o aumau se tasi, e oo lava i Sefara, o se mauga i sasae.
10:31	O atali‘i ia o Semu i o latou ‘āiga, ma laulaufaiva, ma itulagi i totonu o latou atunuu.
10:32	O aiga ia o Noa, e tusa ai ma o latou nuu ma atunuu. Na vaeluaina malo e tusa ai ma ia mea, i le lalolagi ina ua mavae le lolo tele.

Kenese 11

11:1	O lenei, sa tasi le gagana ma le gagana e tasi le lalolagi.
11:2	Ma ina ua latou agai i luma mai sasae, na latou maua le fanua laugatasi i le nuu o Senara, ma sa latou nonofo ai.
11:3	Ona fai atu lea o le tasi i le la te tuaoi, “Sau, ia tatou faia piliki, ma tao i le afi.” Ma sa ia i latou piliki nai lo maa, ma kesi nai lo le sima.
11:4	Ona latou fai mai lea: “Sau, ia tatou faia se aai ma se olo, ina ia oo atu lona maualuga i le lagi. Ia taʻutaʻua foʻi lo tatou igoa a o leʻi vaevaeina i tatou i nuu uma.”
11:5	Ona afio ifo lea o le Alii e vaai i le aai ma le olo, na fausia e atalii o Atamu.
11:6	Ona fai mai lea o ia: “Faauta, ua lotogatasi tagata, ma e tasi le laulaufaiva uma. Ma talu ai ua amata ona latou faia lenei mea, latou te lē tu‘ua fo‘i a latou fuafuaga, seia uma a latou galuega.
11:7	O lea la, sau, ia tatou o ifo, ma o le mea lea e faafememeaiina ai o latou laulaufaiva, ina ia latou le faalogo, taʻitasi i le leo o lē la te tuaoi.”
11:8	Ma o lea na vaevaeina ai i latou e le Alii mai lena nofoaga i nuu uma, ma sa latou tuu le fausiaina o le aai.
11:9	Ma mo lenei mafuaaga, o lona igoa ‘ua ta‘ua o ‘Papelu,’ auā o lea mea na fememea‘i ai le gagana a le lalolagi uma. Ma mai i lena taimi, na faataapeapeina i latou e le Alii i itu uma o itulagi.
11:10	O tupulaga ia o Semu. ‘Ua selau tausaga o Semu ‘ina ‘ua fānaua e ia o Arepakata, lua tausaga talu ona mavae le lolo tele.
11:11	Ma ina ua uma ona to o Arphaxata, Na ola Semu mo le lima selau tausaga, ona to ai lea o ia o atalii ma afafine.
11:12	Sosoo ai, E tolu sefulu lima tausaga na ola ai Arphaxata, ‘ona tō ai lea o ia o Sela.
11:13	Ma ina ua uma ona to o ia o Sela, Na ola Afasata i tausaga e tolu selau ma le tolu, ona to ai lea o ia o atalii ma afafine.
11:14	E faapena foi, Na ola Sela i tausaga e tolu sefulu, ona to ai lea o ia o Eperu.
11:15	Ma ina ua uma ona to e ia o Eperu, Na ola Sela i tausaga e fa selau ma le tolu, ona to ai lea o ia o atalii ma afafine.
11:16	‘Ona ola ai lea o Eperu i tausaga e tolugafulu ma le fa, ona to ai lea o ia o Peleko.
11:17	Ma ina ua uma ona to o Peleko, Na ola Eperu i tausaga e fa selau ma le tolugafulu, ona to ai lea o ia o atalii ma afafine.
11:18	E faapena foi, Na ola Peleko mo le tolu sefulu tausaga, ona to ai lea o ia o Reu.
11:19	Ma ina ua uma ona to o Reu, Na ola Peleko mo le lua selau ma le iva tausaga, ona to ai lea o ia o atalii ma afafine.
11:20	Ona ola lea o Reu i tausaga e tolugafulu ma le lua, ‘ona tō ai lea o ia o Seruka.
11:21	E faapena foi, ina ua uma ona to o Seruka, Na ola Reu i tausaga e lua selau ma le fitu, ona to ai lea o ia o atalii ma afafine.
11:22	O le mea moni, Na ola Seruka mo le tolu sefulu tausaga, ona to ai lea o ia o Nakori.
11:23	Ma ina ua uma ona to o ia o Nakori, Na ola Seruka i tausaga e lua selau, ona to ai lea o ia o atalii ma afafine.
11:24	Ona ola ai lea o Nakori mo tausaga e luafulu ma le iva, ‘ona tō ai lea o ia o Tara.
11:25	Ma ina ua uma ona to o Tara, Na ola Nakori i tausaga e selau sefulu ma le iva, ona to ai lea o ia o atalii ma afafine.
11:26	Na ola Tara i tausaga e fitugafulu, ‘ona tō ai lea o ia ‘iā Aperamo, ma Nakori, ma Karana.
11:27	O gafa fo‘i nei o Tara. Na fanaua e Tara o Aperamo, I luga, ma Karana. Ona fanaua lea e Karana o Lota.
11:28	Na oti foi Karana i luma o Tara lona tamā, i le nuu na fanau ai o ia, i Uro i Kaletaia.
11:29	Ona fai avā ai lea o Aperamo ma Nakori. O le igoa o le avā a Aperamo o Sarai. O le igoa fo‘i o le avā a Nakori o Meleka, le afafine o Karana, o le tamā o Meleka, ma le tamā o Iseka.
11:30	Ae o Sarai sa pa ma e leai sana fanau.
11:31	Ona ave lea e Tara lona atalii o Aperamo, ma Lota le atalii o lona atalii, o le atalii o Karana, ma Sarai le avā a lona afafine, le avā a lona atalii o Aperamo, ‘ua ia ta‘ita‘iina fo‘i i latou a‘i Uro i Kaletaia, e alu atu i le nuu o Kanana. Ona latou faalatalata atu lea i Karana, ona latou nonofo ai lea.
11:32	O aso fo‘i o Tara na mavae atu e lua selau ma le lima, o ona tausaga ia, ona oti ai lea o ia i Karana.

Kenese 12

12:1	Ona fetalai mai lea o le Alii ia Aperamo: “O ese ia mai lou laueleele, ma mai i o outou aiga, ma mai le aiga o lou tamā, ma o mai i le nuu ou te faasino atu ia te oe.
12:2	‘Ou te faia fo‘i oe ma nu‘u tele, ma ou te faamanuia atu ia te oe ma faaneenee lou suafa, ma o le a faamanuiaina oe.
12:3	Ou te faamanuia atu ia i latou o e faamanuia ia te oe, ma fetuu atu i e fetuu ia te oe, e manuia fo‘i ‘iā te oe o ‘āiga uma o le lalolagi.”
12:4	Ona alu ese ai lea o Aperamo e pei ona faatonuina ai o ia e Ieova, ma Lota na o ma ia. O le fitugafulu ma le lima o tausaga o Aperamo ‘ina ‘ua tu‘ua e ia o Karana.
12:5	Ona ave lea e ia o lana avā o Sarai, ma Lota, le atalii o lona uso, ma mea uma na latou o mai e fai mo latou, ma ola na latou maua i Karana, ona latou o ai lea e o atu i le nuu o Kanana. Ma ina ua latou taunuu i ai,
12:6	‘Ua ui ane Aperamo i le nu‘u e o‘o atu lava i le mea o Sekema, e oo atu i le vanu tifato lauiloa. O lenei i lena taimi, sa i le nuu le sa Kananā.
12:7	Ona faaali mai lea o le Alii ia Aperamo, ona fai atu lea o ia ia te ia, “I lau fanau, Ou te tuuina atu lenei laueleele.” Ma sa ia fausia ai se fata faitaulaga i le Alii, o lē na fa‘aali mai ‘iā te ia.
12:8	Ma ui atu ai iina i se mauga, sa faafeagai le itu i sasae o Peteli, sa ia faatuina ai lona faleie iina, e iai Peteli i sisifo, ma Hai i sasae. Na ia faia foʻi se fata faitaulaga i inā iā Ieova, ma sa ia valaau atu i lona suafa.
12:9	Ona malaga ai lea o Aperamo, alu i fafo ma fa'aauau pea, agai i le itu i saute.
12:10	Ae na tupu se oge i le nuu. Ona alu ifo lea o Aperamo i Aikupito, e aumau ai. Auā ua tele le oge i le nuu.
12:11	Ma ina ua latalata i le ulufale atu i Aikupito, na ia fai atu ai i lana avā o Sarai: “Ou te iloa o oe o se tamaitai lalelei.
12:12	Ma ina ua vaai mai Aikupito ia te oe, latou fai mai, ‘O lana avā o ia.’ Ma o le a latou fasiotia aʻu, ma taofi oe.
12:13	O lea la, Ou te aioi atu ia te oe e te fai atu o oe o lo'u tuafafine, ina ia manuia ai a'u ona o outou, ina ia ola ai foʻi loʻu agaga i lou finagalo malie.”
12:14	Ma o lea, ina ua taunuu Aperamo i Aikupito, ua iloa e Aikupito ua matuā lalelei lava le fafine.
12:15	‘Ona ta‘u atu lea e ali‘i ‘iā Farao, ona latou vivii atu ai lea ia te ia. Ona ave lea o le fafine i le fale o Farao.
12:16	O le mea moni, ‘ua latou amio lelei ‘iā Aperamo ‘ona o ia. Ma sa ia te ia mamoe ma povi ma asini poʻa, ma auauna tane, ma auauna fafine, ma asini fafine, ma kamela.
12:17	A ‘ua sasa e le ALI‘I ‘iā Farao ma lona ‘āiga i manu‘a tetele ‘ona o Sarai, le avā a Aperamo.
12:18	Ona valaau atu lea o Farao ia Aperamo, ona fai atu lea o ia ia te ia: “O le a lenei mea ua outou faia ia te au?? Aiseā ua e lē taʻu mai ai o ia o lau avā??
12:19	O le a le mafuaaga na e fai mai ai o ia o lou tuafafine, ‘ina ‘ia ‘ou fai avā ‘iā te ia? O lea la, vaai i lau paaga, talia o ia ma alu.”
12:20	‘Ua a‘oa‘o atu fo‘i e Farao i ona tagata e uiga ‘iā Aperamo. Ona latou taitai ese lea o ia ma lana avā ma ana mea uma.

Kenese 13

13:1	O lea la, Na alu aʻe Aperamo mai Aikupito, o ia ma lona faletua, ma mea uma ua ia te ia, ma Lota faatasi ma ia, agai i le itu i saute.
13:2	Ae sa mauoa tele o ia i le mauaina o auro ma ario.
13:3	Ona foi atu lea o ia i le ala na sau ai, mai le meritia i Peteli, ‘ua o‘o lava i le mea na ia fa‘atūina ai lona fale ‘ie, i le va o Peteli ma Hai.
13:4	O iina, i le mea o le fata faitaulaga na ia faia muamua, sa ia toe valaau atu i le suafa o le Alii.
13:5	Ae o Lota foi, o lē sa ‘iā Aperamo, sa i ai lafu mamoe, ma povi, ma faleie.
13:6	Sa le mafai foi e le laueleele ona ofi ai i latou, ina ia latou nonofo faatasi. Ioe, sa matua tele lava a latou mea ua le mafai ai ona latou nonofo faatasi.
13:7	Ma sa tulai mai foi se feteenaiga i le va o leoleo mamoe a Aperamo ma Lota. O ona po ia sa nonofo ai sa Kananā ma sa Perisē i lea nu‘u.
13:8	O lea la, Ua fai atu Aperamo ia Lota: “Ou te fesili atu ia te oe, ‘aua ne‘i iai se misa ‘iā te a‘u ma oe, ma le va o o‘u leoleo mamoe ma a outou leoleo mamoe. Auā o i tatou o uso.
13:9	Faauta, o lo‘o i ou luma le nu‘u uma. Alu ese mai ia te au, Ou te aioi atu ia te oe. Afai e te alu i le agavale, O le a ou ave le taumatau. Afai e te filifilia le mea tonu, O le a ou pasi atu i le itu tauagavale.”
13:10	Ona faapea lea o Lota, tepa a'e i luga ona mata, ‘ua iloa atu fo‘i le nu‘u uma e vagavagai i Ioritana, lea na fa'asusuina lelei, a o le‘i fa‘aumatia e le ALI‘I o Sotoma ma Komoro. Sa pei o le Parataiso a le Alii, ma sa pei o Aikupito, ua latalata atu i Soara.
13:11	‘Ona filifili lea e Lota mo ia lava le itūmālō e si‘osi‘omia ai Ioritana, ona alu ese ai lea o ia i le ala i sasae. Ma sa vaeluaina i latou, le tasi uso mai le isi.
13:12	Sa nofo Aperamo i le nuu o Kanana. O le mea moni, ‘Ua nofo fo‘i Lota i ‘a‘ai e lata ane i Ioritana, ma sa nofo o ia i Sotoma.
13:13	Ae o tagata o Sotoma sa matua leaga lava, ma sa agasala lava i latou i luma o le Alii e le mafuatiaina.
13:14	Ma sa fetalai mai le Alii ia Aperamo, ina ua mavae ona vavae ese Lota mai ia te ia: “Ia ea i luga ou mata, ma vaavaai mai i le mea ua e iai nei, i le itu i matu ma le meritiana, i sasae ma sisifo.
13:15	Le laueleele uma e te vaai i ai, ou te avatu ia te oe, ma i lau fanau e oo lava i le faavavau.
13:16	Ma ou te faia lau fanau e pei o le efuefu o le eleele. Afai e mafai e se tasi ona faitau le efuefu o le eleele, e mafai fo‘i e ia ona faitau lau fānau.
13:17	Tulai ia ma savali i le laueleele i lona umi, ma le lautele. Auā ‘ou te avatua ‘iā te ‘outou.”
13:18	O lea la, siitia lona faleie, Na alu Aperamo ma nofo i le vanu tifato o Mamere, o i Heperona lea. Ma sa ia fausia se fata faitaulaga iina i le Alii.

Kenese 14

14:1	O ona po ia na tupu ai Amarafele, le tupu o Senara, ma Arioka, le tupu o Pono, ma Kitalaoma, le tupu o sa Elama, ma Tidal, tupu o Malo,
14:2	na alu atu e tau ma Pera, le tupu o Sotoma, ma faasaga ia Birsha, le tupu o Komoro, ma faasaga ia Sinapa, le tupu o Atama, ma faasaga ia Semepera, le tupu o Sepoima, ma faasaga i le tupu o Pela, o Soara lea.
14:3	Ua faapotopoto faatasi i latou uma i le vanu togavao, o le Sami Masima lea.
14:4	Auā na latou ‘au‘auna ‘iā Kitalaoma i tausaga e sefulu ma le lua, ma i le tausaga e sefulu ma le tolu na latou o ese ai mai ia te ia.
14:5	O lea la, i le tausaga e sefulu ma le fa, Ua taunuu atu Kitalaoma, ma tupu sa ia te ia. ‘Ua latou fasia fo‘i sa Rafa‘i i Aseterota o seu e lua, ma le Suzim faatasi ma i latou, ma tagata Emima i Save Kiriataima.
14:6	ma le au Chorrean i mauga o Seira, e oo lava i fanua laugatasi o Parana, lea e i le vao.
14:7	Ma sa latou toe foi mai ma taunuu i le vaipuna o Meshpat, o Katesa lea. Ma sa latou taia le itulagi uma o Amaleka, ma sa Amorī sa nonofo i Hasese-tamara.
14:8	Ma le tupu o Sotoma, ma le tupu o Komoro, ma le tupu o Atama, ma le tupu o Sepoima, e moni o le tupu o Pela, o Soara lea, alu atu. Ma sa latou faasino atu lo latou manatu faasaga ia i latou i le vanu togavao,
14:9	o lona uiga, faasaga ia Kitalaoma, le tupu o sa Elama, ma Tidal, tupu o Malo, ma Amarafel, le tupu o Senara, ma Arioka, le tupu o Pono: e toafa tupu e faasaga i le toalima.
14:10	O lea la, o le vanu togavao sa i ai le tele o lua o le bitumen. Ona toe foi atu ai lea o le tupu o Sotoma ma le tupu o Komoro ma latou pauu ai iina. Ma i latou na totoe, sola i le mauga.
14:11	Ona latou ave lea o oloa uma a sa Sotoma ma sa Komoro, ma mea uma i mea taumafa, ona latou o ai lea,
14:12	faatasi ma Lota uma, le atalii o le uso o Aperamo, sa nofo i Sotoma, ma ana mea.
14:13	Ma faauta, o lē na sao ‘ua ta‘u atu ‘iā Aperamo le Eperu, o lē sa mau i le vanu tifato o Mamere le sa Amorī, o le uso ia o Esekolo, ma le uso o Aneri. Auā na latou faia se feagaiga ma Aperamo.
14:14	Ina ua faalogo Aperamo i lenei mea, o lona uiga, ua ave faapagota lona uso o Lota, ‘ua ia faitaulia fo‘i e tolu selau ma le sefulu ma le to‘avalu o ana ‘au, ma ‘ua tuliloa atu o ia i Tanu.
14:15	Ma vaevaeina lana kamupani, na ia faavave atu iā i latou i le pō. ‘Ua ia fasia fo‘i i latou ma tuliloa ‘iā te i latou e o‘o lava i Hopa, o lo‘o i le itū tauagavale o Tamaseko.
14:16	Ma sa ia toe aumaia mea uma, ma Lota lona uso, ma ana mea, e faapea foi fafine ma tagata.
14:17	Ona alu atu lea o le tupu o Sotoma e faafetaiai ia te ia, ina ua foi mai o ia mai le fasiga i Kitalaoma, ma tupu sa ia te ia i le vanu o Sava, o le vanu lea o le tupu.
14:18	Ona i le mea moni, Mekisateko, le tupu o Salema, aumai ai areto ma uaina, ona o ia o se faitaulaga a le Atua Silisiliese;
14:19	sa ia faamanuia ia te ia, ma sa ia fai mai: “Ia manuia Aperamo e le Atua Silisiliese, o lē na faia le lagi ma le lalolagi.
14:20	Ia viia foi le Atua Silisili ese, o lona puipuiga o loo i ai i ou aao fili.” Ma sa ia avatu ia te ia o mea e sefuluaʻi mai mea uma.
14:21	Ona fai atu lea o le tupu o Sotoma ia Aperamo, “Tuu mai ia te au nei agaga, ae ave le vaega o totoe mo oe lava.”
14:22	Ma sa ia tali atu ia te ia: “Ou te sii aʻe loʻu lima i le Alii le Atua, le Silisili Ese, o lē e ona le lagi ma le lalolagi,
14:23	mai le tasi filo i totonu o se palanikeke, e oo lava i le manoa e tasi, Ou te le aveesea lava se mea mai ia te oe, ne'i e fai mai, ‘Ua ou faatamaoaigaina Aperamo,'
14:24	vagana ai mea ua aai ai taulelea, ma sea mo tagata na matou o mai: Isi, Esekolo, ma Mamere. O i latou nei o le a ave a latou sea.”

Kenese 15

15:1	Ma o lea, ua uma ona faatino nei mea, ‘ua o‘o mai le afioga a le ALI‘I ‘iā Aperamo i le fa‘aaliga, fai mai: “Aua e te fefe, Aperamo, O aʻu o lou puipuiga, ma o lo outou taui e matuā tele lava.”
15:2	Ona fai atu lea o Aperamo: “Le Alii e le Atua, se a se mea tou te avatua ia te au? E mafai ona ou alu e aunoa ma se fanau. O le atali‘i fo‘i o le ‘au‘auna o lo‘u ‘āiga, o Elisara lea o Tamaseko.”
15:3	Ona faaopoopo atu lea o Aperamo: “A o aʻu tou te leʻi aumaia ni fanau iā te aʻu. Ma faauta, o la‘u ‘au‘auna e fānau mai i lo‘u ‘āiga e fai ma o‘u suli.”
15:4	Ona oo mai loa lea o le afioga a le Alii ia te ia, fai mai: “E lē avea lea tagata ma ou suli. Ae o ia o le a sau mai lou sulugatiti, e fa‘apea fo‘i ‘ona ‘iā te ‘outou mo lou suli.”
15:5	Ona ia aumaia lea o ia i fafo, ona fai atu lea o ia ia te ia, “Ave i le lagi, ma faitau fetu, pe afai e te mafaia.” Ona fai atu lea o ia ia te ia, “E faapea foi lau fanau.”
15:6	Na talitonu Aperamo i le Atua, ma sa tuuina atu ia te ia mo le faamasinoga tonu.
15:7	Ona fai atu lea o ia ia te ia, “O aʻu o Ieova o lē na taʻitaʻiina outou mai i Uro i Kaletaia, ina ia avatu ia te outou lenei laueleele, ma ina ia fai mo outou.”
15:8	Ae na ia fai mai, “Le Alii e le Atua, pe faapefea ona ou iloa o le a ou mauaina?”
15:9	Ma sa tali mai le Alii i le faapea mai: “Ia e ave mo aʻu se povi e tolu tausaga, ma le ‘oti fafine e tolu ona tausaga, ma le mamoe po'a e tolu ona tausaga, o le lupe fo‘i ma le lupe.”
15:10	Ave uma nei mea, na ia vaevaeina i latou i le ogatotonu, ‘ua tu‘u fo‘i vaega e lua e fa‘afeagai. Ae na te leʻi vaevaeina manulele.
15:11	Ona o ifo ai lea o manu felelei i luga o tino oti, a ua tulia i latou e Aperamo.
15:12	Ma ina ua goto le la, ua oo ia Aperamo le moe gase, ma le fefe, tele ma le pogisa, osofa'ia o ia.
15:13	Ona fai atu ai lea ia te ia: “Ia e muaʻi iloa o lau fanau i le lumanaʻi o le a aumau i se nuu e lē o so latou lava, latou te fa‘apologaina fo‘i i latou ma fa‘atigāina i latou i tausaga e fa selau.
15:14	Ae moni lava, Ou te faamasinoina le nuu latou te auauna i ai, ma a mavae lenei o le a latou o ese atu ma le oa tele.
15:15	Ae o le a e alu atu i ou tamā ma le filemu ma tanu i lou toeaina matua.
15:16	Ae i le tupulaga lona fa, latou te toe foi mai iinei. Auā e le'i fa'ato'atoaina amioletonu a sa Amorī, e oo mai lava i le taimi nei.”
15:17	Ona, ina ua goto le la, na oo mai ai se puao pogisa, ona iloa ai lea o le ogaumu aasa ma le lamepa afi ua ui ane i le va o ia vaega.
15:18	I lena aso, Na faia e le Atua se feagaiga ma Aperamo, fai mai: “Ou te avatu lenei laueleele i lau fanau, mai le vaitafe o Aikupito, e oo lava i le vaitafe tele o Eufirate:
15:19	o le fanua o sa Kenī ma sa Kenesē, o sa Katemoni
15:20	ma sa Heti, ma sa Perisē, e faapea foi le au Refaima,
15:21	ma sa Amorī, ma sa Kananā, ma sa Kirekase, ma sa Iepusē.”

Kenese 16

16:1	O Sarai nei, le avā a Aperamo, e le‘i tō fo‘i se fānau. Ae, sa i ai se auauna fafine Aikupito e igoa ia Akara,
16:2	o lana tala lea i lana tane: “Faauta, ua tapunia au e le Alii, ne'i ou fanau. Ulu atu i laʻu auauna fafine, ‘ina ‘ia mafai ai ‘ona ‘ou maua ni ana fānau.” Ma ina ua ia malie i lana talosaga,
16:3	ua ia ave Akara le Aikupito, lana auauna fafine, e sefulu tausaga talu ona amata ona latou nonofo i le nuu o Kanana, ‘ua ia avatu fo‘i o ia i lana tane e fai ma avā.
16:4	Ona ulu atu lea o ia ia te ia. Ae ina ua ia iloa ua to o ia, ‘ua ‘ino‘ino o ia i lona matai fafine.
16:5	Ona fai atu lea o Sarai ia Aperamo: “Ua outou agaleaga mai ia te au. Na ou tuuina atu laʻu auauna fafine i lou fatafata, WHO, ina ua ia iloa ua to o ia, ‘ua ‘ino‘ino mai ‘iā te a‘u. Ia faamasino e Ieova iā te aʻu ma oe.”
16:6	Na tali atu Aperamo ia te ia i le faapea atu, “Faauta, o lo‘o i lou lima lau ‘au‘auna e fai mea e te loto i ai.” Ma o lea, ina ua faatiga Sarai ia te ia, ua sola o ia.
16:7	Ma ina ua maua o ia e le Agelu a le Alii, latalata i le vaipuna i le vao, o lo‘o i le ala i Sura i le vao,
16:8	na ia fai atu ai ia te ia: “Akara, auauna fafine a Sarai, o fea na e sau ai? Ma o fea e te alu i ai?” Ona tali mai lea o ia, “Ou te sola ese mai i luma o Sarai, lo’u matai.”
16:9	Ma sa fai mai le Agelu a le Alii ia te ia, “Toe foi i lou matai tamaitai, ma faamaulalo oe i lalo o lona lima.”
16:10	Ona toe fai mai lea o ia, “Ou te faatoʻateleina pea lau fanau, e lē faitaulia fo‘i i latou ona o lo latou to‘atele.”
16:11	Ae mulimuli ane sa ia fai mai: “Faauta, ua e to, e te fanauina se tama tane. E te faaigoa foi ia te ia o Isamaeli, auā ‘ua fa‘afofogaina e le ALI‘I lou puapuagā.
16:12	O le a avea o ia ma tagata feʻai. O lona aao o le a faasagatau atu i tagata uma, e faasagatau atu foi lima uma ia te ia. E na te faatutū foʻi ona faleʻie mai i le laueleele o ona uso uma.”
16:13	Ona valaau atu lea o ia i le suafa o le Alii na fetalai mai ia te ia: “O oe o le Atua ua silasila mai ia te au.” Aua na ia fai mai, “E mautinoa lava, o lenei ua ou vaai i tua o lē ua vaai mai iā te aʻu.”
16:14	Ona o lea mea, sa ia faaigoa lena vaieli: ‘O le vaieli o lē o lo‘o soifua ma va‘ai mai ‘iā te a‘u.’ O le vai‘eli fo‘i lea i le va o Katesa ma Pereta.
16:15	‘Ua fānau mai fo‘i e Akara le tama tane ‘iā Aperamo, o le na faaigoa ia te ia o Isamaeli.
16:16	O le valugafulu ma le ono o tausaga o Aperamo ‘ina ‘ua fānau mai ai e Akara o Isamaeli mo ia.

Kenese 17

17:1	O le mea moni, ina ua amata ona ivagafulu ma le iva o ona tausaga, na faaali mai le Alii ia te ia. Ona fai atu lea o ia ia te ia: “O aʻu o le Atua Silisiliese. Savali i o'u luma ma ia atoatoa.
17:2	Ma o le a ou faatuina laʻu feagaiga i le va o aʻu ma oe. Ou te matuā faatoʻateleina lava outou.”
17:3	Na faapaʻū faō Aperamo i ona mata.
17:4	Ona fetalai mai lea o le Atua ia te ia: "O A'U, o lo‘o ‘iā te ‘outou fo‘i la‘u feagaiga, e fai fo‘i oe ma tamā o nu‘u e tele.
17:5	E lē toe taʻua lou igoa o Aperamo. Ae o le a taʻua oe o Aperaamo, auā ‘ua ‘ou fa‘atumauina oe e fai ma tamā o nu‘u e tele.
17:6	Ma ou te faia outou ia matua faateleina, ‘ou te fa‘atūina fo‘i oe i nu‘u ‘ese‘ese, e o mai fo‘i mai ‘iā te oe o tupu.
17:7	Ma o le a ou faatumauina laʻu feagaiga i le va o aʻu ma oe, ma au fanau pe a mavae atu oe i o latou tupulaga, e ala i le feagaiga e faavavau: e fai ma Atua ia te oe ma au fanau pe a mavae atu oe.
17:8	Ma ou te tuuina atu ia te oe ma lau fanau, le laueleele o lo outou aumau, le nuu uma o Kanana, e avea o se meatotino e faavavau, e fai foʻi aʻu mo latou Atua.”
17:9	Na toe fetalai mai le Atua ia Aperaamo: “Ia outou tausia foi la'u feagaiga, ma au fanau pe a mavae atu oe i o latou tupulaga.
17:10	O la'u feagaiga lenei, ia outou tausia, i le va o a'u ma oe, ma au fanau pe a mavae atu oe: ‘Ia peritomeina tane uma o ‘iā te ‘outou.
17:11	‘Ia ‘outou peritomeina fo‘i le tino o o ‘outou tino, ‘ina ‘ia fai ma fa‘ailoga o le feagaiga i le vā o a‘u ma ‘outou.
17:12	‘Ia peritomeina ‘iā te ‘outou se tama meamea e valu aso, tane uma i o outou tupulaga. E fa‘apea fo‘i ‘au‘auna na fānau mai ‘iā te oe, faapea foi i latou na faatau, e peritomeina, e oo lava ia i latou e le o ni o outou aiga.
17:13	Ma o laʼu feagaiga o le a faatasi ma o outou tino o se feagaiga e faavavau.
17:14	Le tane, e lē peritomeina fo‘i le pa‘u o latou tino, o le a aveesea lena agaga mai lona nuu. Auā ‘ua fa‘alēaogāina e ia la‘u feagaiga.”
17:15	Na fetalai atu foi le Atua ia Aperaamo: “O lau avā o Sarai, aua e te faaigoa ia Sarai, a o Sara.
17:16	Ma o le a ou faamanuia ia te ia, ou te avatua foʻi iā te oe se tama tane mai iā te ia, o lē ‘ou te fa‘amanuia atu ai, e iai fo‘i o ia i nu‘u ‘ese, e tulaʻi mai foʻi iā te ia tupu o nuu.”
17:17	Na faapaʻū faō Aperaamo, ona ata ai lea o ia, fai mai i lona loto: “E te manatu ea e mafai ona fanau se tama i se alii e selau tausaga le matua? Ma e fanau mai foi Sara i le ivagafulu o ona tausaga?”
17:18	Ona fai atu lea o ia i le Atua, “Maimau pe ana ola Isamaeli i ou luma.”
17:19	Ona fetalai mai lea o le Atua ia Aperaamo: “E fanaua e lau avā o Sara le tama tane, e te faaigoa foi ia te ia o Isaako, ‘ou te fa‘atumauina fo‘i la‘u feagaiga ma ia e fai ma feagaiga e fa‘avavau, ma lana fanau pe a mavae atu o ia.
17:20	E faapena foi, e uiga ia Isamaeli, Ua ou faalogo ia te oe. Faauta, Ou te faamanuia ma faalauteleina o ia, ou te matuā faatoʻateleina lava o ia. O le a ia aumaia ni taitai e toasefululua, ou te faia foi o ia ma nuu tele.
17:21	Ae i le mea moni, ‘Ou te fa‘atumauina la‘u feagaiga ma Isaako, o lē e fānau mai ‘iā te ‘outou e Sara i le taimi fa‘apenei o le tausaga a sau.”
17:22	Ma ina ua uma ona ia tautala ma ia, Na afio ae le Atua mai ia Aperaamo.
17:23	Ona ave lea e Aperaamo o lona atalii o Isamaeli, ma i latou uma na fananau i lona fale, ma i latou uma na ia faatauina, o tane ta‘itasi i tagata o lona ‘āiga, ‘ona ia peritomeina loa lea o le tino o latou pa‘u, o le aso lava lea e tasi, e pei lava ona faatonuina ai o ia e le Atua.
17:24	O le ivagafulu ma le iva o tausaga o Aperaamo na ia peritomeina ai le pa‘u o lona tino.
17:25	Ma o lona atalii o Isamaeli na atoa le sefulutolu tausaga i le taimi o lona peritomeina.
17:26	I lea lava aso, Na peritomeina Aperaamo ma lona atalii o Isamaeli.
17:27	ma tagata uma o lona aiga, o ē na fananau i lona fale, fa‘apea fo‘i ma ē na fa‘atauina, e oo lava i tagata ese, ua peritomeina faatasi ma ia.

Kenese 18

18:1	Ona faaali mai lea o le Alii ia te ia, i le vanu tifato o Mamere, a o nofo o ia i le faitoto‘a o lona fale ‘ie, i le vevela tele o le aso.
18:2	Ma ina ua ia tepa ae ona mata, ‘ua fa‘aali mai ‘iā te ia o tagata e to‘atolu, tu i ona tafatafa. Ina ua ia vaai ia i latou, ‘ua tamo‘e mai o ia a‘i le faitoto‘a o lona fale ‘ie e fa‘afetaia‘i ‘iā te i latou, ma sa ia faaaloalo ia te i latou i luga o le eleele.
18:3	Ona fai mai lea o ia: “Afai ou te, Le Alii e, ua maua le alofa tunoa i ou mata, aua e te ui ane i lau auauna.
18:4	Ae ou te aumaia sina vai, ma e mafai ona mulumulu o outou vae ma malolo i lalo o le laau.
18:5	Ma o le a ou saunia se taumafataga o areto, ina ia e faamalosi ai lou loto; a mavae lenei mea e te alu atu ai. O le mea lea ua e liliu mai ai i lau auauna.” Ona latou fai mai lea, “Fai e pei ona e fai mai ai.”
18:6	Sa faanatinati atu Aperaamo i le faleie ia Sara, ona fai atu lea o ia ia te ia, “Vave, ia faafefiloi faatasi ni sua se tolu o le falaoamata lelei e sili ona lelei, ma fai ai areto tao i lalo o le lefulefu.”
18:7	O le mea moni, o ia lava na tamoe atu i le lafu, ‘ua ia ‘ave fo‘i le tama‘i povi mai lea mea, matua agamalu ma lelei tele, ona ia avatu ai lea i le auauna, o ai na faataalise ma faavelaina.
18:8	E faapena foi, sa ia ave le pata ma le susu, ma le tamai povi na ia tunu, ‘ona tu‘uina atu lea e ia i o latou luma. Ae moni lava, o ia lava na tu i tafatafa o i latou i lalo o le laau.
18:9	Ma ina ua latou aai, sa latou fai mai ia te ia, “O fea o iai lau avā o Sara?” Sa ia tali atu ai, “Faauta, o loo i totonu o le faleʻie.”
18:10	Ona fai atu lea o ia ia te ia, “Ina ua toe foi mai, O le a ou alu atu ia te oe i lenei taimi, ma le olaga o se soa, e fanaua foi e lau avā o Sara se tama tane.” Fa'alogo i lenei mea, Sa ata Sara i tua o le faitotoa o le faleie.
18:11	O lea ua matutua uma i laua, ma i se tulaga maualuga o le olaga, ma ua le toe i ai ia Sara le tu a fafine.
18:12	Ma sa ia ata faalilolilo, fai mai, “Ina ua ou matua, ua toeaina foi lo'u alii, ou te tuuina atu ea a'u lava i le galuega fiafia?”
18:13	Ona fetalai mai lea o le Alii ia Aperaamo: “Aisea na ata ai Sara, fai mai: ‘E faapefea ona ou, o se tina matua, fanau moni lava?'
18:14	Pe faigata i le Atua se mea? E tusa ai ma le faasilasilaga, e toe fo‘i mai o ia ‘iā te ‘outou i lea lava taimi, ma le olaga o se soa, e fanaua foi e Sara se tama tane.”
18:15	Sa faafitia e Sara, fai mai, “Ou te le’i ata.” Auā sa matuā fefe lava o ia. Ae na fetalai mai le Alii, “E le faapea; auā na ‘outou ‘ata.”
18:16	O lea la, ina ua tutū i luga ia tagata nai lea mea, ua faasaga atu o latou mata ia Sotoma. Ma sa malaga Aperaamo ma i latou, taitaiina i latou.
18:17	Ona fetalai mai lea o le Alii: “E faapefea ona ou natia mai iā Aperaamo le mea o le a ou faia?,
18:18	auā e fai o ia ma nu‘u tele ma le malosi, o ia fo‘i e manuia ai nu‘u uma o le lalolagi?
18:19	Auā ‘ua ‘ou iloa e a‘oa‘oina e ia ona atali‘i, ma lona ‘āiga e mulimuli atu ‘iā te ia, ia tausisi i le ala o le Alii, ma ia galue i le faamasinoga ma le amiotonu, o lena la, ona o Aperaamo, e mafai e le Alii ona faataunuuina o mea uma na ia fetalai mai ai ia te ia.”
18:20	Ona fetalai mai lea o le Alii, “Ua faateleina le alaga mai Sotoma ma Komoro, ma ua matua mamafa tele la latou agasala.
18:21	Ou te alu ifo ma vaai pe ua latou faataunuuina le galuega o le alaga ua oo mai ia te au, pe leai foi, ina ia ou iloa.”
18:22	Ona latou liliu ese ai lea mai lea mea, ona latou o atu ai lea i Sotoma. Ae i le mea moni, Sa tu pea Aperaamo i luma o le Alii.
18:23	Ma ina ua latou latalata mai, o lana tala lea: “E te faaumatia ea le amiotonu faatasi ma le amio leaga?
18:24	Afai e toalimagafulu o e amiotonu i le aai, e fano ea i latou faatasi ma isi? ‘E te lē fa‘asaoina ‘ea lenā nofoaga ‘ona o le to‘alimagafulu o ē amiotonu?, pe ana latou i ai i totonu?
18:25	E mamao lava ia te outou ona faia lea mea, ma ia fasiotia le amiotonu faatasi ma le amio leaga, ma ia faia le amiotonu e pei o le amio leaga. Leai, e le pei o oe lea. E te faamasino i le lalolagi uma; e te le faia lava se faamasinoga faapena.”
18:26	Ona fetalai mai lea o le Alii ia te ia, “Afai ou te maua i Sotoma e toalimagafulu o e amiotonu i totonu o le aai, Ou te tatalaina le nuu atoa ona o i latou.”
18:27	Ona tali atu lea o Aperaamo i le faapea atu: “Talu mai le taimi nei ua ou amata, Ou te tautala atu i loʻu Alii, e ui lava o aʻu o le efuefu ma le lefulefu.
18:28	Ae faapefea pe a na o le toalima e itiiti ifo i le limasefulu le au amiotonu? E te mafaia, e ui lava i le fasefululima, fa'aumatia le 'a'ai uma?” Ona ia fai mai lea, “Ou te le aveesea, afai ou te maua iina e fagafulu ma le lima.”
18:29	Ona toe fai atu lea o ia ia te ia, “Ae afai e maua iina e fagafulu, o le a sau mea e fai?” o lana tala lea, “Ou te le taia, ona o le to’afagafulu.”
18:30	“Ou te fesili atu ia te oe,” o lana tala lea, “aua le ita, Alii e, pe a ou tautala atu. Ae faapefea pe ana maua e tolusefulu iina?” Sa ia tali atu ai, “Ou te le galue, afai ou te maua iina e tolugafulu.”
18:31	“Talu mai le taimi nei ua ou amata,” o lana tala lea, “Ou te tautala atu i loʻu Alii. Ae faapefea pe a maua iina e luasefulu?” o lana tala lea, “Ou te lē fasiotia lava, ona o le toaluafulu.”
18:32	“Ou te aioi atu ia te oe,” o lana tala lea, “aua le ita, Alii e, pe a ou toe tautala tasi. Ae faapefea pe ana maua le sefulu iina?” Ona ia fai mai lea, “Ou te lē faaumatia lava ona o le toʻasefulu.”
18:33	Ona afio ese ai lea o le Alii, ina ua uma ona ia tautala atu ia Aperaamo, ‘ona toe fo‘i lea o ia i lona nu‘u.

Kenese 19

19:1	Ma sa taunuu Agelu e toalua i Sotoma i le afiafi, a o Lota sa nofo i le faitoto‘a o le ‘a‘ai. Ma ina ua ia vaai ia te i latou, ‘ua tula‘i o ia ma alu e fa‘afetaia‘i ‘iā te i latou. Ma sa ia faaaloalo i luga o le eleele.
19:2	Ona fai mai lea o ia: “Ou te aioi atu ia te oe, ou alii, Alu ia i le fale o lau auauna, ma momoe ai. Fufulu ou vae, ma o le taeao e te alu ai i lou ala.” Ona latou fai mai lea, "E leo mea uma. Ae matou te momoe i le auala.”
19:3	Na ia matuā uunaʻia i latou e liliu atu iā te ia. Ma ina ua latou ulu atu i lona fale, na ia faia se tausamiga mo i latou, ‘ua ia tunu fo‘i areto e lē fa‘afefeteina, ona latou aai ai lea.
19:4	Ae latou te lei momoe, ‘ua si‘omia e tagata o le ‘a‘ai le fale, mai tama i toeaiina, faatasi uma tagata.
19:5	Ona latou valaau atu lea ia Lota, ona latou fai mai lea ia te ia: “O fea o i ai tagata na o mai ia te oe i le po?? Aumai i latou iinei, ina ia tatou iloa i latou.”
19:6	Na alu atu Lota iā i latou, ma pupuni le faitotoa i ona tua, o lana tala lea:
19:7	"Aua, Ou te fesili atu ia te oe, ou uso e, aua e te loto e fai lenei mea leaga.
19:8	E to'alua o'u afafine e le'i iloa se tane. ou te aumaia i latou i fafo ia te outou; faatautala i latou pe a e fiafia i ai, pe afai tou te le faia se mea leaga i ia tagata, auā ‘ua latou ulu mai i lalo o le paolo o lo‘u fale.”
19:9	Ae sa latou fai mai, “Alu ese mai iina.” Ma toe foi: “Ua e ulufale,” na latou fai mai ai, “o se tagata ese; e tatau la ona outou faamasino? O lea la, matou te fa‘atigā fo‘i ‘iā te oe e sili ‘iā te i latou.” Ona latou matuā sauā ai lea iā Lota. Ma ua latou i ai nei i le tulaga o le talepeina o faitotoa.
19:10	Ma faauta, ua faaloaloa atu lima o tagata, ‘ona latou tosoina lea o Lota ‘iā te i latou, ‘ona latou tapuni lea o le faitoto‘a.
19:11	‘Ona latou taia lea o ē sa i fafo i le tauaso, mai le itiiti i le sili, ona latou le maua ai lea o le faitotoa.
19:12	Ona latou fai atu lea ia Lota: “O i ai se tasi o outou iinei? O i latou uma o oe, tane faaletulafono, po o atalii, po o afafine, aumai i latou i fafo o lenei aai.
19:13	Aua o le a tatou aveesea lenei nofoaga, auā ‘ua fa‘ateleina le ‘alaga ‘iā te i latou i luma o le ALI‘I, o lē na ‘auina mai i matou e fa‘aumatia i latou.”
19:14	Ona faapea lea o Lota, alu i fafo, tautala atu i avā a ona atalii, o ē o le a talia ona afafine, ma sa ia fai mai: “Tulai ia. Alu ese mai lenei nofoaga. Auā e faaumatia e Ieova lenei aai.” Ma sa foliga mai ia i latou o loo tautala o ia i se tala malie.
19:15	Ma ina ua oo i le taeao, na faamalosia o ia e Agelu, fai mai, “Tulai ia, ave lau ava, ma afafine e toalua o ia te oe, ne‘i fano fo‘i ‘outou i le leaga o le ‘a‘ai.”
19:16	Ma, talu ai na ia le amanaiaina i latou, na latou tago atu i lona lima, ma le lima o lana avā, faapea foi ma ona afafine e toalua, auā na fa‘asaoina o ia e le ALI‘I.
19:17	Ona latou aumaia lea o ia i fafo, ma tuu atu ia te ia i tala atu o le aai. Ona latou tautala atu ai lea ia te ia, fai mai: “Faasao lou ola. Aua le toe tepa i tua. E le tatau foi ona e nofo i le itulagi atoa o loo siomia ai. Ae laveai oe i le mauga, neʻi fano foʻi outou.”
19:18	Ona fai atu lea o Lota ia te i latou: “Ou te aioi atu ia te oe, lo'u alii,
19:19	e ui lava ua alofagia lau auauna i ou luma, ma ua e faateleina lou alofa mutimutivale, ua e faaali mai ia te au i le faasaoina o lo’u ola, E lē mafai ona faaolaina aʻu i luga o le mauga, ne'i oo mai se mea leaga ia te au ma ou oti ai.
19:20	E iai se aai e lata ane, e mafai ona ou sola i ai; o se mea itiiti, ma o le a faaolaina ai aʻu. E le o se tauagafau ea, e lē ola fo‘i lo‘u agaga?”
19:21	Ona fai atu lea o ia ia te ia: “Faauta, e oo lava i le taimi nei, Ua ou faalogo i au talosaga e uiga i lenei mea, ‘aua ne‘i fa‘aumatia le ‘a‘ai ‘ua ‘outou fai mai ai.
19:22	Faavave ma faaolaina iina. Auā e lē mafai ona ou faia se mea seʻia e ulu atu i ai.” Mo lenei mafuaaga, o le igoa o lea aai o Soara.
19:23	Ua oso a'e le la i luga o le laueleele, ma ua ulu atu Lota i Soara.
19:24	O lea la, na faatotō ifo e le Alii i Sotoma ma Komoro le teiō ma le afi, mai le Alii, mai le lagi.
19:25	Ma sa ia fulisia ia aai, ma le itulagi uma o loo siomia ai: o ē nonofo uma i ‘a‘ai, ma mea uma e tupu mai i le laueleele.
19:26	Ma lana ava, tilotilo i tua ia te ia, ‘ua liu fa‘atagata masima.
19:27	Ona sosoo ai lea ma Aperaamo, ala i luga i le taeao, i le mea na tu ai o ia i luma ma le Alii,
19:28	na vaavaai atu i Sotoma ma Komoro, ma le laueleele atoa o lena itulagi. Ma sa ia vaaia le afi ua alu aʻe mai le laueleele e pei o le asu mai se ogaumu.
19:29	Auā ina ‘ua fa‘aumatia e le Atua ‘a‘ai o lea nu‘u, manatua Aperaamo, na ia fa‘asa‘olotoina Lota mai le fa‘aumatia o ‘a‘ai, sa mau ai o ia.
19:30	Ona alu ae lea o Lota mai Soara, ona nofo ai lea o ia i le mauga, e faapea foi ona afafine e toalua faatasi ma ia, (auā sa fefe o ia e nofo i Soara) ma sa nofo o ia i le ana, o ia ma ona afafine e toalua faatasi ma ia.
19:31	Ona fai atu lea o le matua i le itiiti: “Ua matua lo matou tama, ma e leai se tagata e totoe i le laueleele e mafai ona ulu mai ia te i tatou e tusa ma tu a le lalolagi atoa.
19:32	Sau, ia tatou faainu ia te ia i le uaina, ma ia tatou momoe faatasi ma ia, ‘ina ‘ia mafai ai ‘ona fa‘asaoina e i matou o fānau a lo matou tamā.”
19:33	Ona latou avatu ai lea o le uaina i lo latou tamā i lea po. Ona alu atu lea o le toeaina i totonu, ‘ua la momoe fo‘i ma lona tamā. Ae na te lei iloaina, pe a taoto foi lona afafine, po o le taimi na tulai ai o ia.
19:34	E faapena foi, le aso e sosoo ai, o le tala lea a le toeaina i le laitiiti: “Faauta, ananafi sa ma momoe ma lo’u tama, se‘i tatou toe avatu fo‘i ‘iā te ia le uaina e inu ai i lenei po, ona oulua momoe ai lea ma ia, ‘ina ‘ia matou fa‘aolaina ai le fānau a lo matou tamā.”
19:35	Ona latou avane ai lea i lo latou tamā i le uaina e inu ai foi i lea po, ona alu atu ai lea o le afafine laitiiti, ma la momoe ma ia. Ma e oo lava i lena taimi na ia le iloa pe a taoto o ia i lalo, po o le taimi na tulai ai o ia.
19:36	O lea la, o afafine e to‘alua a Lota na tō i lo la tamā.
19:37	Ona fanauina lea e le toeaina o le tama tane, ‘ua ia fa‘aigoa fo‘i ‘iā te ia o Moapi. O ia o le tamā o Moapi, e oo mai lava i ona po nei.
19:38	E faapena foi, ua fanau le uii o le tama tane, ma sa ia faaigoa ia te ia o Amona, o lena lava, ‘o le atalii o lo‘u nuu.’ O ia o le tamā o sa Amoni, e oo lava i aso nei.

Kenese 20

20:1	Na alu atu Aperaamo mai i inā i le nuu i saute, ma sa nofo o ia i le va o Katesa ma Sura. Ma sa aumau o ia i Kira.
20:2	Ma sa ia fai mai e uiga i lana avā o Sara: “O ia o lo’u tuafafine.” O lea la, Apimeleko, le tupu o Kira, ‘ua ‘a‘ami atu ‘iā te ia ma ‘ave ‘iā te ia.
20:3	Ona afio mai lea o le Atua ia Apimeleko i le miti i le po, ona fai atu lea o ia ia te ia: “Lo, e te oti ona o le fafine na e ave. Auā e iai lana tane.”
20:4	O le mea moni, E lei pai atu lava Apimeleko ia te ia, ma o lea na ia fai mai ai: “Le Alii e, e te fasioti ea se nuu, valea ma le amiotonu?
20:5	Na te lei fai mai ea ia te au, ‘O ia o lo’u tuafafine,‘ae le‘i fai mai ‘ea o ia, ‘O ia o lo’u uso?’ I le faamaoni o loʻu loto ma le mamā o oʻu lima, Ua ou faia lenei mea.”
20:6	Ona fetalai mai lea o le Atua ia te ia: “Ma ou te iloa sa e gaoioi ma le loto faamaoni. Ma o lea na ou taofia ai oe mai le agasala mai ia te aʻu, ma ou te leʻi tatalaina atu foʻi outou e paʻi atu iā te ia.
20:7	O lea la, toe faafoi atu lana ava i le tamaloa, auā o ia o le perofeta. Ma o le a ia tatalo mo oe, ona e ola ai lea. Ae afai e te le naunau e toe faafoi atu o ia, iloa lenei mea: e te oti i le oti, o oe ma au mea uma.”
20:8	Ona vave loa lea o Apimeleko, ala i luga i le po, valaau atu i ana auauna uma. Ma sa ia fai atu nei upu uma io latou faalogo, ona matuā fefefe ai lea o tagata uma.
20:9	Ona valaau atu lea o Apimeleko ia Aperaamo, ona fai atu lea o ia ia te ia: “O le a le mea ua e faia ia i matou? Ua faapefea ona matou agasala ia te oe, ‘ina ‘ia e fa‘ao‘o mai ai le agasala tele ‘iā te a‘u ma lo‘u mālō? Ua outou faia ia i matou le mea e le tatau ona outou faia.”
20:10	Ma toe tetee atu ia te ia, o lana tala lea, “O le a le mea na e vaai i ai, ina ia outou faia lenei mea?”
20:11	Na tali atu Aperaamo: “Sa ou mafaufau ifo ia te au lava, fai mai: Atonu e leai se mata'u i le Atua i lenei nofoaga. Ma o le a latou fasiotia aʻu ona o laʻu avā.
20:12	Ae peitai, i se isi auala, o ia fo‘i o lo‘u tuafafine moni lava, le afafine o lo’u tamā, ae le o le afafine o lo’u tina, ma sa ou ave o ia e fai ma ava.
20:13	Ona, ina ua uma ona taʻitaʻiina aʻu e le Atua mai le fale o loʻu tamā, Sa ou fai atu ia te ia: ‘E te fa‘aali mai lenei alofa mutimutivale ‘iā te a‘u. I nofoaga uma, o le a tatou malaga i ai, e te faapea mai o aʻu o lou uso.’”
20:14	O lea la, Na ave e Apimeleko o mamoe ma povi, ma auauna tane ma auauna fafine, ma na ia tuuina atu ia Aperaamo. Ona ia toe faafoi atu lea o lana avā o Sara ia te ia.
20:15	Ona fai mai lea o ia, “Ua i o outou luma le laueleele. Nofo i so o se mea e te fiafia i ai.”
20:16	Ona ia fai atu lea ia Sara: “Faauta, Ua ou avatu i lou uso tupe siliva e tasi le afe. E fai lenei mea mo oe e fai ma veli mo ou mata, ia i latou uma o loo faatasi ma oe ma soo se mea e te malaga i ai. Ma o lea, ia manatua na ave oe.”
20:17	Ona tatalo lea o Aperaamo, Na faamaloloina e le Atua Apimeleko ma lana avā, ma ana auauna fafine, ona latou fanaua ai lea.
20:18	Aua ua tapunia e le Alii manava uma o le aiga o Apimeleko, ona o Sara, le avā a Aperaamo.

Kenese 21

21:1	Ona asiasi mai lea o le Alii ia Sara, e pei lava ona ia folafola mai; ma sa ia faataunuuina le mea na ia fai mai ai.
21:2	Ma sa to o ia ma fanauina se tama tane i lona toeaina, i le taimi na valoia ai e le Atua ia te ia.
21:3	Ona faaigoa ai lea e Aperaamo o lona atalii, na fanaua e Sara mo ia, Isaako.
21:4	Ma sa ia peritomeina o ia i le aso valu, e pei lava ona faatonuina ai o ia e le Atua,
21:5	ina ua selau ona tausaga. Ioe, i lenei tulaga o le olaga o lona tama, Na fanau Isaako.
21:6	Ona fai atu lea o Sara: “Ua aumaia e le Atua le ata ia te au. So o se tasi e faalogo i ai e talie faatasi ma aʻu.”
21:7	Ma toe foi, o lana tala lea: “O le faalogo atu i lenei mea, o ai e talitonu ia Aperaamo, na fafagaina e Sara se tama tama, o lē na fanaua e ia, e ui ina matua?”
21:8	‘Ua tupu fo‘i le tama ma ‘ua te‘a ma le susu. ‘Ua faia fo‘i e Aperaamo le tausamiga tele i le aso na te‘a ai o ia ma le susu.
21:9	Ma ina ua vaai Sara i le atalii o Akara le Aikupito o taaalo ma lona atalii o Isaako, sa ia fai atu ia Aperaamo:
21:10	“Ia tulia lenei auauna fafine ma lana tama. Auā o le tama a le auauna fafine e lē fai ma suli faatasi ma loʻu atalii o Isaako.”
21:11	Sa manatu mamafa Aperaamo i lenei mea, ona o lona atalii.
21:12	Ona fetalai mai lea o le Atua ia te ia: “Aua neʻi e manatu mamafa iā te oe le tama ma lau auauna fafine. i mea uma na fai atu ai Sara ia te oe, faalogo i lona leo. Auā e vala‘auina lau fānau ‘iā Isaako.
21:13	‘Ae ‘ou te faia fo‘i le tama a le ‘au‘auna fafine e fai ma nu‘u tele, auā o lau fānau lava ia.”
21:14	Ona tulai lea o Aperaamo i le taeao, ma ave areto ma se pa'u vai, sa ia tuu i luga o lona tauau, ona ia tuuina atu lea o le tama, ona tatala ai lea e ia o ia. Ma ina ua ia alu ese, na fesēa'i o ia i le vao o Peresepa.
21:15	Ma ina ua uma le vai i le pa'u, sa ia tuu ese le tama, i lalo o le tasi laau sa i ai.
21:16	Ona alu ese lea o ia ma nofo i se nofoaga mamao, i le mamao e mafai ona oo i ai le aufana. Aua na ia fai mai, “Ou te le vaai atu ua oti le tama.” Ma o lea, sa nofo faafeagai ma ia, ua ia sii aʻe lona leo ma tagi.
21:17	Ae na faafofogaina e le Atua le leo o le tama. Ona valaau mai lea o le Agelu a le Atua ia Akara mai le lagi, fai mai: "O au mea na e fai, Akara? Aua e te fefe. Auā ua faafofoga le Atua i le leo o le tama, mai le mea o i ai o ia.
21:18	Tulai i luga. Ave le tama ma uu lona lima. Auā ‘ou te faia o ia ma nu‘u tele.”
21:19	Ona faapupulaina lea e le Atua o ona mata. Ma vaai i se vaieli, na alu o ia ma faatumuina le paʻu, ‘ua ia avatu fo‘i le tama e inu ai.
21:20	Ma sa ia te ia le Atua. Ma sa tuputupu ae o ia, ma sa nofo o ia i le vao, ona avea ai lea o ia ma taulealea, o se tagata fanafana fanafana.
21:21	Ma sa nofo o ia i le toafa o Parana, ‘ua fai avā fo‘i lona tinā i le nu‘u o Aikupito.
21:22	I le taim lava lena, o Apimeleko ma Fikolu, le taitai o lana autau, fai atu ia Aperaamo: “O loo faatasi le Atua ma oe i mea uma tou te faia.
21:23	O lea la, tautō i le Atua e te lē faia se mea leaga iā te aʻu, ma i la’u fanau, ma i la'u fa'asoa. Ae e tusa ma le alofa mutimutivale ua ou faia ia te outou, tou te faia ia te au ma le nuu, ua e liliu i ai e pei o se tagata fou.”
21:24	Ona fai atu lea o Aperaamo, “Ou te palauvale.”
21:25	Na ia aoai foi ia Apimeleko ona o le vaieli, na ave faamalosi e ana auauna.
21:26	Ona tali atu lea o Apimeleko, “Ou te le iloa po o ai na faia lenei mea, a ‘ua ‘outou lē fa‘aali mai fo‘i ‘iā te a‘u, ou te lei faalogo foi i ai, i luma o le asō.”
21:27	Ona ave lea e Aperaamo o mamoe ma povi, ‘ona avatu ai lea e ia ‘iā Apimeleko. Ma sa latou faia uma se feagaiga.
21:28	Ona tuu ese lea e Aperaamo o tamai mamoe fafine e fitu mai le lafu.
21:29	Ua fai atu Apimeleko ia te ia, “O le a le aoga o nei tamai mamoe fafine e fitu?, lea na e fa'atū ese ai?”
21:30	Ae na ia fai mai, “E te maua tamaʻi mamoe fafine e fitu mai i loʻu lima, ‘ina ‘ia fai i latou ma molimau ‘iā te a‘u, na ou eliina lenei vaieli.”
21:31	Mo lenei mafuaaga, ua ta'ua lea mea o Peresepa, auā ‘ua tautō ai i lā‘ua.
21:32	Ma sa latou amataina se feagaiga e fai ma sui o le vaieli o le tautoga.
21:33	Ona o Apimeleko ma Fikolu, le taitai o lana autau, tula'i i luga, ma sa latou toe foi atu i le laueleele o Palesitina. O le mea moni, Sa totoina e Aperaamo se togalaau i Peresepa, ma o iina sa ia valaau atu ai i le suafa o le Alii le Atua Faavavau.
21:34	Ma sa nofoia o ia i le laueleele o Palesitina mo aso e tele.

Kenese 22

22:1	Ina ua uma ona tutupu nei mea, Na tofotofoina e le Atua Aperaamo, ona fai atu lea o ia ia te ia, “Aperaamo, Aperaamo.” Ona tali mai lea o ia, “O a’u lenei.”
22:2	Sa ia fai atu ia te ia: “Ia e ave lou atalii e toatasi o Isaako, o lē e te alofa i ai, ma alu atu i le nuu o le faaaliga. Ma o iina e te ofoina atu ia te ia o se holocaust i luga o se tasi o mauga, lea ou te faaali atu ia te outou.”
22:3	Ma faapena Aperaamo, ala i le po, na ia fusia lana asini, ma ave faatasi ma ia ni taulelea se toalua, ma lona atalii o Isaako. Ma ina ua ia tipi laau mo le holocaust, sa ia malaga atu i le mea, e pei ona faatonuina ai o ia e le Atua.
22:4	Ona, i le aso tolu, tepa a'e i luga ona mata, na ia iloa mamao atu lea mea.
22:5	Ona fai atu lea o ia i ana auauna: “Faatali iinei ma le asini. O le a ma faanatinati atu ma le tama i luma i lena nofoaga. A uma ona matou tapuai, e toe foʻi mai iā te outou.”
22:6	‘Ua ia ‘ave fo‘i fafie mo le taulaga mū, ‘ua ia fa‘ae‘e atu fo‘i i lona atali‘i o Isaako. Ma sa ia tauaveina foi i ona lima le afi ma le pelu. Ma a o faaauau pea le toalua faatasi,
22:7	Ua fai atu Isaako i lona tamā, “Lo’u tama.” Ona tali mai lea o ia, "O le a le mea ete mana'o ai, atali'i?” “Faauta,” o lana tala lea, “afi ma fafie. O fea le tagata manua mo le holocaust?”
22:8	Ae fai mai Aperaamo, “E saunia e le Atua lava le tagata manua mo le taulaga mū, lo’u atalii.” Sa faapea ona latou faaauau faatasi.
22:9	Ona latou oo atu lea i le mea na faaali mai e le Atua ia te ia. O i inā na ia fausia ai se fata faitaulaga, ‘ua ia fa‘atonuina fo‘i fafie i ona luga. Ma ina ua ia noatia lona atalii o Isaako, na ia tuu ia te ia i luga o le fata faitaulaga i luga o le fafie.
22:10	Ma sa ia aapa atu lona lima ma uu le pelu, ina ia fai taulaga i lona atalii.
22:11	Ma faauta, na valaau mai le agelu a le Alii mai le lagi, fai mai, “Aperaamo, Aperaamo.” Ona tali mai lea o ia, “O a’u lenei.”
22:12	Ona fai atu lea o ia ia te ia, “Aua le faaloaloa atu lou lima i luga o le tama, ‘aua fo‘i tou te faia se mea ‘iā te ia. O lenei ua ou iloa e te mataʻu i le Atua, auā ‘ua e lē fa‘asaoina lou atali‘i e to‘atasi ‘ona o a‘u.”
22:13	Na tepa aʻe i luga Aperaamo ona mata, ‘ua iloa fo‘i e ia i tua o lona tua le mamoe po‘a i le vao tuitui, maua i seu, ‘ua ia ‘ave fo‘i ma fai ai le taulaga mū, nai lo lona atalii.
22:14	Ona ia faaigoa lea o lea mea: ‘E silasila mai le Alii.’ O lea, e oo mai lava i lenei aso, ua fai mai: ‘I luga o le mauga, e silasila mai le Alii.’
22:15	Ona valaau faalua mai lea o le Agelu a Ieova ia Aperaamo mai le lagi, fai mai:
22:16	“O a’u lava, ua ou tauto, ua fetalai mai ai le Alii. Aua ua e faia lenei mea, ua e le faasaoina foi lou atalii e toatasi ona o au,
22:17	o le a ou faamanuia ia te oe, ‘ou te fa‘ato‘ateleina fo‘i lau fānau e pei o fetu o le lagi, ma e pei o le oneone i luga o le matafaga. E fai mo lau fanau faitotoʻa o o latou fili.
22:18	Ma i lau fanau, e manuia fo‘i nu‘u uma o le lalolagi, auā na ‘outou fa‘alogo mai i lo‘u leo.”
22:19	Ua toe foi atu Aperaamo i ana auauna, ona latou o ai lea faatasi i Peresepa, ma sa nofo ai o ia.
22:20	Ina ua uma ona tutupu nei mea, ‘ua ta‘u atu ‘iā Aperaamo o Meleka, faapena foi, ‘ua fānau fo‘i e ia o atali‘i ma Nakori lona uso:
22:21	I, le ulumatua, ma Buz, lona uso, ma Kemuelu, o le tamā o Suria,
22:22	ma Chesed, ma Hazo, faapea foi Pildash, ma Jidlaph,
22:23	faapea foi Petueli, na fanaua ai e ia o Repeka. O i latou ia e toavalu na fanaua e Meleka ia Nakori, le uso o Aperaamo.
22:24	O le mea moni, lana palake, e igoa ia Reuma, Fanau mai Tepa, ma Kaama, ma Taasa, ma Maaka.

Kenese 23

23:1	O lea na ola ai Sara mo le selau lua sefulu fitu tausaga.
23:2	Ma sa maliu o ia i le aai o Arba, o Heperona lea, i le nuu o Kanana. Ona sau ai lea o Aperaamo e faanoanoa ma tagi ona o ia.
23:3	Ma ina ua ia tulai i luga mai tiute o le falelauasiga, na ia tautala atu i le fanauga a Heti, fai mai:
23:4	“O aʻu o le tagata fou ma le aumau iā te outou. ‘Ia e tu‘u mai ‘iā te a‘u le aiā tatau o se tu‘ugamau ‘iā te ‘outou, ‘ina ‘ia ‘ou tanu ai lo‘u oti.”
23:5	Na tali mai atalii o Heti i le faapea mai:
23:6	“Faalogo mai ia i matou, Le Alii e, o oe o le ta’ita’i o le Atua ia i matou. Tanu ou tagata oti i o matou tuugamau filifilia. E lē mafai fo‘i e se tasi ‘ona vavao ‘iā te ‘outou mai le tanuina o ‘outou ‘ua oti i totonu o lona fa‘amanatuga.”
23:7	Na tulai Aperaamo, ma sa ia faaaloalo i tagata o le nuu, o lona uiga, o atalii o Heti.
23:8	Ona fai atu lea o ia ia te i latou: “Afai e finagalo i ai lou agaga ou te tanumia lo’u oti, faalogo mai ia te au, ma fautua mo aʻu faatasi ma Eferona, o le atalii o Soara,
23:9	‘ina ‘ia foa‘i mai e ia ‘iā te a‘u le ana e lua, lea ua ia te ia i le pito mamao o lona fanua. E mafai ona ia tuuina mai ia te aʻu mo le tele o tupe e tatau ai i lau silafaga, e fai mo latou tuugamau.”
23:10	Sa nofo Eferona faatasi ma le fanauga a Heti. ‘Ona tali atu ai lea o Eferona ‘iā Aperaamo i luma o tagata uma o ē ulu atu i le faitoto‘a o lona ‘a‘ai, fai mai:
23:11	“Ia aua lava nei faapea, lo'u alii, ae e tatau ona outou matua gauai atu i mea ou te fai atu ai. Le fanua o le a ou tuʻuina atu ia te oe, ma le ana o i ai. i luma o atalii o lo'u nuu, tanu lou tagata oti.”
23:12	Sa migao Aperaamo i luma o tagata o le nuu.
23:13	Ma sa ia tautala atu ia Eferona, tu i le lotolotoi o tagata: “Ou te fai atu ia e faafofoga mai ia te au. Ou te avatu ia te oe tupe mo le fanua. Ave, ‘ona ‘ou tanumia ai lea o lo‘u oti.”
23:14	Ona tali atu lea o Eferona: “Lo’u alii e, faalogo mai ia te au.
23:15	O le fanua e te talosaga mai ai e fa selau sekeli ario. O le tau lea i lo ta va ma oe. Ae o le a le tele o lenei? Tanu lou tagata oti.”
23:16	Ma ina ua faalogo Aperaamo i lenei mea, na ia fuatia le tupe na talosaga mai ai Eferona, i le faalogo o atalii o Heti, o sekeli ario e fa selau, o tupe a le malo ua faamaonia.
23:17	Ma ina ua faamaonia o le fanua, sa i ai le ana e lua e faasaga i Mamere, sa ‘iā Eferona muamua, o ia ma le tuugamau, ma ona laau uma, ma ona tuaoi uma,
23:18	Na ave e Aperaamo o se meatotino, i luma o le fanauga a Heti ma tagata uma o ē ulu atu i le faitotoʻa o lona aai.
23:19	O lea la, Na tanu e Aperaamo lana avā o Sara i le ana e lua i le fanua e iloa atu ai Mamere. O Heperona lea i le nuu o Kanana.
23:20	Ma sa faamaonia le fanua ia Aperaamo, ma le ana sa i ai, e fai ma fa'amanatuga i luma o le fānauga a Heti.

Kenese 24

24:1	Ua toeaina Aperaamo ma ua tele ona aso. Ma sa faamanuiaina o ia e le Alii i mea uma.
24:2	Ona fai atu lea o ia i le auauna matua o lona aiga, o lē na pule i ana mea uma: “Tuu lou lima i lalo o loʻu ogavae,
24:3	‘ina ‘ia ‘ou fai atu ai ‘iā te ‘outou ‘ia tautō i le Ali‘i, le Atua o le lagi ma le lalolagi, ‘aua ne‘i e fai avā i lo‘u atali‘i i afafine o sa Kananā, faatasi ma i latou ou te nofo ai.
24:4	Ae o le a e alu atu i loʻu laueleele ma loʻu aiga, ‘ia e ‘aumai ai fo‘i se avā ma lo‘u atali‘i o Isaako.”
24:5	Na tali atu le auauna, “Afai e le loto le fafine matou te o mai i lenei nuu, e tatau ona ou toe taitai atu lou atalii i le mea na e alu ese mai ai?”
24:6	Ona fai atu lea o Aperaamo: “Ia fa’aeteete ‘aua ne’i e toe ta’ita’iina atu lo’u atali’i i lea nofoaga.
24:7	Le Alii le Atua o le lagi, o lē na ‘aveina a‘u mai le fale o lo‘u tamā, ma mai le nuu na ou fanau ai, o lē na tautala mai ‘iā te a‘u ma tautō mai ‘iā te a‘u, fai mai, ‘Ou te avatu lenei laueleele i lau fanau,’ o ia lava na te aauina mai lana Agelu e muamua atu iā te oe, ‘e te ‘aumai ai fo‘i se avā ma lo‘u atali‘i.
24:8	Ae afai e le naunau le fafine e mulimuli atu ia te oe, o le a lē taofia oe i le tautoga. Ae aua e te toe taitai atu lo’u atalii i lena mea.”
24:9	O lea la, Ua tuu e le auauna lona lima i lalo o le ogavae o Aperaamo, lona alii, ‘ua ia tautō fo‘i ‘iā te ia i lana ‘upu.
24:10	Ma sa ia ave kamela e sefulu mai le lafu a lona alii, ona alu atu lea o ia, ‘ua ‘ave fo‘i ma ia mea mai ana ‘oloa uma. Ona alu atu lea o ia, ma faaauau ai, i le aai o Nakori, i Mesopotamia.
24:11	Ma ina ua ia faia ia taooto kamela i fafo o le aai, latalata i se vaieli, i le afiafi, i le taimi e masani ai fafine e o atu e utu vai, o lana tala lea:
24:12	“Le Atua e, le Atua o lo'u alii o Aperaamo, feiloa'i ma a'u i le asō, Ou te aioi atu ia te oe, ma ia e alofa mai i lo'u alii o Aperaamo.
24:13	Faauta, Ou te tu i tafatafa o le vaipuna, e ō atu fo‘i afafine o ē nonofo i lenei ‘a‘ai e utu vai.
24:14	O lea la, le teine ​​ou te fai atu i ai, ‘Taofi lau fagu, ina ia ou inu,‘ona tali mai lea o ia, ‘Inu inu. Ae o le mea moni, Ou te avatu foi i au kamela e inu ai,’ o ia lava lea ua e saunia mo lau auauna o Isaako. Ma o lenei, ‘Ou te iloa fo‘i ‘ua e alofa mai i lo‘u ali‘i.”
24:15	Ae na te lei faamaeaina nei upu ia te ia lava, afea, faauta, Na alu atu Repeka i fafo, le afafine o Petueli, atalii o Meleka, le avā a Nakori, le uso o Aperaamo, o loo i ai se sioki i luga o lona tauau.
24:16	O ia o se teine ​​e sili ona aulelei, ma se taupou sili ona lalelei, ma e le iloa e tagata. Ona alu ifo lea o ia i le vaipuna, ‘ona fa‘atumu lea e ia o lana kate, ona toe foi mai ai lea.
24:17	Ona tamo'e mai lea o le auauna e faafetaiai ia te ia, ma sa ia fai mai, “Tuu mai ia te au sina vai e inu ai i lau sioki.”
24:18	Ma sa ia tali mai, “Inu inu, lo’u alii.” Ma sa vave ona ia aumaia i lalo le sioki i lona lima, ‘ona avatu ai lea e ia ‘iā te ia e inu ai.
24:19	Ma ina ua uma ona inu, o lana faaopoopo mai lea, "Ae o le mea moni, Ou te utu vai foi mo au kamela, se‘ia latou feinu uma lava.”
24:20	Ma sasaa atu le sioki i totonu o faatanoa, sa toe tamoe o ia i le vaieli e utu vai; ma ina ua tusia, na ia avatu i kamela uma.
24:21	Ae sa ia mafaufau le leoa ia te ia, o le fia iloa pe na faapogaia e le Alii lana malaga ia manuia pe leai
24:22	Ona, ina ua uma ona feinu kamela, Na aumai e le tamaloa ni tautaliga auro, e lua sekeli lona mamafa, ma le numera tutusa o taulima, e sefulu o sekeli le mamafa.
24:23	Ona fai atu lea o ia ia te ia: “O ai e te afafine? Ta'u mai, e i ai ea se mea i le fale o lou tamā e momoe ai?”
24:24	Sa ia tali mai, “O aʻu o le afafine o Petueli, o le atalii o Meleka, na fanaua e ia o Nakori.”
24:25	Ma sa ia faaauau, fai mai, “E tele naua vaomago ma vaomago ia i matou, ma se nofoaga vateatea e nofo ai.”
24:26	Na punou ifo le tamaloa, ma sa ia ifo i le Alii,
24:27	fai mai, “Ia viia Ieova, le Atua o lo'u alii o Aperaamo, o lē na te le‘i ‘ave‘eseina fo‘i lona alofa mutimutivale ma lona fa‘amaoni i lo‘u ali‘i, o lē na ta‘ita‘iina fo‘i a‘u i le malaga sa‘o i le fale o le uso o lo‘u ali‘i.”
24:28	Ona tamoe lea o le teine, ‘ua ia ta‘u atu fo‘i mea uma na ia fa‘alogo ai i le fale o lona tinā.
24:29	O lea ua iai le uso o Repeka, igoa ia Lapana, o lē na vave alu atu i le tagata, i le mea sa i ai le vaipuna.
24:30	Ma ina ua ia vaai i tautaliga ma taulima i lima o lona tuafafine, ma sa ia faalogoina upu uma ua toe fai, “O le mea lea na fai mai ai le tamāloa iā te aʻu,” ona alu atu lea o ia i le tagata o loo tū i tafatafa o kamela ma latalata ane i le vaipuna,
24:31	ona fai atu lea o ia ia te ia: “Ulu mai, Le manuia e le Alii. Aisea e te tu ai i fafo? Ua ou saunia le fale, ma se nofoaga mo kamela.”
24:32	Ona ia aumaia lea o ia i lona potu malolo. Ona ia tatalaina lea o kamela, ma sa ia tufatufa atu vaomago ma vaomago, ma le vai e mulumulu ai ona vae ma tagata na ō mai ma ia.
24:33	Ona laulauina atu lea o areto i ona luma. Ae na ia fai mai, “Ou te le 'ai, seia oo ina ou tautala atu a’u upu.” Sa ia tali atu ia te ia, “Tatala.”
24:34	Ona ia fai mai lea: “O aʻu o le auauna a Aperaamo.
24:35	Ma ua faamanuia tele le Alii i loʻu alii, ma ua avea o ia ma tagata sili. Ma ua ia tuuina atu ia te ia mamoe ma povi, ario ma auro, auauna tane ma auauna fafine, kamela ma asini.
24:36	Ma Sara, le ava a lo'u alii, ua fanauina e ia se tama tane ma lo'u alii ina ua toeaina o ia, ma ua ia tuuina atu ia te ia mea uma ua ia te ia.
24:37	Ona fai mai lea o lo'u alii ia ou tauto, fai mai: ‘Aua ‘e te ‘aumai se avā ma lo‘u atali‘i mai sa Kananā, o lona nuu ou te nofo ai.
24:38	Ae e te malaga atu i le fale o loʻu tamā, ma ia e ave se avā i loʻu lava aiga ma loʻu atalii.’
24:39	Ae moni lava, Na ou tali atu i lo'u alii, ‘Ae fa‘apefea pe a lē fia sau le fafine ma a‘u?'
24:40	‘O le Alii,' o lana tala lea, ‘ou te savali i ona luma, na te auina mai lana Agelu faatasi ma oe, ma o le a ia faatonuina lou ala. Ma ia e ave se avā ma loʻu atalii mai i loʻu lava aiga ma mai le aiga o loʻu tamā.
24:41	Ae o le a outou mama i loʻu fetuu, afai, pe a e taunuu i oʻu aiga vavalalata, latou te lē avatua lenei mea iā te oe.’
24:42	Ma o lea, o le asō ua ou taunuu ai i le vaieli, ma sa ou fai atu: 'Le Alii e, le Atua o lo'u alii o Aperaamo, pe afai ua e faatonuina loʻu ala, ua ou savali ai nei,
24:43	faauta, Ou te tu i tafatafa o le vaieli, ma le taupou, o ai e alu atu e utu vai, o le a faalogo mai ia te au, “Aumai sina vai e inu ai i lau fagu.”
24:44	Ma o le a ia fai mai ia te au, “E te inu, ou te utu mai foi mo au kamela.” Ia faapena foi le fafine, o lē ua saunia e Ieova mo le atalii o loʻu alii.’
24:45	Ma a o ou mafaufau filemu i nei mea i totonu ia te au lava, Na faaali mai Repeka, taunuu mai ma se sioki, lea sa ia amoina i lona tauau. Ona alu ifo ai lea o ia i le vaipuna ma utu vai. Ona ou fai atu lea ia te ia, ‘Aumai sina mea ou te inu ai.’
24:46	Ma sa vave ona ia tuu i lalo le kate mai lona lima, ma fai mai ia te au, ‘E te inu, ma ou te tufa atu foʻi i au kamela ni vai e inu ai.’ Na ou inu, ona ia faainu ai lea o kamela.
24:47	Ma sa ou fesiligia o ia, fai mai, ‘O ai le afafine o oe?’ Ma sa ia tali mai, ‘O a‘u o le afafine o Petueli, o le atalii o Nakori, o le na fanaua e Meleka ia te ia.’ Ona faapea lea, Sa ou tautau ia te ia tautaliga, e teuteu ai ona foliga, ona ou tuu lea o taulima i ona lima.
24:48	Ma faapa'ū fa'apa'ū, Sa ou faamemelo i le Alii, ia faamanuia atu i le Alii, le Atua o lo'u alii o Aperaamo, o lē na ta‘ita‘iina a‘u i le ala sa‘o, ‘ina ‘ia ‘ave le afafine o le uso o lo‘u ali‘i i lona atali‘i.
24:49	Mo lenei mafuaaga, afai tou te faia e tusa ma le alofa ma le faamaoni i lo’u alii, ta'u mai. Ae afai e ese le fiafia ia te oe, fai mai foi ia te au, ina ia mafai ona ou alu i le itu taumatau, po o le itu tauagavale.”
24:50	Ona tali mai lea o Lapana ma Petueli: “Ua oo mai le afioga mai ia Ieova. E le mafai ona matou tautala atu i se isi mea ia te oe, e sili atu i mea e fiafia i ai o ia.
24:51	Lo, o Repeka i ou luma. Ave o ia ma faaauau pea, ma ia fai o ia ma avā a le atalii o lou alii, e pei ona fetalai mai ai o Ieova.”
24:52	Ina ua faalogo le auauna a Aperaamo i lenei mea, pauu i lalo i le eleele, sa ia ifo i le Alii.
24:53	Ma aumai ipu ario ma auro, faapea foi ofu, na ia avatu ia Repeka e fai ma taulaga. E faapena foi, na ia avatu meaalofa i ona tuagane ma lona tinā.
24:54	Ona amata ai lea o se taumafataga, ona latou aai ai lea ma feinu faatasi, ona latou momoe ai lea. Ma ala i luga i le taeao, fai mai le auauna, “Tuu mai a’u, ‘ina ‘ia ‘ou alu atu i lo‘u ali‘i.”
24:55	Ona tali mai lea o ona tuagane ma lona tina, “Ia nofo pea le teine ​​i aso e sefulu ma i matou, ma ina ua mavae lena, o le a faaauau pea.”
24:56	“Aua le lotomalie,” o lana tala lea, “ia faatuai mai au, aua ua faatonuina e le Alii loʼu ala. Fa'asaoloto a'u, ‘ina ‘ia ‘ou alu atu ai i lo‘u ali‘i.”
24:57	Ona latou fai mai lea, “Se’i ta valaau le teine, ma fesili atu i lona finagalo.”
24:58	Ma o afea, ua valaauina, sa ia taunuu, sa latou fia iloa, “E te o ma le tamaloa lea?” Ona fai mai lea o ia, “O le a ou alu.”
24:59	O lea la, ‘ua latou fa‘asa‘olotoina o ia ma lona tausima‘i, ma le auauna a Aperaamo ma ana uo,
24:60	ma moomoo ia manuia lo la tuafafine, e ala i le faapea atu: “O oe o lo matou tuafafine. Tau ina ia faateleina i le afe ma afe. Ia fai foʻi e lau fanau faitotoʻa o o latou fili.”
24:61	Ma o lea, o Repeka ma ana auauna fafine, o tietie i kamela, mulimuli atu i le tamaloa, o le na vave foi mai i lona alii.
24:62	Ona, i le taim lava lena, Sa savali Isaako i le ala e tau atu i le vaieli, o lona igoa: ‘o Lē o loo soifua ma o loo silasila mai.’ Auā sa mau o ia i le nuu i saute.
24:63	Ma sa alu atu o ia e mafaufau loloto i le fanua, ona ua fai ifo nei le ao. Ma ina ua ia tepa ae ona mata, na ia iloa atu kamela o aga'i mamao mai.
24:64	E faapena foi, Repeka, ina ua vaai ia Isaako, na tupuga mai i le kamela.
24:65	Ona fai atu lea o ia i le auauna, “O ai lena tagata ua agai mai e faafetaiai ia i tatou i le malae?” Ona fai atu lea o ia ia te ia, “O lo’u alii lena.” Ma o lea, ave vave lona ofu talaloa, sa ufiufi o ia.
24:66	Ona faamatala atu lea e le auauna ia Isaako mea uma na ia faia.
24:67	Ona ia taʻitaʻiina lea o ia i le faleʻie o Sara lona tinā, ‘ua talia fo‘i o ia e ia e fai ma avā. Ma sa ia alofa tele ia te ia, na fa'afilemuina ai le faanoanoa na o'o ia te ia i le maliu o lona tina.

Kenese 25

25:1	O le mea moni, Na ave e Aperaamo se isi avā, igoa ia Ketura.
25:2	Na ia fanauina foi ia te ia o Semerana, ma Iokasana, ma Medan, ma Mitiana, ma Isepaka, ma Sua.
25:3	E faapena foi, Na fānaua e Iokasana o Seepa ma Titana. O atalii o Titana o Asurima, ma Letushim, ma Leumima.
25:4	Ma e moni lava, na fānaua e Mitiana o Efa, ma Eferu, ma Hanoka, ma Apita, ma Eletaa. O i latou uma nei o atalii o Kitura.
25:5	Ma sa tuuina atu e Aperaamo ana mea uma ia Isaako.
25:6	Ae na ia avatu i atalii o palake meaalofa, ‘ua ia vavae‘eseina fo‘i i latou ma lona atali‘i o Isaako, a o soifua pea o ia, agai i le itu i sasae.
25:7	O aso fo‘i o le olaga o Aperaamo e selau ma le fitugafulu ma le lima, o tausaga ia.
25:8	Ma fa'aitiitia, na maliu o ia ina ua matua lelei, ma i se tulaga maualuga o le olaga, ma tumu i aso. Ma sa faapotopotoina o ia i lona nuu.
25:9	‘Ua tanu fo‘i o ia e ona atali‘i o Isaako ma Isamaeli i le ana e lua, sa i le fanua o Eferona, o le atalii o Soara le sa Heti, e faafeagai ma le itulagi o Mamere,
25:10	na ia fa‘atauina mai le fānauga a Heti. O iina na tanumia ai o ia, ma lana avā o Sara.
25:11	Ma ina ua mavae lona maliu, Na faamanuia e le Atua lona atalii o Isaako, o lē sa nofo latalata i le vaieli ua taʻua ‘o Lē o loo soifua ma o Lē e silasila mai.’
25:12	O tupulaga ia o Isamaeli, le atalii o Aperaamo, o Akara le Aikupito, le auauna a Sara, fanau ia te ia.
25:13	Ma o igoa nei o ona atalii e tusa ma la latou gagana ma tupulaga. O le ulumatua a Isamaeli o Nepaiota, ona sosoo ai lea ma Kitara, ma Adbeel, ma Mibsam,
25:14	e faapea foi Mishma, ma Tuma, ma Masa,
25:15	Atata, ma Tema, ma Ietura, ma Nafisa, ma Katema.
25:16	O atalii ia o Isamaeli. O latou igoa fo‘i ia i o latou ‘olo ma ‘a‘ai: o ali‘i e to‘asefulu ma le lua o latou itū‘āiga.
25:17	O tausaga fo‘i o le olaga o Isamaeli na mavae atu e tasi le selau ma le tolugafulu ma le fitu. Ma fa'aitiitia, na maliu o ia ma tuu faatasi ma ona tagata.
25:18	O lenei sa nofo o ia mai Havila e oo atu i Sura, lea e faafeagai ma Aikupito a o latalata atu i Asuria. Na maliu o ia i luma o ona uso uma.
25:19	E faapena foi, o tupulaga ia o Isaako, le atalii o Aperaamo. Na fanaua e Aperaamo o Isaako,
25:20	WHO, ina ua fagafulu ona tausaga, ave Repeka, le tuafafine o Lapana, o le afafine o Petueli le Suria mai Mesopotamia, ose ava.
25:21	‘Ona ‘ai‘oi atu lea o Isaako i le ALI‘I e fai ma sui o lana avā, auā sa pā o ia. Ma sa ia faalogo ia te ia, ‘ona tō ai lea o ia ‘iā Repeka.
25:22	Ae sa tauivi tamaiti i lona manava. O lea na ia fai mai ai, “Afai e faapea ia te au, o le a le mana'oga sa i ai ina ia ma'itaga?” Ona alu lea o ia e fesili atu iā Ieova.
25:23	Ma tali atu, o lana tala lea, “E lua atunuu o i lou manava, e vaeluaina fo‘i nu‘u e lua a‘i lou manava, ma o le a manumalo le tasi tagata i le isi tagata, e auauna foi le toeaina i le itiiti.”
25:24	O lea ua oo i le taimi e fanau ai, ma faauta, sa maua le masaga i lona manava.
25:25	O le na muamua alu ese e mumu, ma fulufulu atoa e pei o se pa'u; ‘ua fa‘aigoa fo‘i o ia o Esau. O le taimi lava na alu ese ai le isi ma sa ia uuina le vae o lona uso i lona lima; ma ona o lenei mea sa taʼua ai o ia o Iakopo.
25:26	O le onogafulu o tausaga o Isaako na fānau ai ‘iā te ia o tama iti.
25:27	Ma o ni tagata matutua, Na avea Esau o se tagata tulimanu poto ma o se tagata fai faatoaga, a o Iakopo, o se tagata faatauvaa, nofo i faleie.
25:28	Sa alofa Isaako iā Esau, auā na fafagaina o ia i lana tuliga; ma sa alofa Repeka ia Iakopo.
25:29	Ona tunu lea e Iakopo o sina meaʻai itiiti. Esau, ina ua sau o ia mai le fanua ua vaivai,
25:30	fai atu ia te ia, “Aumai ia te a'u le suti mumu lea, auā ‘ua ‘ou matuā vaivai lava.” Mo lenei mafuaaga, o lona igoa o Etoma.
25:31	fai atu Iakopo ia te ia, “Faatau mai ia te au lou aiā tatau o le ulumatua.”
25:32	Sa ia tali mai, “Lo, ua ou oti, o le a se mea e maua mai ia te au le aiā a le ulumatua??”
25:33	Fai mai Iakopo, “O lea la, tauto mai ia te au.” Na tauto Esau ia te ia, ‘ua ia fa‘atauina atu fo‘i lona tofi o le ulumatua.
25:34	Ma o lea, ave areto ma meaai o lentili, sa ia ai, ona inu ai lea o ia, ona alu ese ai lea o ia, ‘ua fa‘atauva‘a itiiti i le fa‘atauina atu o le tofi o le ulumatua.

Kenese 26

26:1	Ona, ina ua oo mai le oge i le nuu, ina ua mavae lena pa sa tupu i ona po o Aperaamo, Na alu atu Isaako iā Apimeleko, tupu o Palesitina, i Kira.
26:2	Ma sa faaali mai le Alii ia te ia, ma sa ia fai mai: “Aua tou te alu ifo i Aikupito, a ia e malolo i le nuu ou te fai atu ai ia te outou,
26:3	ma aumau ai, ma o le a ou faatasi ma oe, ma ou te faamanuia atu ia te outou. Auā ‘ou te avatu ‘iā te oe ma lau fānau ia nu‘u uma, ‘ia fa‘a‘umaina le tautoga na ‘ou folafola atu ai ‘iā Aperaamo lo ‘outou tamā.
26:4	Ou te faatoʻateleina foʻi lau fanau e pei o fetu o le lagi. Ma o le a ou tuuina atu i a outou fanau ia itulagi uma. Ma o lau fanau e manuia ai atunuu uma o le lalolagi,
26:5	auā na fa‘alogo mai Aperaamo i lo‘u leo, ma tausi i aʼu mataupu ma poloaiga, ma tausi i sauniga ma tulafono.”
26:6	Ona nofo ai lea o Isaako i Kira.
26:7	Ma ina ua fesiligia o ia e tagata o lena nofoaga e uiga i lana ava, sa ia tali mai, “O ia o lo’u tuafafine.” Aua sa fefe o ia e taʻutaʻu atu o ia o lana paaga, ma le manatu atonu latou te fasioti ia te ia ona o lona lalelei.
26:8	Ma ina ua mavae aso e tele, ma sa nofo o ia i lea lava mea, Apimeleko, tupu o Palesitina, tilotilo atu i se faamalama, na iloa atu o ia o ula ma Repeka, lana ava.
26:9	Ma valaau atu ia te ia, o lana tala lea: “E manino mai o ia o lou toʻalua. Aisea na e fai mai ai pepelo o ia o lou tuafafine??” Sa ia tali atu ai, “Sa ou fefe, ne‘i ‘ou oti ‘ona o ia.”
26:10	Ona fai atu lea o Apimeleko: “Se a le mea ua e faatietie ai ia i matou?? E mafai ona momoe se tasi mai le nuu ma lau avā, po ua e faaoo mai foi ia te i matou le agasala tele.” Ma sa ia faatonuina le nuu uma, fai mai,
26:11	“Ai se tasi e pa‘i atu i le avā a lenei tagata e oti o ia i le oti.”
26:12	Ona lulu ai lea o Isaako i lea nuu, ona maua ai lea e ia, i lena lava tausaga, faaselau. Ma sa faamanuiaina o ia e le Alii.
26:13	Ma sa faatamaoaigaina le tagata, ma sa faaauau pea ona manuia ma faateleina, seia oo ina sili o ia.
26:14	E faapena foi, sa iā te ia foʻi mamoe ma lafu povi, ma se aiga toatele lava. Ona o lea mea, ‘ua matau‘a ‘iā te ia o Palesitina,
26:15	o lea, i lena taimi, ‘ua latou fa‘alavelaveina vai‘eli uma na ‘eli e ‘au‘auna a lona tamā o Aperaamo, fa'atumuina i latou i le palapala.
26:16	Na oo i le mea na fai atu ai Apimeleko ia Isaako, “Alu ese mai ia i matou, auā ‘ua sili ‘ona malosi o oe i lo i matou.”
26:17	Ma alu ese, ona alu atu lea o ia i le alia o Kira, ona nofo ai lea o ia.
26:18	Toe foi, na ia eliina isi vaieli, na eli e auauna a lona tamā o Aperaamo, ma o fea, ina ua mavae lona maliu, sa faalavelavea e Filisitia anamua. Ma sa ia faaigoa ia te i latou i igoa lava e tasi na faaigoa ai i latou e lona tamā muamua.
26:19	Ma sa latou eli i le alia, ona latou maua ai lea o le vai ola.
26:20	A o le mea lea na finau ai leoleo mamoe o Kira i leoleo mamoe a Isaako, e ala i le faapea atu, “O le matou vai.” Mo lenei mafuaaga, sa ia faaigoa le vaieli, ona o le mea na tupu, ‘Tauvale.’
26:21	Ona latou toe eliina lea o le tasi. Ua latou tau foi i lena, ona ia faaigoa ai lea, ‘Feitai.’
26:22	Siitia mai iina, ‘ua ia ‘eli fo‘i le isi vai‘eli, na latou le finau i ai. Ona ia faaigoa lea o le igoa, ‘Latitu,' fai mai, “O lenei ua faalauteleina e le Alii i matou ma faatupuina i matou i le salafa o le laueleele.”
26:23	‘Ona alu a‘e lea o ia nai lea mea i Peresepa,
26:24	lea na faaali mai ai le Alii ia te ia i lea lava po, fai mai: “O aʻu o le Atua o Aperaamo lo outou tamā. Aua e te fefe, aua ou te ia te oe. o le a ou faamanuia ia te oe, ou te faatoʻateleina foʻi a outou fanau ona o laʻu auauna o Aperaamo.”
26:25	Ona ia faia lea o se fata faitaulaga iina. Ma sa ia valaau atu i le suafa o le Alii, ona ia fofola lea o lona faleie. Ma sa ia faatonuina ana auauna e eli se vaieli.
26:26	A o Apimeleko, ma Aasata, lana uo, ma Fikol, le ta’ita’i o le militeri, na taunuu mai Kira i lea mea,
26:27	fai atu Isaako ia te i latou, “Aisea ua e sau ai ia te au, o se tagata e te inoino i ai, ma o ia foi ua outou tulia mai ia te outou?”
26:28	Ona latou tali mai lea: “Na matou iloa o loo faatasi le Alii ma outou, ma o lea na matou fai atu ai: Ia i ai se tautoga i lo tatou va, ma ia tatou faia se feagaiga,
26:29	‘ina ‘ia ‘outou lē faia se mea leaga ‘iā te i matou, fa‘apei ‘ona matou le‘i pa‘i atu i se mea o ‘outou, e le‘i fa‘aleagaina fo‘i ‘outou e ‘outou, a ua matou tatalaina outou ma le filemu, ua faateleina i le faamanuiaga a le Alii.”
26:30	O lea la, ‘ua ia faia fo‘i se taumafataga mo i latou, ma ina ua uma ona aai ma inu,
26:31	ala mai i le taeao, na latou tautō le tasi i le isi. ‘Ona ‘auina atu lea e Isaako o i latou e ō ma le filemū i lo latou nu‘u.
26:32	Ona, faauta, o le aso lava lea na o mai ai auauna a Isaako, ‘ua ta‘u atu ‘iā te ia e uiga i le vai‘eli na latou ‘eli, ma faapea atu: “Ua matou maua le vai.”
26:33	O lea la, sa ia ta’ua, ‘O le tele.’ Ma o le igoa o le aai na faavaeina o ‘Peresepa,’ e oo lava i le taimi nei.
26:34	O le mea moni, i le fasefulu tausaga le matua, Na fai avā Esau: Judith, o le afafine o Peeri, o le sa Heti, ma Basemath, le afafine o Elona, o le nofoaga lava e tasi.
26:35	Ma sa la faatiga uma i le mafaufau o Isaako ma Repeka.

Kenese 27

27:1	O lenei ua toeaina Isaako, ma ua puaoa ona mata, ona lē mafai ai lea ona vaai o ia. Ona ia faaigoa lea i lona atalii matua o Esau, ona fai atu lea o ia ia te ia, “Lo'u atalii?” Ona tali mai lea o ia, “O a’u lenei.”
27:2	Sa fai atu lona tama ia te ia: “Ua e vaai mai ua ou matua, ‘ou te lē iloa fo‘i le aso o lo‘u oti.
27:3	Ave a outou auupega, o le utu ma le aufana, ma alu i fafo. Ma ina ua e ave se mea e ala i le tulimanu,
27:4	ia e faia se meaʻai itiiti mo aʻu, e pei ona e iloa ou te fiafia i ai, ma aumai, ina ia ou ʻai ma faamanuia atu ai loʻu agaga iā te oe ae ou te leʻi oti.”
27:5	Ma ina ua faalogo Repeka i lenei mea, ma ua alu atu o ia i le fanua e faataunuu le poloaiga a lona tamā,
27:6	na ia fai atu ai i lana tama o Iakopo: “Na ou faalogo o talanoa lou tamā ma lou uso o Esau, ma fai atu ia te ia,
27:7	‘Aumai ‘iā te a‘u mai lau tuliga, ma fai mea'ai mo a'u, ina ia ou ʻai ma faamanuia iā te oe i luma o Ieova ae ou te leʻi oti.’
27:8	O lea la, o lea la, lo'u atalii, malie i la’u fautuaga,
27:9	ma alu saʻo i le lafu, ma aumai iā te aʻu ni tamaʻi ʻoti e lua e sili ona lelei, ‘ina ‘ia ‘ou faia ai ni mea e ‘ai ma lo ‘outou tamā, e pei ‘ona ‘ai o ia ma le loto malie.
27:10	Ona, pe a ‘outou ‘aumaia nei mea ma ‘ai ai, e na te faamanuia iā te oe a o leʻi maliu o ia.”
27:11	Sa ia tali atu ia te ia: “Ua outou iloa o loʻu uso o Esau o se tagata fulufulua, ma ua ou lamolemole.
27:12	Afai e faaee lima o loʻu tamā ia te aʻu ma iloa ai, Ou te fefe ne'i manatu o ia ou te fia tauemu ia te ia, ‘ou te fa‘ao‘o fo‘i le malaia i o‘u luga, nai lo se faamanuiaga.”
27:13	Ona fai mai lea o lona tina ia te ia: “Ia oo mai ia te au lenei malaia, lo'u atalii. Ae faalogo mai i lo'u leo, ma alu sa’o e aumai le mea na ou fai atu ai.”
27:14	Sa alu atu o ia i fafo, ma sa ia aumaia, ‘ua ia avatu fo‘i i lona tinā. Sa ia saunia aano o manu, e pei lava ona ia iloa e fiafia i ai lona tama.
27:15	Ona ia faaofuina lea o ia i ofu matagofie o Esau, sa ia te ia i le fale ma ia.
27:16	Ma sa ia siosiomia ona lima i tamai 'oti mai tamai 'oti, ona ia ufiufi ai lea o lona ua le lavalava.
27:17	Ma sa ia avatu ia te ia le meaai itiiti, ‘ua ia avatu fo‘i ‘iā te ia le areto na ia tao.
27:18	Ina ua ia aveina i totonu, o lana tala lea, “Lo'u tama?” Ona tali mai lea o ia, “O lea ou te faalogo atu. O ai oe, lo'u atalii?”
27:19	Ona fai atu lea o Iakopo: “O aʻu o Esau, o lau ulumatua. ua ou faia e pei ona e poloaʻi mai ai iā te aʻu. Tulai mai; nofo ma 'ai i la'u tuliga, ina ia faamanuia mai lou agaga ia te au.”
27:20	Ona toe fai atu lea o Isaako i lona atalii, “Na faapefea ona e mauaina vave, lo'u atalii?” Sa ia tali atu ai, “O le finagalo lea o le Atua, ‘ona vave ai lea ‘iā te a‘u o le mea na ‘ou sā‘ilia.”
27:21	Ona fai atu lea o Isaako, "Sau ii, ina ia ou tago atu ia te oe, lo'u atalii, ma e mafai ai ona faamaonia po o oe o loʻu atalii o Esau, pe leai.”
27:22	Sa ia alu atu i lona tama, ma ina ua ia tagotago atu ia te ia, Fai mai Isaako: “O le siufofoga lava o le leo lea o Iakopo. A o lima o lima ia o Esau.”
27:23	Ma sa ia le iloa o ia, auā o ona lima fulufulua na foliga mai ai e pei o le toeaina. O lea la, faamanuia ia te ia,
27:24	o lana tala lea, “O oe o loʻu atalii o Esau?” Sa ia tali atu ai, "O a'u."
27:25	Ona ia fai mai lea, “Aumai ia te a’u mea’ai mai lau tuliga, lo'u atalii, ina ia faamanuia atu lo’u agaga ia te outou.” Ma ina ua ia 'ai i mea na ofoina atu, na ia aumaia foi uaina mo ia. Ma ina ua uma ona ia faia,
27:26	sa ia fai atu ia te ia, “Sau ia te au ma sogi mai ia te au, lo’u atalii.”
27:27	Sa ia faalatalata atu ma sogi atu ia te ia. Ona ia iloa loa lea o le manogi o ona ofu. Ma o lea, faamanuia ia te ia, o lana tala lea: “Faauta, o le manogi o lo'u atalii e pei o le manogi o le fanua tele, lea ua faamanuiaina e le Alii.
27:28	Ia foa'i atu e le Atua ia te oe, mai le sau o le lagi ma le mea lololo o le lalolagi, le tele o saito ma uaina.
27:29	‘Ia ‘au‘auna fo‘i le nu‘u ‘iā te oe, ia fa‘aaloalo fo‘i ‘iā te oe itū‘āiga;. Ia avea oe ma alii o ou uso, ma ia ifo i ou luma atalii o lou tinā. Po o ai lava e fetuu ia te oe, ia fetuuina o ia, ma so o se tasi e faamanuia ia te oe, ia faatumuina o ia i faamanuiaga.”
27:30	E lei uma lava ona faauma e Isaako ana upu, ona alu ai lea o Iakopo, ina ua taunuu Esau.
27:31	Ma sa ia aumaia i lona tamā meaʻai vela mai lana tulimanu, fai mai, “Tulai ia, lo'u tama, ma ‘ai i le tuliga a lou atali‘i, ina ia faamanuia mai lou agaga ia te au.”
27:32	Ona fai atu lea o Isaako ia te ia, “Ae o ai oe?” Ona tali mai lea o ia, “O aʻu o lou atalii ulumatua, Esau.”
27:33	Na fefe Isaako ma matuā ofo tele. Ma mafaufau i tua atu o mea e mafai ona talitonuina, o lana tala lea: “O ai fo‘i o ia na ‘aumai ‘iā te a‘u i aso anamua o le vete mai lana tuliga?, na ‘ou ‘ai ai, ae e te lei taunuu? Ma sa ou faamanuiaina o ia, ona manuia ai lea o ia.”
27:34	Esau, ina ua faalogo i upu a lona tama, na tagi mai ma le alaga tele. Ma, ua faafememeaiina, o lana tala lea, “Ae ia faamanuia mai foi ia te au, lo’u tama.”
27:35	Ona fai mai lea o ia, “Na sau faasese lau masaga, ma sa ia maua lou faamanuiaga.”
27:36	Ae sa ia tali mai: “E tonu lava lona igoa o Iakopo. Auā ua ia suitulaga iā te aʻu i se isi taimi. O lo'u tofi o le ulumatua na ia aveesea muamua, ma o lenei, o le taimi lona lua lea, ua ia gaoia lo’u faamanuiaga.” Ma toe foi, na ia fai atu ai i lona tamā, “E te leʻi teuina ea se faamanuiaga mo aʻu??”
27:37	Na tali atu Isaako: “Ua ou tofia o ia e fai ma ou alii, + ma ua ou faatoʻilaloina ona uso uma e fai ma ana auauna. Ua ou faamalosia o ia i saito ma uaina, ma ina ua mavae lenei, lo'u atalii, se a se isi mea ou te faia mo outou?”
27:38	Ona fai mai lea o Esau ia te ia: “E tasi lava lou faamanuiaga, tama? Ou te aioi atu ia te oe, ia e faamanuia mai foi ia te au.” Ma ina ua tagi o ia ma le leo tele,
27:39	Sa faagaeetia Isaako, ona fai atu lea o ia ia te ia: “I le lololo o le lalolagi, ma le sau o le lagi mai lugā,
27:40	e i ai lou manuia. Tou te ola i le pelu, ma e te auauna i lou uso. Ae e oo mai le taimi e te lulu ai ma tatala ai lana amo i lou ua.”
27:41	O lea la, E ita pea Esau ia Iakopo, ona o le faamanuiaga na faamanuiaina ai o ia e lona tamā. Ona fai mai lea o ia i lona loto, “E oo mai aso e faanoanoa ai loʻu tamā, ou te fasiotia foʻi loʻu uso o Iakopo.”
27:42	Na ta'u atu ia mea ia Repeka. Ma auina atu ma valaau mo lana tama o Iakopo, o lana tala lea ia te ia, “Faauta, ua faamatau lou uso o Esau e fasioti ia te oe.
27:43	O lea la, o lea la, lo'u atalii, faalogo mai i lo'u leo. Tu ia i luga ma sola i lo’u uso o Lapana, i Karana.
27:44	Ma o le ae mau faatasi ma ia mo ni nai aso, se‘ia te‘a le ita o lou uso,
27:45	ma ua uma lona toasa, ma ua galo ia te ia mea na e faia ia te ia. A uma lea, ‘Ou te ‘a‘ami atu ‘iā te oe ma ‘aumaia oe mai i lea mea i inei. Se a le mea e tatau ai ona ou toesea oʻu atalii e toʻalua i le aso e tasi??”
27:46	Ona fai atu lea o Repeka ia Isaako, “Ua ou vaivai i loʻu olaga ona o afafine o Heti. Afai e talia e Iakopo se avā mai le fanua o lenei laueleele, Ou te le fia ola.”

Kenese 28

28:1	Ona valaau atu lea o Isaako ia Iakopo, ma sa ia faamanuia ia te ia, ma sa ia aoao atu ia te ia, fai mai: “Aua neʻi e talia se paaga mai le aiga o Kanana.
28:2	Ae alu, ma malaga atu i Mesopotamia i Suria, i le fale o Petueli, tama o lou tina, ‘ia e talia fo‘i se avā a afafine o Lapana, uso o lou tina.
28:3	Ma ia faamanuia outou e le Atua Silisiliese, ma ia faia e ia ia te outou ia faatoateleina ma ia uluola foi, ‘ina ‘ia ‘avea ai ‘outou ma ta‘ita‘i i le nu‘u.
28:4	Ma ia tuuina atu ia te outou faamanuiaga o Aperaamo, ma lau fanau pe a mavae atu oe, ‘ina ‘ia fai mo ‘outou le nu‘u ‘ua ‘outou āumau ai, lea na ia folafola atu i lou tamamatua.”
28:5	Ma ina ua tuu atu Isaako ia te ia, alu atu, na alu atu o ia i Mesopotamia i Suria, ia Lapana, o le atalii o Petueli, le Suria, le uso ia Repeka, lona tina.
28:6	A o Esau, auā ‘ua fa‘amanuia e lona tamā ‘iā Iakopo ma ‘auina atu o ia i Mesopotamia i Suria, e ave se ava mai iina, ma lena, ina ua uma le faamanuiaga, na ia faatonuina o ia, fai mai: ‘Aua ‘e te talia se avā a afafine o Kanana,'
28:7	ma o Iakopo lena, usiusitai i ona matua, na alu atu i Suria,
28:8	ua i ai foi se faamaoniga sa lei alofagia e lona tamā afafine o Kanana,
28:9	na alu atu o ia ia Isamaeli, ona fai avā ai lea o ia, e ese mai ia i latou sa ia te ia muamua, Mahalata, le afafine o Isamaeli, le atalii o Aperaamo, le tuafafine o Nepaiota.
28:10	O le taimi lea o Iakopo, ina ua alu ese mai Peresepa, faaauau atu i Karana.
28:11	Ma ina ua ia taunuu i se nofoaga faapitoa, e malolo ai o ia pe a goto le la, ‘ua ia ‘ave fo‘i nisi o ma‘a sa ta‘oto ai, ma tuu i lalo o lona ao, sa moe o ia i le mea lava e tasi.
28:12	Ma sa ia vaai i lona moe: o se apefai e tu i luga o le eleele, ma lona tumutumu e pa'i i le lagi, foi, o Agelu a le Atua o loo alu ae ma ifoifo ai,
28:13	ma le Alii, faalagolago i luga o le apefai, fai atu ia te ia: “O aʻu o Ieova, o le Atua o Aperaamo lo outou tamā, ma le Atua o Isaako. Le fanua, e te momoe ai, ou te avatu ia te oe ma lau fanau.
28:14	Ma o lau fanau o le a pei o le efuefu o le eleele. O le a e salalau atu i Sisifo, ma i Sasae, ma le itu i Matu, ma i le Meridian. Ma i totonu ia te oe ma i lau fanau, e manuia fo‘i itū‘āiga uma o le lalolagi.
28:15	Ma o le a avea aʻu ma ou leoleo i so o se mea e te malaga i ai, ‘ou te toe fa‘afoisia mai fo‘i ‘outou i lenei nu‘u. Ou te lē faateʻaina foʻi outou, se‘ia ‘ou fa‘ataunu‘uina mea uma na ‘ou fai atu ai.”
28:16	Ma ina ua ala Iakopo mai le moe, o lana tala lea, “E moni lava, o loo i ai le Alii i lenei nofoaga, ma ou te leʻi iloaina.”
28:17	Ma le fefe, o lana tala lea: “E matua leaga lava lenei nofoaga! E leai se isi mea na o le fale o le Atua ma le faitotoʻa o le lagi.”
28:18	O lea la, Iakopo, ala mai i le taeao, ‘ua ‘ave fo‘i e ia le ma‘a na tu‘u i lalo o lona ao, ‘ua ia fa‘atūina fo‘i e fai ma fa‘amanatuga, liligi le suāuu i luga.
28:19	Ona ia faaigoa lea o le aai, ‘Pethel,‘ua ta‘ua muamua o Lusa.
28:20	Ona ia faia lea o se tautoga, fai mai: “Afai e faatasi mai le Atua ia te au, ma na te leoleoina aʻu i le ala ou te savali ai, ma o le a au mai ia te au le areto e ai ma ou ofu ou te ofu ai,
28:21	ma afai ou te toe foi atu ma le manuia i le fale o loʼu tamā, ‘ona fai ai lea o le ALI‘I mo‘u Atua,
28:22	ma lenei maa, ua ou faatuina e fai ma maa faamanatu, o le a taʻua o le ‘Fale o le Atua.’ Ma mai mea uma foʻi tou te foaʻi mai iā te aʻu, Ou te avatu le sefuluai ia te outou.”

Kenese 29

29:1	Ona faapea lea o Iakopo, alu atu, na taunuu i le nuu i sasae.
29:2	Ma sa ia vaaia se vaieli i le fanua, ‘atoa ma lafu mamoe e tolu o ta‘o‘oto i ona tafatafa. Auā na fa‘ainu ai manu, ‘ua punitia fo‘i lona gutu i le ma‘a tele.
29:3	Ma o le tu masani, ina ua faapotopotoina mamoe uma, e fuli ese le maa. Ma ina ua faafouina le lafu, ua latou toe tuu i luga o le gutu o le vaieli.
29:4	Ona fai atu lea o ia i leoleo mamoe, “Uso e, fea e te sau ai?” Ona latou tali mai lea. “Mai Karana.”
29:5	Ma fesiligia i latou, o lana tala lea, “E te iloa ea Lapana, o le atalii o Nakori?” Sa latou fai mai ai, “Matou te iloa o ia.”
29:6	Na ia fai mai, “O manuia o ia?” “O loo manuia tele o ia,” na latou fai mai ai. “Ma faauta, ua sau lona afafine o Rasela ma lana lafu.”
29:7	Ona fai atu lea o Iakopo, “O loo tele pea le ao o totoe, ma e lei oo i le taimi e toe faafoi atu ai le lafu i le lotoā mamoe. Tuu muamua le mamoe e inu ai, ona toe taitai atu lea o i latou i le vao.”
29:8	Sa latou tali mai, “E le mafai, se‘ia fa‘apotopotoina manu uma ma ‘ua tatou ‘ave‘esea le ma‘a i le gutu o le vai‘eli, ina ia matou faainu ai lafu.”
29:9	Sa latou tautatala pea, ma faauta, Ua taunuu Rasela ma mamoe a lona tamā; auā na ia leoleoina le lafu.
29:10	Ina ua vaai Iakopo ia te ia, ma sa ia iloaina o ia o lona tausoga muamua faaletina, ma o mamoe ia a le uso o lona tamā o Lapana, na ia aveese le maa na punitia ai le vaieli.
29:11	Ma ina ua uma ona faainu le lafu, sa ia sogi atu ia te ia. Ma sii i luga lona leo, sa tagi o ia.
29:12	Ma sa ia faailoa atu ia te ia o ia o se tuagane o lona tama, ma le atalii o Repeka. Ma o lea, fa'anatinati, sa ia faailoa atu i lona tama.
29:13	Ma ina ua ia faalogo o Iakopo, le tama a lona tuafafine, ua taunuu, sa tamoe o ia e faafetaiai ia te ia. Ma fusi ia te ia, ma sogi atu ia te ia ma le loto, na ia aumaia o ia i lona fale. Ae ina ua ia faalogo i mafuaaga o lana malaga,
29:14	sa ia tali mai, “O outou o o’u ivi ma o’u aano.” Ma ina ua uma aso o le masina e tasi,
29:15	sa ia fai atu ia te ia: “E ui o oe o lo’u uso, ‘e te ‘au‘auna fua ‘ea ‘iā te a‘u? Ta’u mai po o le a le totogi e te talia.”
29:16	O le mea moni, e toalua ona afafine: o le igoa o le toeaina o Lea; e moni, o le uii na igoa ia Rasela.
29:17	Ae a o Lea ua pulapula mata, E aulelei foliga o Rasela ma e aulelei i le vaai atu i ai.
29:18	ma Iakopo, alofa ia te ia, fai mai, “Ou te auauna iā te oe i tausaga e fitu, mo lou afafine laitiiti o Rasela.”
29:19	Na tali atu Lapana, “E sili ona ou avatu o ia iā te oe i lo o se isi tamāloa; ‘ia tumau ‘iā te a‘u.”
29:20	O lea la, Na auauna Iakopo i tausaga e fitu mo Rasela. Ma o nei mea na foliga mai na o ni nai aso, ona o le tele o le alofa.
29:21	Ona fai atu lea o ia ia Lapana, “Tuu mai lo’u toalua ia te au. Mo le taimi nei ua faataunuuina le taimi, ‘ina ‘ia ‘ou alu atu ‘iā te ia.”
29:22	Ma o ia, ‘ina ‘ua vala‘auina e ia le motu o tagata e to‘atele o ana uō i le tausamiga, malie i le faaipoipoga.
29:23	Ma i le po, ‘ua ia ‘aumaia fo‘i lona afafine o Lea ‘iā te ia,
29:24	tuuina atu i lona afafine se auauna fafine e igoa ia Selepa. Ina ua uma ona alu atu Iakopo ia te ia, e tusa ma tu ma aga, ina ua oo mai le taeao, sa ia iloa Lea.
29:25	Ona fai atu lea o ia i le tamā o lana avā, “O le a le mea na e faamoemoe e fai? Ou te lei auauna ea ia te oe ona o Rasela?? Se a le mea ua e faaseseina ai au?”
29:26	Na tali atu Lapana, “E le o se masani i lenei nofoaga le ave muamua o le laititi e faaipoipo.
29:27	Fa'auma se vaiaso o aso i lenei faigauo. Ona ou avatu ai lea ia te oe foi lenei, mo le auaunaga e te faia mai iā te aʻu i isi tausaga e fitu.”
29:28	Sa malie o ia i lana aioiga. Ma ina ua mavae le vaiaso, na ia fai avā ia Rasela.
29:29	Ia te ia, na avatu e le tamā o Pila e fai ma ana auauna.
29:30	Ma, ua iu ina maua le faaipoipoga sa ia manao i ai, sa ia sili i le alofa o le mulimuli nai lo le muamua, ‘ua ‘au‘auna fo‘i o ia ma ia i tausaga e fitu.
29:31	Ae o le Alii, auā ‘ua ‘ino‘ino o ia ‘iā Lea, tatala lona manava, a o lona tuafafine sa pa pea.
29:32	Ua to, sa ia fanauina se tama tane, ua ia faaigoa ia te ia o Reupena, fai mai: “Na silasila mai le Alii i lo’u faalumaina; o lenei o le a alofa mai lo’u toalua ia te a’u.”
29:33	‘Ona toe tō ai lea o ia, ‘ua fānau mai fo‘i le tama tane, ona fai mai lea o ia, “Auā na faafofogaina e Ieova ua inosia aʻu, ua ia foaʻi mai foʻi lenei mea iā te aʻu.” Ua ia faaigoa ia te ia o Simeona.
29:34	Ona tō faatolu ai lea o ia, ‘ona fānau ai lea e ia o le tasi tama tane, ona fai mai lea o ia: “O lenei foʻi o le a faatasia laʻu tane ma aʻu, auā ‘ua ‘ou fānau ‘iā te ia o atali‘i e to‘atolu.” Ma ona o lenei, ua ia faaigoa ia te ia o Levi.
29:35	O lona fa o taimi na tō ai o ia ma fānau ai se tama tama, ona fai mai lea o ia, “Na o le taimi nei ou te ta’uta’u atu ai i le Alii.” Ma mo lenei mafuaaga, ‘ua ia fa‘aigoa ‘iā te ia o Iuta. Ona tuu ai lea o ia mai le fanautama.

Kenese 30

30:1	Ona sosoo ai lea ma Rasela, ua iloatino ua le fanau o ia, matau'a i lona uso, ona fai atu lea o ia i lana tane, “Aumai ni fanau, a leai o le a ou oti.”
30:2	Iakopo, o le ita, tali atu ia te ia, “O a'u ea i le tulaga o le Atua, o lē na fa‘ate‘aina ‘iā te oe le fua o lou manava?”
30:3	Ae sa ia fai mai: “E iai laʻu auauna fafine o Pila. Alu i totonu ia te ia, ‘ina ‘ia fānau ai o ia i luga o o‘u tulivae, ona maua ai lea e ia o aʻu atalii.”
30:4	Ona ia avatu ai lea ia te ia o Pila e fai ava.
30:5	Ma ina ua alu atu lana tane ia te ia, ua to o ia ma ua fanauina se tama tane.
30:6	Ona fai atu lea o Rasela, “Ua faamasinoina e Ieova mo aʻu, ma ua ia faalogo mai i lo’u leo, tuuina mai ia te au se atalii.” Ma ona o lenei, ua ia faaigoa ia te ia o Tanu.
30:7	Ma toe to, Na fanaua e Pila le isi,
30:8	o lē na fai mai ai Rasela, “Ua faatusaina a’u e le Atua ma lo’u tuafafine, ma ua ou manumalo.” Ua ia faaigoa ia te ia o Nafatali.
30:9	Lea, ina ua ia iloa ua le toe fanau o ia, na laveaʻiina Selepa, lana auauna fafine, i lana tane.
30:10	Ma o ia, ina ua uma ona fanauina se atalii ma le faigata,
30:11	fai mai: “Fiafia!” Ma mo lenei mafuaaga, ua ia faaigoa ia te ia o Kato.
30:12	E faapena foi, Na fanaua e Selepa le isi.
30:13	Ona fai atu lea o Lea, "O le tasi lenei mo loʻu fiafia. Ioe, e taʻua aʻu e fafine ua manuia.” Ona o lea mea, ua ia faaigoa ia te ia o Asera.
30:14	Ona sosoo ai lea ma Reupena, alu atu i le fanua i le taimi o le seleselega saito, maua tutaima. ‘Ua ia ‘aumai fo‘i nei mea i lona tinā o Lea. Ona fai atu lea o Rasela, “Aumai ia te au se vaega o tutaima a lou atalii.”
30:15	Sa ia tali mai, “Pe foliga mai o se mea itiiti ia te oe, ‘ua e faoa ‘iā te a‘u la‘u tane, se‘i vaganā ‘ia ‘outou ‘ave fo‘i tutaima a lo‘u atali‘i?” o le tala lea a Rasela, “E te momoe ma oe i lenei po ona o tutaima a lou atalii.”
30:16	Ma ina ua foi mai Iakopo mai le fanua i le afiafi, ‘Ua alu atu Lea e fa‘afetaia‘i ‘iā te ia, ona fai mai lea o ia, “E te ulufale mai iā te aʻu, auā ‘ua ‘ou fa‘afaigaluegaina oe mo le taui o tutaima a lo‘u atali‘i.” Ma sa la momoe ma ia i lena po.
30:17	Ma sa faafofogaina e le Atua ana tatalo. ‘Ona tō ai lea o ia, ‘ua fānau mai fo‘i lona to‘alima o tama tane.
30:18	Ona fai mai lea o ia, “Ua tuuina mai e le Atua se taui ia te au, auā na ‘ou avatu la‘u ‘au‘auna fafine i la‘u tane.” Ua ia faaigoa ia te ia o Isakara.
30:19	Toe tō, Na fanaua e Lea le atalii lona ono.
30:20	Ona fai mai lea o ia: “Ua foaʻi mai e le Atua iā te aʻu se meaalofa lelei. Ma o lenei, i le taimi lea, o le a faatasi ma a’u lo’u toalua, auā ‘ua ‘ou tō mo ia o tama tane e to‘aono.” O lea na ia faaigoa ai ia te ia o Sepulona.
30:21	Ina ua mavae o ia, sa ia fanauina se afafine, igoa ia Tina.
30:22	O le Alii, e faapea foi ona manatua Rasela, ‘ua fa‘alogo ‘iā te ia, ma ‘ua tatalaina lona manava.
30:23	Ona to ai lea o ia ma fanauina se tama tane, fai mai, “Ua aveesea e le Atua loʻu faalumaina.”
30:24	Ua ia faaigoa ia te ia o Iosefa, fai mai, “Ua faaopoopo mai e le Alii ia te au le isi atalii.”
30:25	Ae ina ua fanau mai Iosefa, Ua fai atu Iakopo i le tamā o lana avā: “Tuu mai a’u, ‘ina ‘ia ‘ou toe fo‘i atu i lo‘u nu‘u moni ma lo‘u nu‘u.
30:26	Aumai aʻu avā, ma la’u fanau, o lē na ‘ou ‘au‘auna atu ai ‘iā te ‘outou, ina ia ou alu ese. Ua e iloa le pologa na ou auauna atu ai iā te oe.”
30:27	fai atu Lapana ia te ia: “Ia ou maua le alofa tunoa i ou luma. Ua ou aoaoina e ala i aafiaga ua faamanuiaina au e le Atua ona o outou.
30:28	Filifili lou totogi, lea ou te avatu ia te outou.”
30:29	Ae sa ia tali mai: “Ua e iloa le auala na ou auauna atu ai ia te oe, ma ua matuā tele foʻi lo outou tofi i oʻu lima.
30:30	Sa itiiti mea sa ia te oe ae ou te lei sau ia te oe, a o lenei ua e maua le tamaoaiga. Ma ua faamanuiaina oe e le Alii talu ona ou taunuu. E tonu, o lea, ina ia ou tausia foʻi loʻu lava fale i se taimi.”
30:31	Ona fai atu lea o Lapana, “Se a se mea ou te avatu ia te oe?” Ae na ia fai mai ai, “Ou te le manao i se mea. Ae afai e te faia le mea ou te fai atu ai, Ou te toe fafaga ma leoleo i au mamoe.
30:32	‘Ia ‘outou feoa‘i solo i au lafu mamoe uma, ma vavae ‘ese mamoe uma o fulufulu mamoe ‘ese‘ese ma pulepule; ma soo se mea o le a faapouliuligia pe pona pe felanulanuai, e pei o mamoe ma ‘oti, o lo‘u totogi lea.
30:33	Ma o le a tali mai loʻu faamasinotonu mo aʻu taeao, pe a oo mai i o outou luma le taimi o le taupulega. Ma o mea uma e le felanulanuai pe pona pe faapouliuligia, e pei o mamoe ma ‘oti, e fa‘amaonia ai a‘u o se gaoi.”
30:34	Ona fai atu lea o Lapana, “Ou te lagolagoina lenei talosaga.”
30:35	Ma o le aso lea na ia vavaeeseina ai le 'oti fafine, ma mamoe, ma 'oti po'a, ma mamoe po'a e felanulanua'i po o ila po'a. A o le lafu mamoe ta'itasi e tasi le lanu, o lena lava, o le pa'epa'e po o le fulufulu mamoe uliuli, na ia tuuina atu i lima o ona atalii.
30:36	Ma sa ia faatuina se mamao e tolu aso o le malaga i le va o ia ma lona atalii faaletulafono, o lē na leoleoina e totoe o lana lafu.
30:37	Ona sosoo ai lea ma Iakopo, ave lala lanumeamata o popela, ma sekati, ma le sukamoru, na ta'ua i latou i se vaega. Ma ina ua toso ese le pa'u, i vaega na sau, na iloa ai le pa'epa'e, a o vaega na totoe ua atoatoa, tumau lanu meamata. Ma o lea, i le auala lea na faia ai le lanu eseese.
30:38	Ma sa ia tuu i latou i le faatanoa, i le mea na sasaa ai le vai, ina ua oo mai le lafu e feinu, latou te i ai lala i luma o o latou mata, ma o le a latou to i o latou luma.
30:39	Ma sa tupu lena mea, i le vevela tele o le tuufaatasia, sa vaavaai atu mamoe i lala, ma sa latou tauaveina le pona ma le felanulanuai, ilaila i lanu eseese.
30:40	Ona vaevae lea e Iakopo le lafu, ‘ua ia tu‘u fo‘i lālā i totonu o mea e fa‘apa ai i luma o mamoe po‘a. O lea la, o mea uma e paʻepaʻe pe uliuli, o mea ia e iā Lapana, ae, i le upu moni, o isi o Iakopo, auā ua taapeape le lafu i le tasi ma le tasi.
30:41	O lea la, ina ua a’e le au muamua i luga o mamoe, ‘Ua tu‘u fo‘i e Iakopo la‘au i le vai i luma o mata o mamoe ma mamoe, ina ia latou to a o latou vaavaai atu ia te i latou.
30:42	Ae ina ua tuai ona taunuu mai ma le mulimuli na to na tuʻuina i totonu, na te le'i tu'uina ia mea. Ona avea ai lea o i latou na tuai mai ma Lapana, o ē na muamua fo‘i na ō mai, ‘ua fai mo Iakopo.
30:43	Ma sa faatamaoaigaina le tagata e le gata i lea, e tele fo‘i ana lafu mamoe, auauna fafine ma auauna tane, kamela ma asini.

Kenese 31

31:1	Ae mulimuli ane, na ia faalogo i upu a atalii o Lapana, fai mai, “Ua ave e Iakopo mea uma a lo tatou tamā, ma ua faateleina i lona tomai, ua taʻutaʻua o ia.”
31:2	E faapena foi, sa ia matauina e le tutusa foliga o Lapana ia te ia e pei o ananafi ma le aso ua mavae.
31:3	E sili ona taua, na fetalai mai ai le Alii ia te ia, “Inā toe foʻi ia i le laueleele o o outou tamā ma a outou tupulaga, ma o le a ou faatasi ma oe.”
31:4	Na ia auina atu e aami Rasela ma Lea, i le fanua na ia leoleoina ai lafu,
31:5	ona fai atu lea o ia ia te i latou: “Ua ou vaai atu ua le tutusa foliga o lou tama ia te au e pei o ananafi ma le aso ua mavae. A o le Atua o lo‘u tamā sa ‘iā te a‘u.
31:6	Ua e iloa foʻi sa ou auauna i lou tamā ma loʻu malosi atoa.
31:7	E ui lava i lea, ua faaseseina au e lou tamā, ma ua faasefulu ona suia e ia loʻu totogi. Ae e leʻi faatagaina o ia e le Atua e faia se mea leaga iā te aʻu.
31:8	Soo se taimi lava na ia fai mai ai, ‘O ilailā e fai ma ou totogi,‘ua fānau mai fo‘i e mamoe uma tama meamea fou i ilaila. Ae moni lava, ina ua ia fai mai e ese, ‘Ia ‘outou ‘ave so‘o se mea papa‘e e fai ma o ‘outou totogi,‘ua fānau mai fo‘i mamoe uma o manu papa‘e.
31:9	Ma o le Atua o lē na ave mea a lou tamā ma tuuina mai ia te au.
31:10	Auā ‘ua o‘o i le taimi e tō ai mamoe, Na ea a'e i luga o'u mata, ma sa ou iloa i loʻu moe o tane feʻaʻei i luga o fafine e eseese, ma iloatino, ma lanu eseese.
31:11	Ma sa fai mai le Agelu a le Atua ia te au i loʻu moe, ‘Iakopo.’ Ona ou tali atu lea, ‘O a’u lenei.’
31:12	Ona fai mai lea o ia: ‘Ia ea i luga ou mata, ma vaʻai o tane uma e feʻaʻei i luga o fafine e eseese, iloatino, ma ilaila foi. Auā ‘ua ‘ou iloa mea uma ‘ua faia e Lapana ‘iā te oe.
31:13	O aʻu o le Atua o Peteli, i le mea na e faauuina ai le maa ma fai ai se tautoga ia te au. O lenei, tula'i ia, ma o ese mai lenei laueleele, toe foʻi atu i le nuu na e fanau mai ai.’”
31:14	Ona tali mai lea o Rasela ma Lea: “O i ai ea se mea o totoe ia i tatou i punaoa ma tofi o le aiga o lo tatou tama?
31:15	Pe na te leʻi manatu ea iā i matou o tagata ese?, ma faatau atu i matou, ma fa'aumatia lo matou tau?
31:16	Ae ua ave e le Atua le oloa a lo matou tamā ma tuuina mai ia i matou ma o matou atalii. O lea la, ia outou faia mea uma ua poloaiina ai outou e le Atua.”
31:17	Ona tulai lea o Iakopo, ‘ua fa‘ae‘e fo‘i e ia o tamaiti ma ana avā i luga o kamela, na alu atu o ia.
31:18	Ma sa ia ave ana mea uma ma lafu, ma mea uma na ia maua i Mesopotamia, ona alu atu lea o ia i lona tamā o Isaako, i le nuu o Kanana.
31:19	I lena taimi, Ua alu atu Lapana e sele fulufulu o mamoe, ona gaoia ai lea e Rasela o tupua a lona tamā.
31:20	Ma sa le manao Iakopo e taʻutaʻu atu i le tamā o lana avā ua sola o ia.
31:21	Ma ina ua alu ese o ia ma mea uma faapea ua tonu ia te ia, ma, ua sopoia le vaitafe, sa alu atu pea i le mauga o Kiliata,
31:22	‘ua ta‘u atu ‘iā Lapana i le aso tolu ‘ua sola Iakopo.
31:23	Ma ave ona uso faatasi ma ia, na ia tuliloa ia te ia i aso e fitu. Na ia maua atu foi ia te ia i le mauga o Kiliata.
31:24	Ma sa ia vaai i se miti, Fai mai le Atua ia te ia, ‘Ia ‘outou fa‘aeteete ‘ina ne‘i ‘outou ‘upu leaga ‘iā Iakopo.
31:25	Ma o lenei ua faatuina e Iakopo lona faleie i luga o le mauga. Ma ina ua ia, ma ona uso, na maua o ia, ‘ua ia tu‘u fo‘i lona fale ‘ie i lea lava mea i le mauga o Kiliata.
31:26	Ona fai atu lea o ia ia Iakopo: “Aisea ua e faia ai faapea, o ese ia te au i le mea lilo, ma o‘u afafine e pei o ni tāfeaga i le pelu?
31:27	Aisea e te fia sola ai e aunoa ma loʻu iloa ma e aunoa ma le taʻu mai ia te aʻu?, e ui lava na ou taʻitaʻiina outou i luma ma le fiafia, ma pese, ma topa, ma kitara?
31:28	E te leʻi faatagaina aʻu e sogi i oʻu atalii ma afafine. Ua e amio valea. Ma o lenei, moni lava,
31:29	o lo‘o i lo‘u lima le malosi e taui atu ai ‘iā te oe i le leaga. A ‘ua fetalai mai le Atua o lou tamā ‘iā te a‘u ananafi, ‘Ia fa‘aeteete ‘ina ne‘i ‘outou tautala atu i se mea leaga ‘iā Iakopo.’
31:30	Atonu na e manaʻo e alu i lou lava tagata, ma sa e naunau i le aiga o lou tamā. Ae aiseā ua e gaoia ai oʻu atua??”
31:31	Na tali atu Iakopo: “Na ou alu, e te le iloa, auā na ‘ou fefe ‘ina ne‘i ‘ave‘eseina o ‘outou afafine i le sauā.
31:32	Ae, talu ai ua e tuuaʻia aʻu i le gaoi, o se tasi tou te maua o outou atua, ia fasiotia o ia i luma o o tatou uso. Saili; so o se mea a outou tou te maua faatasi ma aʻu, ave ese.” O lenei ina ua ia fai mai lenei mea, na te lei iloa ua gaoia e Rasela ia tupua.
31:33	Ona faapea lea o Lapana, ulu atu i le fale fetafai o Iakopo, ma Lea, ma auauna fafine uma e toalua, e le'i maua i latou. Ma ina ua ia ulu atu i le faleʻie o Rasela,
31:34	sa vave ona ia natia o tupua i lalo o le moega o le kamela, ona nofo ai lea o ia i luga o i latou. Ma ina ua ia suʻesuʻeina le faleʻie atoa ma maua ai se mea,
31:35	o lana tala lea: “Aua e te ita, lo'u alii, ‘ua lē mafai ‘ona ‘ou tu i luga i ou luma, auā ‘ua o‘o nei ‘iā te a‘u e tusa ma le tu a fafine.” O lea na taofia ai lana sailiga ma le faaeteete.
31:36	ma Iakopo, o le fa'ateleina, fai mai ma le finau: “O le fea o lo’u sese, pe se a foi la'u agasala, ua e ita tele ia te au
31:37	ma suʻesuʻe mea uma o loʻu fale? O le a se mea ua e maua mai mea uma o lou fale?? Tuu iinei i luma o o'u uso, ma ou uso, ia latou faamasino foi ia te au ma oe.
31:38	O le a le mafuaaga na ou i ai ia te oe mo le luasefulu tausaga?? O au mamoe fafine ma ʻoti fafine e leʻi pā; o mamoe po'a o au lafu 'ou te le'i fa'aumatia.
31:39	Ou te leʻi faailoa atu foʻi iā te oe le mea na puʻea e le manu feʻai. Na ou suia mea uma na faaleagaina. Po o le a lava le mea na leiloa i le gaoi, na e aoina mai ia te au.
31:40	Ao ma le po, Na ou mu i le vevela ma le aisa, ma ua sola le moe mai oʻu mata.
31:41	Ma i lenei auala, mo le luasefulu tausaga, ua ou auauna atu ia te oe i lou fale: e sefulu ma le fa mo ou afafine, ma le ono mo a outou lafu. ‘Ua fa‘asefulu fo‘i ‘ona e suia lo‘u totogi.
31:42	Pe ana lē latalata mai iā te aʻu le Atua o loʻu tamā o Aperaamo ma le mataʻu iā Isaako, atonu o le taimi nei ua e auina ese atu ai au e le lavalava. A ‘ua silasila mai le Atua i lo‘u puapuagā ma le galuega a o‘u lima, ma sa ia aoaiina oe ananafi.”
31:43	Na tali mai Lapana ia te ia: “O’u afafine ma atalii, ma a outou lafu, o mea uma fo‘i ‘ua ‘outou iloa, o a‘u lava ia. O le a se mea e mafai ona ou faia i ou atalii ma fanau a fanau?
31:44	Sau, o lea, ia tatou osia se feagaiga, ‘ina ‘ia fai ma molimau ‘iā te a‘u ma ‘outou.”
31:45	Ona ave lea e Iakopo se maa, ‘ua ia fa‘atūina fo‘i e fai ma fa‘amanatuga.
31:46	Ona fai atu lea o ia i ona uso, “Aumai maa.” Ma latou, fa‘apotopotoina ma‘a, faia se tuugamau, ona latou aai ai lea.
31:47	Ona faaigoa ai lea e Lapana, ‘O le Tuugamau o Molimau,’ ma Iakopo, ‘Faaputuga o Molimau;’ e taʻitasi i latou e tusa ma lana lava gagana.
31:48	Ona fai atu lea o Lapana: “E fai fo‘i lenei tuugamau ma molimau i le va o a‘u ma oe i le aso nei.” (Ma mo lenei mafuaaga, ua ta'ua lona igoa o Kiliata, o lena lava, ‘O le Tuugamau o Molimau.’)
31:49	“Ia silasila mai le Alii ma faamasino ia i tatou, pe a tatou o ese mai le tasi i le isi.
31:50	Afai tou te faatiga i o’u afafine, ‘āfai fo‘i ‘e te ‘aumai nisi avā e pule ‘iā te i latou, e leai se tasi e molimau i a tatou upu vagana ai le Atua, o lē e malamalama muamua.”
31:51	Ona toe fai atu lea o ia ia Iakopo. “Lo, lenei tuugamau ma le maa ua ou faatuina i lo tatou va ma oe,
31:52	o le a avea ma molimau. O lenei tuugamau,” ou te fai atu ai, “ma le maa, e fai mo molimau, ne‘i ‘ou sopo‘ia atu i tala atu o lo‘o alu atu ‘iā te ‘outou, pe e te sopoia i tala atu o le manatu e leaga ai aʻu.
31:53	Ia i le Atua o Aperaamo, ma le Atua o Nakori, le Atua o lo latou tamā, faamasino i lo tatou va.” O lea la, Na tautō Iakopo i le mataʻu i lona tamā o Isaako.
31:54	Ma ina ua uma ona ia immolated taulaga i luga o le mauga, sa ia valaau atu i ona uso e aai i areto. Ma ina ua latou aai, sa latou nonofo ai.
31:55	O le mea moni, Na tulai Lapana i le po, ‘ona sogi atu lea o ia i ona atali‘i ma ona afafine, ma sa ia faamanuia ia te i latou. Ma sa ia toe foi i lona nofoaga.

Kenese 32

32:1	E faapena foi, Na faaauau pea e Iakopo le malaga na ia amataina. Ona fetaiai ai lea o Agelu a le Atua ia te ia.
32:2	Ina ua ia vaai ia i latou, o lana tala lea, “O Tolauapiga ia a le Atua.” Na ia faaigoa lea mea o Maanaima, o lena lava, ‘Tolauapiga.’
32:3	‘Ona ‘a‘auina atu lea e ia o le sāvali e muamua ‘iā te ia i lona uso o Esau, i le nuu o Seira, i le itu o Etoma.
32:4	Ma sa ia faatonuina i latou, fai mai: “Ia faapea ona e tautala atu i loʻu alii o Esau: ‘Ua fai mai nei mea e lou uso o Iakopo: “Ua ou aumau ma Lapana, ma sa ou faatasi ma ia e oo mai i le aso nei.
32:5	E i ai a'u povi, ma asini, ma mamoe, ma auauna tane, ma auauna fafine. O lenei, ‘ou te ‘auina atu se sāvali i lo‘u ali‘i, ina ia alofagia aʻu e oe.” '”
32:6	Ona toe foi mai lea o avefeau ia Iakopo, fai mai, “Na matou ō atu i lou uso o Esau, ma faauta, ua faanatinati atu o ia e faafetaiai ia te oe ma tagata e toafa selau.”
32:7	Sa matuā fefe Iakopo. Ma i lona fefe, sa ia vaeluaina tagata sa ia te ia, fa‘apea fo‘i ma lafu mamoe, ma mamoe, ma povi, ma kamela, i kamupani e lua,
32:8	fai mai: “Afai e alu Esau i le kamupani e tasi, ma taia, le isi kamupani, lea ua tuu i tua, e faaolaina.”
32:9	Ona fai atu lea o Iakopo: “Le Atua o loʻu tamā o Aperaamo, ma le Atua o lo‘u tamā o Isaako, Le Alii e na fetalai mai ia te au: ‘Toe fo‘i atu i lou fanua, ma i le mea na e fanau mai ai, ona ou faia lea o mea lelei mo outou.’
32:10	E itiiti a'u nai lo se isi o ou alofa mutimutivale ma lau upu moni, ua e faataunuuina i lau auauna. O lo‘u tootoo na ‘ou sopo‘ia atu ai lenei Ioritana. Ma o lea ua ou toe foi atu ma kamupani e lua.
32:11	Ia e laveaʻi mai iā te aʻu mai i le lima o loʻu uso o Esau, auā ‘ua ‘ou matuā fefe ‘iā te ia, ne'i sau o ia e fasi i le tina ma ona atalii.
32:12	Na e fai mai o le ae manuia ia te aʻu, ‘ia e fa‘ateleina fo‘i la‘u fānau e pei o le oneone o le sami, lea, ona o lona toatele, e lē mafai ona faitaulia.”
32:13	Ma ina ua ia momoe ai i lea po, na ia vavaeeseina, mai mea sa ia te ia, meaalofa mo lona uso o Esau:
32:14	o 'oti fafine e lua selau, o 'oti tane e luafulu, e lua selau o mamoe, ma mamoe po'a e luafulu,
32:15	e tolugafulu o kamela susu ma a latou tama, e fagafulu o povi, ma povi e luafulu, asini fafine e luafulu, ma le sefulu o a latou tama.
32:16	Ma sa ia auina atu i latou e ala i lima o ana auauna, taitasi lafu mamoe eseese, ona fai atu lea o ia i ana auauna: “Ulu mai i o’u luma, ma ia iai se va i le va o le lafu ma le lafu.”
32:17	Ma sa ia faatonuina le muamua, fai mai: “Afai e te feiloaʻi i loʻu uso o Esau, ma ua ia fesili atu ia te oe: “O ai ea oe?” po o, "Fea ete alu iai?” po o, “O ai ea i latou nei o e mulimuli mai ia te oe?”
32:18	e te tali atu: “O lau auauna o Iakopo. Ua ia aauina mai i latou e fai ma meaalofa i loʻu alii o Esau. E mulimuli mai foʻi o ia iā i tatou.”
32:19	E faapena foi, na ia poloaʻi atu i lona lua, ma lona tolu, ma i latou uma o e mulimuli i le lafu, fai mai: “Ia fai atu ia lava upu ia Esau, pe a e mauaina o ia.
32:20	Ma o le ae faaopoopo: ‘Ua mulimuli mai fo‘i lau ‘au‘auna o Iakopo ia i matou, aua na ia fai mai: “O le a ou faamalieina o ia i meaalofa o loo i luma, ma ina ua mavae lenei, o le a ou vaai ia te ia; atonu e alofa mai o ia ia te au.” '”
32:21	Ona alu atu ai lea o meaalofa i ona luma, a ua nofo o ia i lea po i le toagalauapi.
32:22	Ma ina ua ia tulai vave, na ia ave ana avā e toalua, ‘atoa ma le aofa‘i o ‘au‘auna fafine, ma ona atalii e toasefulutasi, ‘ua ia sopo‘ia atu fo‘i le asaga o Iapoka.
32:23	Ma ua tuuina atu i luga o mea uma na ia te ia,
32:24	sa nofo na o ia. Ma faauta, na fagatuaga ma ia se tagata seia oo i le taeao.
32:25	Ma ina ua ia iloa e le mafai ona ia manumalo ia te ia, sa ia pa’i atu i le neura o lona ogavae, ona mamae loa lea.
32:26	Ona fai atu lea o ia ia te ia, “Tuu mai a’u, auā o lenei ua alu aʻe le tafa o ata.” Sa ia tali atu, “Ou te le tatalaina oe, vagana ua e faamanuia mai ia te au.”
32:27	O lea na ia fai mai ai, "O ai lou igoa?” Sa ia tali atu ai, “Iakopo.”
32:28	Ae na ia fai mai, “E lē taʻua lou igoa o Iakopo, a o Isaraelu; auā ‘āfai ‘ua ‘outou malolosi i le Atua, e le sili ea ona outou manumalo i tagata?”
32:29	Sa fesili atu Iakopo ia te ia, "Ta'u mai, o ai le igoa ua faaigoa ai oe?” Sa ia tali atu ai, “Aisea ua e fesili mai ai i lo'u igoa?” Ma sa ia faamanuia ia te ia i lea lava mea.
32:30	Ua faaigoa e Iakopo lea mea o Penieli, fai mai, “Ua ou vaai faafesagai ma le Atua, ma ua faaolaina lo’u agaga.”
32:31	Ona oso a'e loa lea o le la ia te ia, ina ua uma ona sopoia e ia i tala atu o Penieli. Ae i le mea moni, ‘ua fa‘atete‘e i lona vae.
32:32	Mo lenei mafuaaga, le fanauga a Isaraelu, e oo mai lava i ona po nei, ‘aua fo‘i ne‘i ‘ai le neula ua mamae i le ogāvae o Iakopo, auā ‘ua pa‘i atu o ia i le neura o lona suilapalapa ‘ona fa‘alavelave ai lea.

Kenese 33

33:1	Ona sosoo ai lea ma Iakopo, tepa a'e i luga ona mata, na iloa atu e Esau ua sau, ‘ua ‘iā te ia fo‘i o tagata e to‘afa selau. Ona ia vaeluaina lea o atalii o Lea ma Rasela, ma auauna fafine uma e toalua.
33:2	Ona ia tuu atu lea o auauna fafine e toalua ma a la fanau i le amataga. E moni lava, Sa i ai Lea ma ona atalii i le tulaga lona lua. Ona mulimuli ai lea o Rasela ma Iosefa.
33:3	Ma agai i luma, sa ia ifo faafitu i le eleele, seia oo ina latalata mai lona uso.
33:4	Ona momo'e lea o Esau e faafetaiai i lona uso, ma sa ia fusi ia te ia. Ma toso o ia i lona ua ma sogi ia te ia, sa tagi o ia.
33:5	Ma tepa a'e i luga ona mata, na ia iloa atu fafine ma a latou fanau iti, ma sa ia fai mai: “O le a le mea e mananao ai i latou nei mo i latou lava?” ma le “Pe e aiga i latou ma oe?” Sa ia tali atu ai, “O nai fanau ia ua foa’i mai e le Atua e fai ma meaalofa mo a’u, lau auauna.”
33:6	‘Ona fa‘alatalata atu lea o ‘au‘auna fafine ma a latou tama tane, ma ifo i lalo.
33:7	E faapena foi Lea, ma ona atalii, latalata mai. Ma ina ua latou faaaloalo faapena, mulimuli i mea uma, Sa migao Iosefa ma Rasela.
33:8	Ona fai atu lea o Esau, “O a kamupani ia ua ou feiloai i ai?” Sa ia tali atu ai, “Ia alofagia aʻu e loʻu alii.”
33:9	Ae na ia fai mai, “E tele a'u mea, lo'u uso; ia avea nei mea mo oe lava.”
33:10	Ona fai atu lea o Iakopo: “Ou te aioi atu ia te oe, aua le faapea. ‘Ae ‘āfai ‘ua alofagia a‘u e ‘outou, maua se meaalofa itiiti mai i o’u lima. Ona sa ou vaai atu i o outou fofoga e pei ona ou vaai atu i fofoga o le Atua. Ia e alofa mai ia te au,
33:11	ma ‘ia ‘outou tago i le manuia ‘ua ‘ou avatu ‘iā te ‘outou, ma o le a le Atua, o lē na te foa‘iina mai mea uma lava, ua foaʻi mai e fai ma meaalofa iā te aʻu.” Taliaina ma le musuā, i le faatauanau a lona uso,
33:12	o lana tala lea, “Tatou o faatasi, ou te ō foʻi ma outou i la outou malaga.”
33:13	Ona fai atu lea o Iakopo: “Lo’u alii e, ‘ua ‘outou iloa fo‘i o lo‘o ‘iā te a‘u le fānau iti, ma mamoe, ma povi ma tama. Afai ou te faapogaia i latou nei ia galulue soona savavali, e oti fo‘i lafu uma i le aso e tasi.
33:14	‘ia fiafia lo‘u ali‘i ‘ia muamua atu i lana ‘au‘auna. Ma o le a ou mulimuli malie i ona laasaga, e pei ona ou vaai atu i oʻu fanau laiti e mafai, se‘ia ‘ou o‘o atu i lo‘u ali‘i i Seira.”
33:15	Na tali atu Esau, “Ou te aioi atu ia te oe, ina ia tumau pea nisi o tagata o loo iā te aʻu e ō ma outou i le ala.” Ae na ia fai mai, “E leai se mea e mana’omia. E tasi lava le mea ou te manaomia: ina ia alofagia e oe, lo’u alii.”
33:16	Ona toe foi mai ai lea o Esau i lea aso, i le ala na ia taunuu ai, i Seira.
33:17	Ona alu atu lea o Iakopo i Sukota, o fea, ina ua uma ona fausia se fale ma faatu faleie, na ia faaigoa lea mea o Sukota, o lena lava, ‘faleie.’
33:18	Ma sa ia sopoia atu i Salema, o se aai o sa Sekema, o loo i le nuu o Kanana, ina ua foi mai o ia mai Mesopotamia i Suria. Ma sa nofo o ia e lata ane i le aai.
33:19	Na ia fa‘atau fo‘i le vaega o le fanua na ia fa‘atūina ai ona fale ‘ie mai le fānauga a Hamoro, o le tamā o Sekema, mo tamai mamoe e selau.
33:20	Ma faatuina se fata faitaulaga iina, na ia valaau atu i ai i le Atua silisili ese o Isaraelu.

Kenese 34

34:1	Ona sosoo ai lea ma Tina, le afafine o Lea, na alu atu e matamata i fafine o lea vaipanoa.
34:2	Ma ina ua Sekema, o le atalii o Hamoro le sa Hivī, le taitai o lena nuu, sa vaai ia te ia, sa alofa o ia ia te ia. Ona ia puʻeina lea o ia ma momoe ma ia, lofia le taupou i le faamalosi.
34:3	Ma sa fusia vavalalata lona agaga ia te ia, ma, ona sa faanoanoa o ia, na ia fa‘amafanafana ‘iā te ia i le fa‘a‘ole‘ole.
34:4	Ma alu atu ia Hamoro, lona tama, o lana tala lea, “Ia aumai lenei teine ​​mo a’u e fai ma a’u paaga.”
34:5	Ae ina ua faalogo Iakopo i lenei mea, auā ‘ua lē o ‘iā te ia ona atali‘i ma ‘ua fai o ia i le leoleoina o povi, sa faalologo o ia seia latou toe foi mai.
34:6	Ona, ina ua Hamoro, o le tamā o Sekema, ua alu atu e tautala ia Iakopo,
34:7	faauta, ona taunuu mai ai lea o ona atalii mai le fanua. Ma faalogo i le mea na tupu, sa latou feita tele, auā na ia faia le mea leaga i Isaraelu ma, i le solia o se afafine o Iakopo, sa ia faia se gaioiga faasolitulafono.
34:8	Ona tautala atu lea o Hamoro ia te i latou: “Ua pipii atu le agaga o loʻu atalii o Sekema i lou afafine. ‘Ia e avatu ‘iā te ia e fai ma avā.
34:9	Ma ia tatou faamanatuina faaipoipoga o le tasi ma le isi. Aumai ou afafine ia i matou, ma talia o matou afafine.
34:10	Ma nonofo faatasi ma i tatou. Ua i lou pule le laueleele: fa'ato'a, fefa'ataua'iga, ma maua ai.”
34:11	Ona fai atu lea o Sekema i lona tamā ma ona tuagane: “Ia alofagia aʻu e oe, ma soo se mea e te tofia, o le a ou tuuina atu.
34:12	Faateleina le tau, ma talosaga meaalofa, ‘ou te foa‘i fua atu fo‘i le mea tou te fai mai ai. Tau lava ina aumai le teine ​​lea e fai ma a‘u avā.”
34:13	Ua tali atu atalii o Iakopo ia Sekema ma lona tamā i le pepelo, ua ita tele i le faiaiga faamalosi o lo la tuafafine:
34:14	“E lē mafai ona matou faia le mea ua e fai mai ai, ‘aua fo‘i ne‘i avatu lo tatou tuafafine i se tane e le‘i peritomeina. Mo tatou, e le tusa lea ma le tulafono ma le inosia.
34:15	Ae atonu tatou te manuia i lenei mea, ina ia aufaatasi ma outou, pe afai tou te naunau e avea faapei o i matou, ‘āfai fo‘i e peritomeina o tane uma o ‘iā te ‘outou.
34:16	Ona matou avatu ai lea ma talia o outou afafine faapea foi ma o matou afafine; ma o le a matou nonofo faatasi ma oe, ma o le a avea i tatou ma tagata e tasi.
34:17	Ae afai e te le peritomeina, o le a ma ave lo ma afafine ma alu ese.”
34:18	O la latou taulaga na fiafia ai Hamoro ma lona atalii o Sekema.
34:19	E lei faatuai foi e le alii talavou; o le mea moni na ia faataunuuina loa le mea na talosagaina. Auā ua alofa tele o ia i le teine, ma sa lauiloa o ia i le aiga o lona tamā.
34:20	Ma ulufale atu i le faitotoa o le aai, sa latou tautala atu i tagata:
34:21	“O nei alii e filemu, ma latou mananao e nonofo faatasi ma i tatou. Tuu atu ia latou fefaatauai i le laueleele ma galueaiina, mo, e vateatea ma lautele, e manaomia le galueaina. O le a tatou maua o latou afafine e fai ma ava, ma o le a matou avatu ia i latou a matou mea.
34:22	E tasi le mea e taofia ai se lelei tele: pe tatou te peritomeina o tatou tane, fa'ata'ita'i i tu ma aga a lo latou nu'u.
34:23	Ma a latou mea, ma povi, ma mea uma ua latou maua, o le a avea ma tatou, pe ana tatou talia lenei mea, ma faapena, i le nonofo faatasi, o le a faia ai se nuu e tasi.”
34:24	Ma sa latou malilie uma e peritomeina tane uma.
34:25	Ma faauta, i le aso tolu, ina ua sili le tiga o le manua, o atalii e toalua o Iakopo, Simeona ma Levi, o uso o Tina, na ulu atu ma le lototele i le aai ma pelu. Ona latou fasiotia lea o tane uma.
34:26	Na latou fasiotia faatasi Hamoro ma Sekema, ave lo latou tuafafine o Tina mai le fale o Sekema.
34:27	Ma ina ua latou o ese, ua feosofi atu isi atalii o Iakopo i ē ua fasia, ‘ua latou faoa fo‘i le ‘a‘ai i le taui ma sui ona o le toso teine.
34:28	Ave a latou mamoe, ma lafu, ma asini, ma fa‘atafunaina mea uma sa i o latou fale ma o latou fanua,
34:29	‘ua latou ave fa‘atagataotau‘a fo‘i a latou fānau ma a latou avā.
34:30	Ina ua latou faamaeaina ma le lototoa nei galuega, Ua fai atu Iakopo ia Simeona ma Levi: “Ua outou faatiga mai ia te au, ‘ua ‘outou fa‘a‘ino‘ino fo‘i ‘iā te a‘u i sa Kananā ma sa Perisē, o tagata o lenei laueleele. E toaitiiti i tatou. latou, faapotopotoina i latou lava, e mafai ona taia aʻu i lalo, ona soloiesea ai lea o aʻu ma loʻu fale.”
34:31	Sa latou tali mai, “Pe tatau ona latou sauaina lo tatou tuafafine e pei o se fafine talitane?”

Kenese 35

35:1	E tusa o le taimi lea, Na fetalai atu le Atua ia Iakopo, “Inā tulaʻi ia ma alu aʻe i Peteli, ma nonofo ai, ma fai se fata faitaulaga i le Atua, o lē na fa‘aali mai ‘iā te oe ‘ina ‘ua e sola ‘ese i lou uso o Esau.”
35:2	O le mea moni, Iakopo, ‘ua fa‘apotopotoina lona ‘āiga uma, fai mai: “Ia lafoaʻi atua ese o loo iā te outou ma ia faamamāina, ma sui foi o outou ofu.
35:3	Tulai mai, ma ia tatou o ae i Peteli, ina ia matou faia ai se fata faitaulaga i le Atua, o lē na fa‘alogo mai ‘iā te a‘u i le aso o lo‘u puapuagā, ma o lē na fa‘atasi ma a‘u i la‘u malaga.”
35:4	O lea la, ‘ua latou avatu ‘iā te ia o atua ‘ese uma sa ‘iā te i latou, ma tautaliga sa i o latou taliga. Ona ia tanumia lea o i latou i lalo o le laau o le terepinth, o lo‘o i tala atu o le ‘a‘ai o Sekema.
35:5	Ma ina ua latou o ese, ‘ua o‘o fo‘i le mata‘u i le Atua i ‘a‘ai uma na si‘omia ai, ma sa latou le fefefe e tuliloa i latou ina ua latou o ese.
35:6	Ma o lea, Ua taunuu Iakopo i Lusa, o loo i le nuu o Kanana, ua faaigoa foi ia Peteli: o ia ma le nuu uma faatasi ma ia.
35:7	Ona ia faia lea o le fata faitaulaga i lea mea, ona ia faaigoa ai lea o lea mea, ‘Fale o le Atua.’ Auā o i inā na faaali mai ai le Atua iā te ia ina ua sola ese mai i lona uso.
35:8	Pe tusa o le taimi lava e tasi, Tepora, o le tausi ma‘i o Repeka, maliu, ‘ua tanumia fo‘i o ia i lalo o Peteli, i lalo o le oak. Ona faaigoa ai lea o lea mea, ‘Oak o le tagi.’
35:9	Ona toe faaali mai lea o le Atua ia Iakopo, ina ua foi mai o ia mai Mesopotamia i Suria, ma sa ia faamanuia ia te ia,
35:10	fai mai: “E lē toe taʻua oe o Iakopo, auā o lou igoa o Isaraelu.” Ma sa ia faaigoa ia te ia o Isaraelu,
35:11	ona fai atu lea o ia ia te ia: “O a’u o le Atua Silisiliese: faateleina ma uluola. E tupuga mai ia te oe ituaiga ma tagata o atunuu, ma o le a o atu tupu mai i lou sulugatiti.
35:12	Ma le laueleele na ou tuuina atu ia Aperaamo ma Isaako, ou te avatu ia te oe, ma lau fanau pe a mavae atu oe.”
35:13	Ona alu ese ai lea o ia mai ia te ia.
35:14	O le mea moni, ‘ua ia fa‘atūina fo‘i le fa‘amanatuga i ma‘a, i le mea na fetalai mai ai le Atua ia te ia, sasaa i ai meainu i ona luga, ma liligi le suāuu,
35:15	ona ia faaigoa ai lea o lea mea, ‘Pethel.’
35:16	Ona, alu ese mai ai, na ia taunuu i le tau e totogo ai mea i le nuu e tau atu i Efarata. Ma o iina, ina ua fanau Rasela,
35:17	ona o se fanau faigata, sa amata ona lamatia o ia. Ona fai atu lea o le faatosaga ia te ia, “Aua e te fefe, auā e maua fo‘i e oe lenei tama.”
35:18	Ona, ina ua alu ese lona olaga ona o le tiga, ma ua lata mai nei le oti, ‘ua ia fa‘aigoa fo‘i o lana tama o Penoni, o lena lava, le atalii o lo'u tiga. Ae moni lava, na faaigoa o ia e lona tamā o Peniamina, o lena lava, le atalii o le lima taumatau.
35:19	Ona oti ai lea o Rasela, ‘ua tanumia fo‘i o ia i le ala e tau atu i Efarata: o Peteleema lenei nofoaga.
35:20	‘Ua fa‘atūina fo‘i e Iakopo le fa‘ailoga i luga o lona tu‘ugamau. O le maa faamanatu lea o le tuugamau o Rasela, e oo mai lava i ona po nei.
35:21	O ese mai iina, sa ia faatuina lona faleie i tala atu o le Olo o le Lafu.
35:22	Ma ina ua nofo o ia i lena itulagi, Na alu atu Reupena i fafo, ‘ua la momoe fo‘i ma Pila le palake a lona tamā, e le o se mea itiiti lea e lilo ia te ia. O atali‘i fo‘i o Iakopo e to‘asefulu ma le to‘alua.
35:23	O atalii o Lea: o Reupena le ulumatua, ma Simeona, ma Levi, ma Iuta, ma Isakara, ma Sepulona.
35:24	O atalii o Rasela: Iosefa ma Peniamina.
35:25	O atalii o Pila, auauna fafine a Rasela: o Tanu ma Nafatali.
35:26	O atalii o Selepa, auauna fafine a Lea: o Kato ma Asera. O atalii ia o Iakopo, o ē na fānau ‘iā te ia i Mesopotamia i Suria.
35:27	Ona alu atu lea o ia i lona tamā o Isaako i Mamere, le aai o Arba: o Heperona lea, lea sa aumau ai Aperaamo ma Isaako.
35:28	Ma ua atoa aso o Isaako: tasi le selau ma le valugafulu o tausaga.
35:29	Ma ua fa'aumatia e le matua, na maliu o ia. Ma sa tuu o ia faatasi ma lona nuu, ua matua ma tumu i aso. Ma ona atalii, Esau ma Iakopo, tanumia o ia.

Kenese 36

36:1	O gafa nei o Esau, o ia lea o Etoma.
36:2	Na fai avā Esau i afafine o Kanana: Ata le afafine o Aluna le sa Hetī, ma Oolipama le afafine o Ena, o le afafine o Sepeono le sa Hivī,
36:3	ma Basemath, le afafine o Isamaeli, tuafafine o Nepaiota.
36:4	Ona fanaua lea e Ata o Elifasa. Na fānaua e Pasemeta o Reuelu.
36:5	na fanaua e Oolipama o Iuso, ma Ialama, ma Koru. O atalii ia o Esau, o ē na fānau ‘iā te ia i le nu‘u o Kanana.
36:6	Ona ave lea e Esau o ana avā, ma atalii, ma afafine, ma tagata uma o lona aiga, ma ana mea, ma povi, ma soo se mea na mafai ona ia maua i le laueleele o Kanana, ‘ona alu atu lea o ia i le tasi nu‘u, alu ese mai lona uso o Iakopo.
36:7	Auā ‘ua matuā mau‘oloa i lā‘ua ma ‘ua lē mafai ‘ona nonofo fa‘atasi. E leʻi mafai foʻi e le laueleele na latou aumau ai ona tausia i latou, ona o le tele o a latou lafu.
36:8	Na nofo Esau i le mauga o Seira: o Etoma ia.
36:9	O gafa fo‘i nei o Esau, o le tamā o Etoma, i le mauga o Seira,
36:10	o igoa foi ia o ona atalii: o Elifasa le atalii o Ata, le avā a Esau, e faapea foi Reuelu, o le atalii o Pasemeta, lana ava.
36:11	Sa i ai foi atalii o Elifasa: Uo, Omar, Sefo, ma Gatama, ma Kenez.
36:12	O Timena fo‘i o le palake a Elifasa, le atalii o Esau. Ona fanau ai lea e ia o Amaleka. O atali‘i ia o Ata, le avā a Esau.
36:13	O atalii o Reuelu o Nakata ma Sera, o Sama ma Misa. O atalii ia o Pasemeta, le avā a Esau.
36:14	E faapena foi, o atalii ia o Oolipama, le afafine o Ana, le afafine o Sepeono, le avā a Esau, o lē na ia fānau mai ‘iā te ia: Iesu, ma Ialama, ma Koru.
36:15	O ta‘ita‘i ia o le fānauga a Esau, o atalii o Elifasa, o le ulumatua a Esau: Uo taitai, taitai o Omar, taitai Sefo, taitai Kenez,
36:16	taitai o Koru, Gatam taitai, taitai o Amaleka. O atalii ia o Elifasa, i le nuu o Etoma, o atalii foi ia o Ata.
36:17	E faapena foi, o atali‘i ia o Reuelu, le atalii o Esau: taitai Naata, taitai o Sera, taitai o Sama, taitai o Misa. O alii ia o Reuelu, i le nuu o Etoma. O atalii ia o Pasemeta, le avā a Esau.
36:18	O atalii nei o Oolipama, le avā a Esau: ta‘ita‘i o Iuso, taitai o Iarama, taitai o Koru. O alii ia o Oolipama, o le afafine o Ena ma le avā a Esau.
36:19	O atalii ia o Esau, ma o latou taitai ia: o Etoma lea.
36:20	O atalii ia o Seira, o le Hori, o e nonofo i le nuu: moe, ma Sovala, ma Sepeono, ma Ana,
36:21	ma Tisona, ma Eseri, ma Tisana. O matai ia o sa Horī, o atalii o Seira, i le nuu o Etoma.
36:22	Ua fanaua e Lotana ni atalii: Hori ma Hemana. A o le tuafafine o Lotana o Timena.
36:23	O atalii foi ia o Sovala: Alvan, ma Manaata, ma Epalu, ma Sefo, ma Onama.
36:24	O atalii foi ia o Sepeono: Aia ma Ena. O Ena lea na maua le vaipuna i le vao, a o ia leoleoina asini a lona tamā o Sepeono.
36:25	Ma sa ia maua se atalii o Tisona, ma le afafine o Olipama.
36:26	O atalii foi ia o Tisona: Hamana, ma Esepana, ma Ithran, ma Kerana.
36:27	E faapena foi, o atali‘i ia o Eseri: Fa'atau, ma Saava, ma Uili.
36:28	Ona fanaua lea e Tisana o atalii: O Usa ma Arana.
36:29	O matai ia o sa Horī: taitai Moe, ta‘ita‘i o Sovala, taitai o Sepeona, O le taitai o Ana,
36:30	taitai o Tisona, taitai o Eseri, taitai o Disana. O ta‘ita‘i ia o sa Horī o ē na pule i le nu‘u o Seira.
36:31	Sa i ai i luma o le fanauga a Isaraelu se tupu, o tupu ia na pule i le nuu o Etoma:
36:32	o Pela le atalii o Peoro, ma o le igoa o lona aai o Tinapa.
36:33	Ona oti ai lea o Pela, ma Iopapa, o le atalii o Sera mai Posara, na fai o ia ma tupu e sui a‘i o ia.
36:34	Ma ina ua oti Iopapa, Ona soloai ane lea o Kusama o le nuu o sa Timani e fai ma tupu.
36:35	E faapena foi, ua oti lenei, Ua soloai ane Atata le atalii o Petata e fai ma tupu. Na ia fasia Mitiana i le itu o Moapi. O le igoa foi o lona aai o Avita.
36:36	Ma ina ua oti Atata, ‘Ua soloa‘i ane fo‘i Samala le Masreka e fai ma tupu.
36:37	E faapena foi, ua oti lenei, o Saulo o le vaitafe o Reopo, na fai o ia ma tupu e sui a‘i o ia.
36:38	Ma ina ua mavae atu foi o ia, Paala-nana, o le atalii o Akapora, manuia i le malo.
36:39	E faapena foi, ua oti lenei, ‘Ua soloa‘i ane Atara e fai ma tupu; ma o le igoa o lona aai o Pau. O lana avā fo‘i o Mehetapelu, le afafine o Matarata, le afafine o Mesaapo.
36:40	O lea la, o igoa ia o matai o Esau, e o latou aiga, ma nofoaga, ma i a latou upu: taitai o Timina, taitai Alvah, ta’ita’i o Ieteta,
36:41	ta‘ita‘i o Olipama, ta'ita'i o Elah, taitai Pinon,
36:42	taitai Kanez, Uo taitai, taitai o Mepeta,
36:43	taitai o Makatielu, taitai o Iram. O ta‘ita‘i ia o Etoma sa nonofo i le nu‘u na latou pule ai: o Esau lea, o le tamā o Itumea.

Kenese 37

37:1	Sa nofo Iakopo i le nuu o Kanana, i le mea sa aumau ai lona tamā.
37:2	Ma o ona tupulaga ia. Iosefa, ina ua sefulu ma le ono ona tausaga, sa leoleoina le lafu ma ona uso, a o tamaitiiti o ia. Ma sa ia faatasi ma atalii o Pila ma Selepa, o avā a lona tamā. Ma sa ia tuuaia ona uso i lo latou tamā i se solitulafono sili ona agasala.
37:3	O lenei ua alofa Isaraelu ia Iosefa i ona atalii uma, auā na tō ‘iā te ia i lona toeaina. Ona ia faia lea o se ofu mo ia, lalaga lanu e tele.
37:4	Ona sosoo ai lea ma ona uso, auā ‘ua sili ‘ona alofagia o ia e lona tamā i ona atali‘i uma lava, ‘ino‘ino ‘iā te ia, ‘ua lē mafai fo‘i e i latou ‘ona fai atu ma le filemū ‘iā te ia.
37:5	‘Ona ta‘u atu lea e ia o le fa‘aaliga o le miti i ona uso, o le mafuaaga lea na amata ai ona faafaileleina le ita tele.
37:6	Ona fai atu lea o ia ia te i latou, “Faalogo mai i la’u miti na ou vaai i ai.
37:7	Sa ou manatu o loo matou fusifusia fusi saito i le fanua. Ma sa foliga mai ua tulai i luga la'u fusi saito ma tu, ma a outou fusi saito, tutu i se lio, fa'aaloalo i la'u fusi saito."
37:8	Sa tali atu ona uso: “Pe avea oe ma o matou tupu? Pe matou te gaua'i i lau pule?” O lea la, o lenei mataupu o ana miti ma upu na maua ai le faamafanafanaina o lo latou lotoleaga ma le inoino.
37:9	E faapena foi, sa ia vaai foi i se tasi miti, lea na ia faamatala atu i ona uso, fai mai, “Na ou vaai i se miti, e peiseai o le la, ma le masina, ma e sefulutasi fetu na fa‘aaloalo mai ‘iā te a‘u.”
37:10	Ma ina ua ia taʻu atu lenei mea i lona tamā ma ona uso, sa aoaiina o ia e lona tama, ma sa ia fai mai: “O le a le uiga ia te oe, lenei miti na e vaai i ai? E tatau ona ou, ma lou tina, e fa‘aaloalo fo‘i o ‘outou uso ‘iā te ‘outou i le lalolagi?”
37:11	O lea la, sa matau‘a ona uso ‘iā te ia. Ae moni lava, Sa mafaufau leoa lona tama i le mataupu.
37:12	A o nonofo ona uso i Sekema, leoleo i lafu a lo latou tamā,
37:13	Ona fai atu lea o Isaraelu ia te ia: “O loo leoleoina e ou uso mamoe i Sekema. Sau, Ou te auina atu oe ia i latou.” Ma ina ua ia tali mai,
37:14	“Ua ou sauni,” o lana tala lea ia te ia, “Alu, ma vaai po ua manuia mea uma i ou uso ma povi, ma taʻu mai iā te aʻu le mea ua tupu.” O lea, ua aauina mai i le vanu o Heperona, ua ia taunuu i Sekema.
37:15	Ma sa maua o ia e se tagata o fealuai i le fanua, ona fesili mai lea o ia ia te ia po o le a le mea ua ia sailia.
37:16	O lea na ia tali atu ai: “Ou te sailia o’u uso. Ia taʻu mai iā te aʻu po o fea latou te leoleoina ai lafu.”
37:17	Ona fai mai lea o le tagata ia te ia: “Ua latou o ese mai lenei nofoaga. Ae na ou faalogo o latou fai mai, ‘Tatou ō i Totana.’ ” O lea, Sa faaauau pea ona mulimuli atu Iosefa i ona uso, ona maua ai lea e ia o i latou i Totana.
37:18	Ma, ina ua latou iloa mamao atu o ia, a o le‘i alu atu o ia ‘iā te i latou, sa latou filifili e fasioti ia te ia.
37:19	Ona latou fai atu lea o le tasi i le isi: “Faauta, ua latalata mai le fai miti.
37:20	Sau, ia tatou fasioti ia te ia ma lafo i le vaieli tuai. Ma ia tatou faapea atu: ‘ua ‘aina o ia e se manu fe‘ai.’ Ona iloa ai lea o le mea o le a faia e ana miti mo ia.”
37:21	Ae o Reupena, i le faalogoina o lenei mea, taumafai e faasaoloto o ia mai o latou lima, ma sa ia fai mai:
37:22	“Aua le aveesea lona ola, pe faamasaa toto. Ae lafo o ia i totonu o lenei vaieli, o loo i le vao, ma ia aua neʻi afaina ou lima.” Ae na ia fai mai lenei mea, ‘ua mana‘o e lavea‘i ‘iā te ia ai o latou lima, ina ia toe faafoi atu o ia i lona tamā.
37:23	Ma o lea, ina ua alu atu o ia i ona uso, ‘ua vave ‘ona latou to‘esea o lona ‘ofu, o le tapuvae-umi ma lalaga lanu eseese,
37:24	ona latou lafo lea o ia i le vaieli tuai, lea sa leai se vai.
37:25	Ma nofo i lalo e 'ai areto, na latou iloa ai nisi o sa Isamaeli, tagata malaga mai Kiliata, ma a latou kamela, amoina mea manogi, ma resini, ma le suāu‘u muro i Aikupito.
37:26	O lea la, Ona fai atu lea o Iuta i ona uso: “O le a se aoga ia i tatou, pe a tatou fasioti i lo tatou uso ma natia lona toto?
37:27	E lelei ona faatau atu o ia i sa Isamaeli, ‘ona lē fa‘aleagaina ai lea o o tatou lima. Auā o ia o lo tatou uso ma o tatou tino.” Na ioe ona uso i ana upu.
37:28	A ua ui ane le au faatauoa o Mitiana, na latou toso mai o ia mai le vaieli, ‘ua latou fa‘atau atu fo‘i ‘iā te ia i sa Isamaeli i tupe ario e luafulu. O i latou ia na ta‘ita‘iina atu ai o ia i Aikupito.
37:29	Ma Reupena, toe foi i le vaieli, e lei maua le tama.
37:30	Ma saeia ona ofu, na alu atu o ia i ona uso ma fai atu, “E le o iai le tama, ma o fea ou te alu i ai?”
37:31	Ona latou ave lea o lona ofu talaloa, ‘ona latou fufui ai lea i le toto o le tama‘i ‘oti, lea na latou fasiotia,
37:32	‘ua ‘auina atu i latou na ‘aveina atu i lo latou tamā, ona latou fai mai lea: “Na matou mauaina lenei mea. Va‘ai pe o le ‘ofu o lou atali‘i pe leai.”
37:33	Ma ina ua ioeina e le tama, o lana tala lea: “O le ofu o lo'u atalii. Ua ʻaina o ia e se manu feʻai leaga; ‘ua ‘aina e le manu fe‘ai o Iosefa.”
37:34	Ma saeia ona ofu, sa ofu o ia i le ie fulufulu, faanoanoa lona atalii mo se taimi umi.
37:35	Ona, ina ua faapotopoto faatasi ona atalii uma e faamāmā le faanoanoa o lo latou tamā, sa lei naunau o ia e talia le faamafanafanaga, ae na ia fai mai: "Ou te alu ifo ma le faanoanoa i loʻu atalii i le lalolagi." A o ia tumau i le tagi,
37:36	‘ua fa‘atauina e Mitiana i Aikupito Iosefa ‘iā Potifara, o se eunuka a Farao, faiaoga o fitafita.

Kenese 38

38:1	Pe tusa o le taimi lava e tasi, Iuta, e tupuga mai i ona uso, liliu atu i le tagata Atulama, igoa ia Hira.
38:2	Ma sa ia vaaia ai iina le afafine o se tagata e igoa ia Sua, o Kanana. Ma ave o ia e fai ma ava, na ia ulufale atu ia te ia.
38:3	Ona to ai lea o ia ma fanauina se tama tane, ‘ua ia fa‘aigoa fo‘i ‘iā te ia o Eru.
38:4	Ma toe to ai se fanau, ua fanauina se tama tane, ‘ua ia fa‘aigoa ‘iā te ia o Onani.
38:5	E faapena foi, na ia fanauina lona tolu, ‘ua fa‘aigoa e ia o Sela, ina ua uma ona fanau mai, ua le toe fanau o ia.
38:6	Ona avatu lea e Iuta o se avā i lana ulumatua o Eru, o lona igoa o Tamara.
38:7	Ma sa tupu foi ina E, o le ulumatua a Iuta, ‘ua leaga fo‘i o ia i luma o le ALI‘I ma ‘ua fasiotia fo‘i e ia.
38:8	O lea la, Ona fai atu lea o Iuta i lona atalii o Onani: “Inā ulu atu ia i le avā a lou uso, ma mafuta ma ia, ina ia e maua ai se fanau a lou uso.”
38:9	O ia, i le iloa o atalii e fananau mai e le o ia, ina ua ulu atu o ia i le avā a lona uso, na ia sasaa lana fatu i le eleele, ne'i fananau mai ni fanau i le igoa o lona uso.
38:10	Ma mo lenei mafuaaga, na taia o ia e le Alii, auā na ia faia le mea e inosia.
38:11	Ona o lenei mataupu, Ona fai atu lea o Iuta ia Tamara le avā a lona afafine, “Ia avea oe ma se fafine ua oti lana tane i le fale o lou tamā, seʻia oo ina matua loʻu atalii o Sela.” Auā sa fefe o ia, ne'i oti foi o ia, e pei ona faia e ona uso. Sa alu ese o ia, ma sa nofo o ia i le fale o lona tamā.
38:12	Ona, ina ua mavae aso e tele, le afafine o Sua, le avā a luta, maliu. Ma ina ua ia talia le faamafanafanaga ina ua mavae lona faanoanoa, ‘ua alu a‘e o ia i ē sele fulufulu o ana mamoe i Timenata, o ia ma Hira, o le leoleo mamoe o le lafu a Atulama.
38:13	‘Ua ta‘u atu fo‘i ‘iā Tamara ‘ua alu a‘e le tamā o lana avā i Timenata e sele fulufulu o mamoe.
38:14	Ma le teuina o ofu o lona fafine ua oti lana tane, sa ia tago i se veli. Ma sui ona ofu, sa nofo o ia i le fetaulaiga ala e tau atu i Timenata, auā ua matua Sela, e le‘i talia fo‘i o ia e ia e fai ma tane.
38:15	Ma ina ua vaai Iuta ia te ia, na ia manatu o ia o se fafine talitane. Auā na ia ufiufi ona mata, ne'i iloa o ia.
38:16	Ma ulufale atu ia te ia, o lana tala lea, “Tuu mai a’u ou te faatasi ma oe.” Auā na te le‘i iloa o ia o le avā a lona atali‘i. Ma sa ia tali mai, “O le a se mea tou te avatua ia te au, e fiafia ai ia te au o se palake?”
38:17	Na ia fai mai, “Ou te aauina atu iā te oe se tamaʻi ʻoti mai le lafu.” Ma toe foi, o lana tala lea, “O le a ou faatagaina mea e te manao ai, pe afai e te tuuina mai ia te au se tautoga, seʻia e auina atu le mea ua e folafola mai.”
38:18	Fai mai Iuta, “O le a le mea e te manao e avatu mo se tautoga?” Sa ia tali atu ai, “O lau mama ma lau taulima, ma le tootoo e te uuina i lou lima.” Ona sosoo ai lea, le fafine, mai se tasi feiloaiga tau feusuaiga, toina.
38:19	Ona tulai lea o ia ma alu. Ma tuu ese ofu na ia aveina, sa ofu o ia i ofu o lona fafine ua oti lana tane.
38:20	‘Ona ‘auina atu lea e Iuta o le tama‘i ‘oti i lona leoleo mamoe, le Atulama, ‘ina ‘ia maua e ia le mea na ia avatu i le fafine. Ae, ina ua le maua o ia,
38:21	‘ua ia fesili atu i tagata o lea nu‘u: “O fea le fafine sa nofo i le fetaulaiga ala?” Ona tali mai lea o i latou uma, “E leai se fafine talitane i lenei nofoaga.”
38:22	Na ia toe foi atu i Iuta, ona fai atu lea o ia ia te ia: “Ou te lei mauaina o ia. E lē gata i lea, ‘ua ta‘u mai e tagata o lea nu‘u ‘iā te a‘u, e le‘i nofo ai lava se fafine talitane.”
38:23	Fai mai Iuta: “Ia tuu atu ia te ia e tuuaia o ia. E mautinoa lava, e lē mafai e ia ona molia i tatou i se pepelo. Na ou auina atu le tamaʻi ʻoti na ou folafola atu, a ‘ua ‘outou lē maua o ia.”
38:24	Ma faauta, ina ua mavae le tolu masina, ‘ua latou ta‘u atu ‘iā Iuta, fai mai, “Tamara, lou afafine faaletulafono, ua faitaaga ma ua foliga ua tetele lona manava.” Ona fai atu lea o Iuta, “Ia faia o ia, ina ia susunuina o ia.”
38:25	Ae ina ua taitai atu o ia i fafo i le faasalaga, na ia auina atu i le tamā o lana avā, fai mai: “Na ou to i le tagata e ona ia mea. Ia iloa mama a ai, ma taulima, ma le aufaigaluega lenei.”
38:26	Ae o ia, le faailoaina o meaalofa, fai mai: “E sili atu lona amiotonu nai lo aʻu. Auā ‘ou te le‘i tu‘uina atu o ia i lo‘u atali‘i o Sela.” Peitai, ua ia le toe iloa o ia.
38:27	Ona, i le taimi o le fanau mai, sa i ai se masaga i le manava. Ma o lea, i le fanauina o pepe, ua faaloaloa atu le lima o le tasi, na nonoa ai e le faatosaga le filo mūmū, fai mai,
38:28	“O le mea lea e alu muamua i fafo.”
38:29	Ae i le mea moni, toso i tua lona lima, o le isi na sau i fafo. Ona fai mai lea o le fafine, “Aisea ua vaeluaina ai le vaeluaga mo outou?” Ma mo lenei mafuaaga, ‘ua ia fa‘aigoa ‘iā te ia o Faresa.
38:30	A uma lea, na sau i fafo lona uso, o lona lima sa i ai le filo mūmū. Ua ia faaigoa foi ia te ia o Sera.

Kenese 39

39:1	I le taimi nei, Sa taitai atu Iosefa i Aikupito. Ma Putifara, o se eunuka a Farao, o se taitai o le autau, o se tagata Aikupito, na fa‘atauina o ia mai lima o sa Isamaeli, na aumai ai o ia.
39:2	Ma sa faatasi le Alii ma ia, ma o ia o le tagata na manuia i mea uma na ia faia. Ma sa nofo o ia i le fale o lona alii,
39:3	o lē na iloa lelei ‘ua ‘iā te ia le Ali‘i, o mea uma fo‘i na ia faia na fa‘atonuina e lona ‘a‘ao.
39:4	Ona alofagia lea o Iosefa e lona alii, ‘ua ia ‘au‘auna fo‘i ‘iā te ia. Ma, ua tofia e ia e pule i mea uma lava, ‘ua ia pule fo‘i i le fale na tu‘uina atu ‘iā te ia ma mea uma na tu‘uina atu ‘iā te ia.
39:5	Ma sa faamanuiaina e le Alii le aiga o le Aikupito, ona o Iosefa, ‘ua fa‘ateleina fo‘i e ia ana mea uma, e pei o le tele i totonu o fale, pei o fanua.
39:6	E leʻi iloa foʻi e ia se isi mea na o le areto na ia ʻai. O lea la, ua aulelei lava Iosefa, ma le mamalu i ona foliga.
39:7	Ma o lea, ina ua mavae aso e tele, ua vaai atu lona matai tamaitai ia Iosefa, ona fai mai lea o ia, “Tatou momoe.”
39:8	Ma e aunoa ma le ioeina o le amio leaga, na ia fai atu ai ia te ia: “Faauta, ua tuuina mai e lo'u alii mea uma ia te au, na te le iloa foi se mea ua ia te ia i lona lava fale.
39:9	E leai foi se mea e le oo i lo’u mana, pe na te lei tuuina mai ia te au, vagana ai oe, auā o oe o lana avā. E faapefea la ona ou faia lenei mea leaga ma ou agasala ai i loʻu Atua??”
39:10	O upu faapenei, i aso uma, o loo faaoso le fafine i le taulealea, ma sa ia teena le mulilua.
39:11	Ona tupu ai lea, i se aso patino, na ulu atu Iosefa i le fale, ma sa ia faia se mea, e aunoa ma se molimau.
39:12	Ma o ia, o loo uu le tuupao o lona ofu, fai mai, “Tatou momoe.” Ae o ia, ma tuu ai le ofu talaloa i lona lima, sola ma alu i fafo.
39:13	Ma ina ua vaai atu le fafine i le ofu i ona lima ma o ia lava ua faia ma le le faaaloalo,
39:14	‘ua ia vala‘au atu fo‘i i tagata o lona ‘āiga, ona fai atu lea o ia ia te i latou: “Lo, ‘ua ia ‘aumaia fo‘i le tagata Eperu e fa‘asauā mai ‘iā te i matou. Sa ia ulufale mai ia te au, ina ia au faatasi ma au; ma ina ua ou alaga atu,
39:15	ma sa ia faalogoina lo’u leo, na ia tuu i tua le ofu talaloa sa ou uuina, ona sola ai lea o ia i fafo.”
39:16	E fai ma faamaoniga, o lea, o lona faamaoni, sa ia taofi le ofu talaloa, ona ia faailoa atu ai lea i lana tane, ina ua toe foi i lona aiga.
39:17	Ona fai mai lea o ia: “O le auauna Eperu, o lē na ‘outou ‘aumai ‘iā te a‘u, sau mai ia te au e faasaua ia te au.
39:18	Ma ina ua ia faalogoina loʻu tagi, na ia tuu i tua le ofu talaloa sa ou uuina, ona sola ai lea o ia i fafo.”
39:19	lona alii, ina ua faalogo i nei mea, ma le faalagolago tele i upu a lana paaga, sa ita tele.
39:20	Ma sa ia tuuina atu Iosefa i le falepuipui, i le mea na tuu ai pagota a le tupu, ma ua siosiomia o ia i lea mea.
39:21	Ae sa faatasi le Alii ma Iosefa, ma, ia e alofa mai ia te ia, ‘ua ia alofagia o ia i luma o le ta‘ita‘i o le falepuipui,
39:22	o lē na tu‘uina atu fo‘i i lona lima o pagota uma lava na saisaitia. Ma soo se mea lava na faia, sa i lalo o ia.
39:23	E leʻi iloa foʻi e ia lava se mea, ua tuuina atu mea uma ia te ia. Auā sa ‘iā te ia le ALI‘I, ma sa ia faatonuina mea uma na ia faia.

Kenese 40

40:1	A o faagasolo nei mea, na tupu e lua eunuka, o le tautū uaina a le tupu o Aikupito, ma le tagata olo saito, ua faatiga i lo latou alii.
40:2	Ma Farao, o le ita ia i latou, (a o le tasi na pule i tautū uaina, o le isi tagata olo saito)
40:3	auina atu i latou i le falepuipui o le taitai o le vaegaau, sa nofo pologa ai foi Iosefa.
40:4	Ae na tuuina atu i latou e le leoleo o le falepuipui ia Iosefa, o ē na ‘au‘auna fo‘i ‘iā te i latou. Na mavae sina taimi itiiti, a o taofia i latou i le falepuipui.
40:5	Ma sa la vaai uma i se miti faapena i se tasi po, o ona faauigaga e tatau ona fesootai le tasi i le isi.
40:6	Ma ina ua ulu atu Iosefa ia te i latou i le taeao, ma sa ia vaai ia i latou faanoanoa,
40:7	sa ia feutagai ma i latou, fai mai, “Aisea ua sili atu ai lou faanoanoa i lenei aso nai lo le mea masani?”
40:8	Sa latou tali mai, “Ua matou vaai i se miti, e leai fo‘i se tasi na te fa‘amatalaina mai ‘iā te i matou.” Ona fai atu lea o Iosefa ia te i latou, “E le o le Atua ea le faamatalaina? Ia faamatala mai mo aʻu mea ua e vaai i ai.”
40:9	Na faamatala muamua e le tautū uaina lana miti. “Na ou iloa atu i oʻu luma le vine,
40:10	sa i ai i ona luga tatupu e tolu, lea na tutupu faasolosolo ma fua, ma, pe a uma ona fuga, ua matua ma avea ma vine.
40:11	Ma sa i loʼu lima le ipu a Farao. O lea la, Sa ou tago i vine, ma sa ou oomiina i latou i totonu o le ipu sa ou uuina, ‘ona ‘ou tu‘uina atu lea o le ipu ‘iā Farao.”
40:12	Sa tali atu Iosefa: “O le uiga lenei o le miti. O fuga e tolu o le isi tolu aso,
40:13	pe a mavae lea e manatua ai e Farao la outou auaunaga, e na te toe faafoʻisia foʻi oe i lou tulaga muamua. Ma o le ae avatu ia te ia le ipu e tusa ma lou tofi, e pei ona e masani ai muamua.
40:14	Tau lava ina manatua a'u, pe a manuia ai oe, ma ia e alofa mai ia te au, e fautua atu iā Farao e taʻitaʻiina aʻu i fafo o lenei falepuipui.
40:15	Auā ‘ua gaoia a‘u nai le nu‘u o sa Eperu, ma iinei, ma le mama, Sa lafoina aʻu i le lua.”
40:16	O le pule sili e olo saito, ina ua ia iloa na ia tatalaina ma le poto le miti, fai mai: “Na ou vaai foi i se miti: e tolu au ato falaoa i luga a‘e o lo‘u ulu,
40:17	ma i le ato e tasi, lea sa maualuga, Sa ou tauaveina mea'ai uma na faia e le tomai o le taoina, ona aai ai lea o manu felelei.”
40:18	Sa tali atu Iosefa: “O le uiga lenei o le miti. O ato e tolu o le isi tolu aso,
40:19	e mulimuli ane ‘ona ‘ave‘eseina lea e Farao o ‘outou ulu, ma taofia foi outou mai le satauro, e saeia foi e manu felelei o outou tino.”
40:20	O le aso lona tolu mulimuli ane, o le aso fanau lea o Farao. Ma faia se tausamiga tele mo ana auauna, na ia manatua, i le taimi o le taumafataga, o le ta‘ita‘i tautū uaina ma le ali‘i e olo saito.
40:21	‘Ona toe fa‘afoisia lea e ia o le tasi i lona nu‘u, e avatu ia te ia le ipu;
40:22	o le isi na ia tautau i le laau, ma sa faapea ona faamaonia le moni o le faamatalaina o miti.
40:23	Ma e ui lava na ia alualu i luma ma le tele o le manuia, ua galo i le tautū uaina sili lona faamatalaina o miti.

Kenese 41

41:1	Ina ua mavae le lua tausaga, Na vaai Farao i se miti. Sa manatu o ia o loo tu i luga o se vaitafe,
41:2	na o ae ai povi e fitu, e matua'i aulelei ma malosi. Ma sa latou fafagaina i nofoaga taufusi.
41:3	E faapena foi, o le isi to‘afitu ‘ua alu a‘e mai le vaitafe, eleelea ma matua paee. Ona latou aai ai lea i le auvai o le vaitafe, i nofoaga lanu meamata.
41:4	Ma sa latou 'aina i latou o latou foliga ma tulaga o le tino sa matua ofoofogia lava. Farao, ua fafagu,
41:5	toe moe, ‘ua iloa fo‘i e ia le tasi miti. E fitu fua saito ua tutupu i le au e tasi, tumu ma lelei ona fai.
41:6	E faapena foi, isi fua o saito, o le numera tutusa, tula'i i luga, manifinifi ma taia i le mala,
41:7	'aina uma le matagofie o le muamua. Farao, ina ua ala mai o ia ina ua mavae lona malologa,
41:8	ma ina ua oo mai le taeao, ‘ua matata‘u i le mata‘u, ‘ua ‘auina atu fo‘i i le ‘au fa‘aliliuupu uma o Aikupito ma le ‘au popoto uma lava. Ma ina ua valaauina i latou, na ia faamatala atu iā i latou lana miti; a e leai se tasi na te mafaia ona faamatalaina.
41:9	Ona mulimuli ane ai lea o le tautū uaina sili, manatua, fai mai, “Ou te ta’uta’u atu la’u agasala.
41:10	O le tupu, ua ita i ana auauna, ‘ua poloa‘i mai fo‘i o ia ‘iā te a‘u ma le ali‘i e olo saito, ‘ia fa‘amalosi i le falepuipui o le ta‘ita‘i o le ‘au.
41:11	O iina, i le po e tasi, sa ma vaai uma i se miti o folafola mai le lumanai.
41:12	I lena nofoaga, sa i ai le Eperu, o se auauna a le taitai e tasi o le vaegaau, lea na ma faamatala atu i ai a tatou miti.
41:13	O mea uma na matou faalogo i ai na faamaonia mulimuli ane i le mea na tupu i le mataupu. Auā ‘ua toe fa‘afoisia a‘u i lo‘u tofi, ma sa tautau o ia i luga o le satauro.”
41:14	vave, i le pule a le tupu, Sa taitai ese Iosefa mai le falepuipui, ona latou tafi ai lea o ia. Ma suia ona ofu, ‘ua latou tu‘uina atu o ia ‘iā te ia.
41:15	Ona fai atu lea o ia ia te ia, “Ua ou vaai i miti, ma e leai se tasi na te mafaia ona tatalaina. Ua ou faalogo ua e atamai tele i le faamatalaina o nei mea.”
41:16	Sa tali atu Iosefa, “E ese mai ia te au, E tali mai le Atua iā Farao.”
41:17	O lea la, Na faamatala atu e Farao le mea na ia vaai i ai: “Sa ou manatu ua ou tu i luga o le auvai o se vaitafe,
41:18	‘ona ō a‘e lea o povi e fitu nai le vaitafe, e matuā matagofie ma tumu i tino. Ma sa latou aai i le vao o le vao lauolaola.
41:19	Ma faauta, na mulimuli ane i ai, o isi povi e fitu, fa‘atasi ai ma le fa‘alēaogāina ma le pa‘u‘ū fa‘apei ‘ona ‘ou le‘i va‘aia lava i le nu‘u o Aikupito.
41:20	O i latou nei na 'aina ma fa'aumatia le mea muamua,
41:21	e leai se fa'ailoga ua tumu. Ae na tumau pea i latou i le tulaga e tasi o le paʻuʻu ma le faʻaleagaina. Fafagu, a ua toe mafatia i le moe,
41:22	Sa ou vaai i se miti. E fitu fua saito ua tutupu mai i le au e tasi, tumu ma matagofie tele.
41:23	E faapena foi, isi fitu, manifinifi ma taia i le mala, tula'i a'e mai le 'au.
41:24	Ma sa latou aina le matagofie o le muamua. Sa ou faamatalaina lenei miti i le au faamatalaupu, ma e leai se tasi na te mafaia ona tatalaina.”
41:25	Sa tali atu Iosefa: “O le miti a le tupu e tasi. Le mea o le a faia e le Atua, ua ia faailoa atu ia Farao.
41:26	O povi matagofie e fitu, o saito fo‘i e fitu e tumu ai, o tausaga ia e fitu. Ma o le malosi o miti ua malamalama e tutusa.
41:27	E faapena foi, o povi tino leaga e fitu ma paeee, lea na alu a’e mulimuli ane ia te i latou, ma ‘au saito tino leaga e fitu, na taia i le matagi aasa, o tausaga oge e fitu e latalata mai.
41:28	O le a faataunuuina i lenei faatulagaga.
41:29	Faauta, e o‘o mai fo‘i tausaga e fitu o le fua tele mai i le nu‘u uma o Aikupito.
41:30	A uma lea, e mulimuli mai fo‘i le isi fitu tausaga, o le tele o le lafulemu e fa'aumatia ai mea uma sa i ai muamua. Auā o le oge e fa‘aumatia ai le nu‘u uma,
41:31	ma o le tele o lenei mativa o le a mafua ai ona leiloa le tele o mea e tele.
41:32	O lenei, e tusa ma le mea na e vaai i ai i le taimi lona lua, o se miti e faatatau i le mea lava e tasi. O se faailoga o lona mausali, auā e faia lava le afioga a le Atua, ma o le a faauma vave.
41:33	O lea la, ia saunia e le tupu se tagata poto ma le toaga, ma tuu atu o ia i luga o le laueleele o Aikupito,
41:34	‘ina ‘ia tofia fo‘i e ia o ovasia i nu‘u uma lava. Ma ia tuu le vaega lona lima o fua, i tausaga fua e fitu
41:35	lea ua amata nei ona tupu, ia faapotopotoina i faleteuoloa. Ma ia tuu uma saito e teu ese, i lalo o le pule a Farao, ma ia tuu i aai.
41:36	Ma ia saunia mo le oge i le lumanai o le fitu tausaga, o le a sauāina Aikupito, ona lē faaumatia ai lea o le laueleele i le mativa.”
41:37	Na fiafia Farao ma ana auauna uma i le fautuaga.
41:38	Ona fai atu lea o ia ia te i latou, “Mata e mafai ona tatou maua se isi tagata faapena, o lē ua tumu i le Agaga o le Atua?”
41:39	O lea la, na ia fai atu ai ia Iosefa: “Aua ua faaali atu e le Atua ia te oe mea uma na e fai mai ai, e mafai ea ona ou maua se tasi e sili atu lona poto ma e pei o oe?
41:40	E pule oe i lo'u fale, ma le pule a lou gutu, o le a faaalia e tagata uma le usiusitai. E tasi lava le auala, i le nofoalii o le malo, ou te muamua atu ea ia te outou.”
41:41	Ma toe foi, Fai mai Farao ia Iosefa, “Faauta, Ua ou tofia oe e pule i le nuu uma o Aikupito.”
41:42	Ma sa ia aveese le mama mai lona lava lima, ona ia tuu atu ai lea i lona lima. Ma sa ia faaofu ia te ia i le ofu talaloa ie lelei, ma sa ia tuu se asoa auro i lona ua.
41:43	Ona alu ae ai lea o ia i luga o lona lua o le kariota saoasaoa, ma le avefeau e folafola atu e tatau i tagata uma ona tootutuli i ona luma, ma ia latou iloa o ia o le kovana i luga o le laueleele atoa o Aikupito.
41:44	E faapena foi, fai atu le tupu ia Iosefa: “O aʻu o Farao: ese mai lau pule, e leai se tasi e gaoioi lima po o vae i le nu‘u uma o Aikupito.”
41:45	Ma sa ia suia lona igoa ma valaau ia te ia, i le gagana Aikupito: ‘O le Faaola o le lalolagi.’ Ona ia avatu lea o ia e fai ma avā, Asenati, le afafine o Potifara, ositaulaga o Heliopolis. Ona alu atu lea o Iosefa i le nuu o Aikupito.
41:46	(O le tolugafulu fo‘i o ona tausaga ‘ina ‘ua tu o ia i luma o le tupu o Farao.) Ma sa ia malaga i itu uma o Aikupito.
41:47	Ma sa oo mai le fua o le fitu tausaga. Ma ina ua faaitiitia fanua saito i fusi saito, ‘ua fa‘aputuina i latou i mea e teu ai ‘oloa o Aikupito.
41:48	Ma o lenei sa teuina le tele o saito i aai taitasi.
41:49	Sa i ai foi le tele o saito ua faatusaina i le oneone o le sami, o lona fua tele fo‘i e sili i mea uma lava.
41:50	Ona, a o lei oo mai le oge, Sa fanaua e Iosefa atalii e toalua, o Asenati, le afafine o Potifara, ositaulaga o Heliopolis, ia te ia.
41:51	Na ia faaigoa foi i le ulumatua o Manase, fai mai, “Ua faia e le Atua ia galo ia te au a’u galuega uma ma le aiga o lo’u tama.”
41:52	E faapena foi, ‘ua ia fa‘aigoa fo‘i le lona lua o Efaraima, fai mai, “Ua faateleina aʻu e le Atua i le laueleele o loʻu mativa.”
41:53	Ma o lea, ina ua mavae tausaga e fitu o le fanafanau na tupu i Aikupito,
41:54	o tausaga e fitu o le mativa, lea na valoia e Iosefa, amata ona taunuu. Ma sa malo le oge i le lalolagi uma, a ‘ua i ai mea e ‘ai i le nu‘u uma o Aikupito.
41:55	Ma le fia aai, ‘ua ‘alalaga le nu‘u ‘iā Farao, ole atu mo ni aiaiga. Ona fai atu lea o ia ia te i latou: “Alu ia Iosefa. Ma fai soo se mea e fai mai ai o ia ia te oe.”
41:56	‘Ona fa‘ateleina lea o le oge i lea aso ma lea aso i le nu‘u uma. Ona tatala lea e Iosefa o faleteuoloa uma ma faatau atu i Aikupito. Auā na fa‘asauāina fo‘i i latou e le oge.
41:57	Ona o mai ai lea o itumalo uma i Aikupito, e fa‘atau ai mea‘ai ma fa‘afefe ai le malaia o lo latou mativa.

Kenese 42

42:1	Ona sosoo ai lea ma Iakopo, ‘ua fa‘alogo atu ‘ua fa‘atauina atu mea‘ai i Aikupito, fai atu i ona atalii: “Aisea ua e faatamala ai?
42:2	Ua ou faalogo ua faatau saito i Aikupito. Alu i lalo e faatau mea e manaomia mo i tatou, ina ia mafai ona tatou ola, ma ia le faaumatiaina i le mativa.”
42:3	Ma o lea, ina ua ō ifo uso e toʻasefulu o Iosefa e faatau saito i Aikupito,
42:4	Sa tausia Peniamina i le fale e Iakopo, o lē na fai atu i ona uso, “Ina ne’i afaina o ia i le malaga.”
42:5	Ma latou ulu atu i le nuu o Aikupito faatasi ma isi oe na malaga e faatau. Aua sa i ai le oge i le nuu o Kanana.
42:6	Ma sa avea Iosefa ma kovana i le nuu o Aikupito, ‘ua fa‘atauina fo‘i saito i lalo o lana pule i le nu‘u. Ma ina ua faaaloalo ona uso ia te ia
42:7	ma sa ia iloaina i latou, sa ia tautala saua, e peiseai i tagata ese, fesiligia i latou: “O fea na e sau ai?” Ona latou tali mai lea, “Mai le nuu o Kanana, e faatau ai ni aiaiga talafeagai.”
42:8	Ma e ui lava na ia iloa ona uso, e lei iloa o ia e i latou.
42:9	Ma manatua miti, lea na ia vaai i ai i se isi taimi, na ia fai atu ia te i latou: “O outou o sikauti. Ua outou o mai e vaai po o fea vaega o le laueleele ua vaivai.”
42:10	Ona latou fai mai lea: “E le faapea, lo'u alii. Ae ua taunuu atu au auauna e faatau meaʻai.
42:11	O i matou uma o atalii o le tagata e toʻatasi. Ua tatou o mai ma le filemu, e leai foʻi se tasi o ou tagatānuu e fai togafiti leaga.”
42:12	Ona tali atu lea o ia ia te i latou: “E ese lava. Ua outou o mai e suʻesuʻe vaega lē puipuia o lenei laueleele.”
42:13	Ae sa latou fai mai: “O matou, au auauna, o le au uso e toasefulu ma le lua, o le fānauga a le tagata e to‘atasi i le nu‘u o Kanana. O le uii o loo i lo matou tama; ua le ola le isi.”
42:14	Na ia fai mai: “E pei lava ona ou fai atu ai. O outou o sikauti.
42:15	O le a ou faʻaauau pea ona tuʻuina oe i le suʻega. E ala i le soifua maloloina o Farao, tou te le alu ese mai iinei, se‘ia sau lou uso la‘itiiti.
42:16	Ia auina atu se tasi o outou ma aumai o ia. Ae o le a outou noanoatia, se'ia o'o ina fa'amaonia e sa'o pe pepelo mea na e fai mai ai. A leai, e ala i le soifua maloloina o Farao, o outou o sikauti.”
42:17	O lea la, ‘ua ia tu‘uina atu fo‘i i latou i le falepuipui i aso e tolu.
42:18	Ona, i le aso tolu, na ia aumaia i latou mai le falepuipui, ma sa ia fai mai: “Fai e pei ona ou fai atu ai, ona e ola ai lea. Auā ‘ou te mata‘u i le Atua.
42:19	Afai e te filemu, ia noatia se tasi o ou uso i le falepuipui. Ona outou o ai lea ma ave saito na outou faatauina i o outou fale.
42:20	Ma aumai lo outou uso laitiiti ia te au, ina ia mafai ona ou tofotofo i au upu, ma atonu e te le oti.” Sa latou faia e pei ona ia fai mai ai,
42:21	ma sa latou fetautalatalaai: “E tatau ona tatou mafatia i nei mea, auā ‘ua matou agasala i lo matou uso, ua vaai atu i le tiga o lona agaga, ina ua ia aioi mai ia te i tatou, a ua tatou le faalogo. Mo lena mafuaaga, ua oo mai lenei puapuaga ia te i matou.”
42:22	Ma Reupena, tasi o latou, fai mai: “Ou te lei fai atu ea ia te outou, ‘Aua le agasala i le tama,‘ae tou te le‘i fa‘alogo mai ‘iā te a‘u? Vaai, o lona toto ‘ua fa‘asalaina.”
42:23	Ae latou te leʻi iloa na malamalama Iosefa, auā sa tautala atu o ia ‘iā te i latou i le fa‘aliliuupu.
42:24	Ona liliu ese ai lea o ia mo sina taimi ma tagi. Ma toe foi mai, sa ia fetalai atu ia te i latou.
42:25	Ma ave Simeona, ma fusifusia o ia i o latou luma, na ia faatonuina ana auauna e faatutumu a latou taga i saito, ma ia sui tupe a le tagata lava ia i a latou taga, ma avatu ia i latou, i le male, aiaiga mo le auala. Ma sa latou faia faapea.
42:26	Ona, ‘ua fa‘ae‘e fo‘i saito i a latou asini, sa latou o atu.
42:27	Ma o se tasi o i latou, tatala le taga e avatu ai lana manu fafaga i le fale talimalo, vaai i le tupe i le gutu o le taga,
42:28	ona fai atu lea o ia i ona uso: “Ua toe foi mai la’u tupe ia te a’u. Vaai, ua tuu i le taga.” Ma sa latou ofo ma atuatuvale, ona latou fai ane lea o le tasi i le tasi, “O le a lenei mea ua faia e le Atua ia i tatou?”
42:29	Ona latou o atu lea i lo latou tamā o Iakopo i le nuu o Kanana, ona latou faamatala atu lea ia te ia o mea uma ua oo ia te i latou, fai mai:
42:30	“Ua tautala malosi mai le alii o le nuu ia te i matou, ‘ua ia manatu fo‘i ‘iā te i matou o tagata asiasi i le itumalo.
42:31	Ona matou tali atu lea ia te ia: ‘Ua matou filemu, ma matou te le faamoemoe i se faalata.
42:32	O i matou o le au uso e to'asefulu ma le lua na fanauina i le tama e tasi. E le o ola se tasi; o le uii o loo faatasi ma lo matou tamā i le nuu o Kanana.’
42:33	Ma sa ia fai mai ia i matou: ‘E fa‘apea fo‘i ‘ona ‘ou fa‘amaonia atu ‘ua ‘outou filemu. Tuʻu mai se tasi o ou uso iā te aʻu, ma ave mea e tatau ai mo o outou fale, ma alu ese,
42:34	ma aumai lo outou uso aupito itiiti ia te au, ‘ina ‘ia ‘ou iloa ai e lē o ‘outou o ni tagata si‘i. Ma le tasi lenei, o lē ‘ua saisaitia i filifili, atonu e mafai ona e toe maua. Ma mulimuli ane, e te maua le faatagaga e faatau ai mea e te manaʻo ai.’”
42:35	Ina ua uma ona fai atu lenei mea, ina ua latou sasaa a latou saito, ‘ua ta‘itasi ma maua lana tupe ‘ua nonoa i le gutu o lana taga. Ona fefefe ai lea o tagata uma.
42:36	Fai mai lo latou tamā o Iakopo, “Ua e faapogaia aʻu e aunoa ma se fanau. E le o ola Iosefa, Ua taofia Simeona i filifili, a o Peniamina tou te faoa. O nei mea leaga uma ua toe foʻi mai i oʻu luga.”
42:37	Ona tali mai lea o Reupena ia te ia, “Ia fasiotia oʻu atalii e toʻalua, pe a ou lē toe taʻitaʻiina mai o ia iā te outou. Tuʻu mai o ia i loʻu lima, ‘ou te toe fa‘afoisia fo‘i o ia ‘iā te ‘outou.”
42:38	Ae na ia fai mai: “E lē alu ifo loʻu atalii faatasi ma oe. Ua oti lona uso, ma ua tuua na o ia. Afai e oo ia te ia se puapuaga i le nuu tou te malaga i ai, e te taʻitaʻiina oʻu ulusinā i lalo ma le faanoanoa i le tuugamau.”

Kenese 43

43:1	I le taimi nei, ‘ua matuā mamafa le oge i le nu‘u uma.
43:2	Ma ina ua uma ona latou faaaogaina meaai na latou aumaia mai Aikupito, Ua fai atu Iakopo i ona atalii, “Toe foi e faatau mai ni nai meaai mo tatou.”
43:3	Na tali mai Iuta: “Na taʻu mai e le tagata lava ia iā i matou, i lalo o le fa'amaoniga o se tautoga, fai mai: ‘E te lē iloa mai fo‘i o‘u mata, seʻi vaganā ua outou aumaia lo outou uso aupito itiiti ma outou.’
43:4	‘Āfai fo‘i tou te loto e ‘auina mai o ia fa‘atasi ma i matou, o le a ta malaga faatasi, ma o le a matou faatauina mea e manaomia mo outou.
43:5	Ae afai e te le naunau, matou te le o. Mo le tamaloa, e pei ona matou fai soo ai, faailoa mai ia i tatou, fai mai: ‘E te lē vaai mai foʻi i oʻu mata e aunoa ma lou uso laʻitiiti.’”
43:6	Ua fai atu Isaraelu ia te i latou, “Ua e faia lenei mea ona o loʻu pagatia, ina ua e faailoa atu iā te ia ua iā te oe foʻi le isi uso.”
43:7	Ae sa latou tali mai: “Na fesili mai le tamaloa ia i matou i le faasologa, e faatatau i lo matou aiga: pe sa soifua lo matou tamā, pe ana iai so tatou uso. Ona matou tali atu lea ia te ia, e tusa ma le mea na ia poloai mai ai. E faapefea ona tatou iloa o le a ia fetalai mai, ‘Aumai lou uso ma oe?'”
43:8	E faapena foi, Ona fai atu lea o Iuta i lona tamā: “Auina mai le tama ia te au, ina ia tatou o atu ma mafai ona ola, ne'i oti i matou ma a matou fanau iti.
43:9	Ou te talia le tama; ia outou manaomia o ia i lo’u lima. Se‘i vaganā ‘ua ‘ou toe ta‘ita‘iina o ia ma toe fa‘afoisia mai o ia ‘iā te ‘outou, ‘ou te nofosala fo‘i ‘iā te oe i aso uma lava.
43:10	Afai e le'i faalaa ane se faatuai, i le taimi nei, semanu tatou te toe foi mai iinei mo le taimi lona lua.”
43:11	O lea la, na fai atu ai lo latou tamā o Isaraelu ia te i latou: “Afai e tatau ona fai, ona fai lea o le mea e te loto i ai. Ave, i o outou vaa, mai fua lelei o le fanua, ma ave i lalo meaalofa i le tagata: sina resini itiiti, ma le meli, ma le suauu storax, suauu muro, turpentine, ma almonds.
43:12	E lē gata i lea, ave fa'alua tupe, ma toe ave i tua mea na outou maua i a outou taga, ne'i faia ma le sese.
43:13	Ae ave foi lou uso, ma alu atu i le tagata.
43:14	Ona faia lea e loʻu Atua e ona le malosi uma lava, ina ia fiafia o ia iā te oe. Ma auina atu lou uso, o ia na te umia, toe foi ma oe, faatasi ai ma lenei, Peniamina. Ae a o aʻu, e aunoa ma la’u fanau, E pei aʻu o lē ua faavauvau.”
43:15	O lea la, na ave e alii ia meaalofa, ma faaluaina le tupe, ma Peniamina. Ona latou o ifo lea i Aikupito, ma sa latou tutu i luma o Iosefa.
43:16	Ma ina ua ia vaai ia i latou ma Peniamina faatasi, na ia faatonuina le auauna o lona fale, fai mai: “Ta’ita’i alii i totonu o le fale, ma fasioti tagata ua afaina, ma saunia se taumafataga, auā latou te aai faatasi ma aʻu i le aoauli.”
43:17	Sa ia faia le mea na poloaiina ai o ia e fai, ona ia aumaia lea o ia tagata i le fale.
43:18	Ma o iina, o le fefe, sa latou fai atu le tasi i le isi: “Ona o le tupe, lea na matou toe ave i tua i le taimi muamua i a matou taga, ua aumai i matou, ‘ina ‘ia fa‘aalia mai ai e ia se tu‘ua‘iga pepelo ‘iā te i matou, ma ‘ia fa‘apologaina i matou ma a matou asini i le sauā.”
43:19	Mo lenei mafuaaga, ‘ua fa‘alatalata atu i le ‘au‘auna o le fale i lona faitoto‘a,
43:20	na latou fai mai ai: “Matou te aioi atu ia te oe, alii, e faalogo mai ia i matou. Sa matou o ifo muamua i lalo e faatau meaai.
43:21	Ma ua uma ona faatauina, ina ua matou taunuu i le fale talimalo, na tatala a matou taga ma maua ai tupe i gutu o taga, lea ua matou toe ave i tua i le aofaiga lava e tasi.
43:22	Ae ua matou aumaia foi isi ario, ‘ina ‘ia mafai ai ‘ona tatou fa‘atau mea e tatau ‘iā te i tatou. E le o o matou lotofuatiaifo na tuu ai i totonu o a matou ato.”
43:23	Ae sa ia tali mai: “Ia iā te outou le filemu. Aua e te fefe. Lou Atua, ma le Atua o lou tamā, ‘ua avatu ‘iā te ‘outou le ‘oloa i a ‘outou taga. A o le tupe na e foaʻi mai iā te aʻu, Sa ou umiaina o se suega.” Ona ia taitai atu lea o Simeona ia te i latou.
43:24	Ma sa ia taitaiina i latou i le fale, na ia aumaia vai, ona latou mulumulu ai lea o latou vae, na ia avatu foʻi meaʻai i a latou asini.
43:25	Ae sa latou saunia foi meaalofa, seia oo ina ulufale atu Iosefa i le aoauli. Auā na latou fa‘alogo latou te ‘a‘ai i lea mea.
43:26	Ona ulu atu lea o Iosefa i lona fale, ona latou avatu ai lea o meaalofa, u'uina i latou io latou lima. Ma sa latou faaaloalo i luga o le eleele.
43:27	Ae o ia, toe faafeiloai lemu ia i latou, na fesiligia i latou, fai mai: “O lou tama, le toeaina na e tautala mai ai ia te au, i le soifua maloloina lelei? Pe o soifua pea o ia?”
43:28	Ona latou tali mai lea: “O lau auauna, lo matou tamā, e saogalemu; o loo soifua pea o ia.” Ma ifo, sa latou fa‘aaloalo ‘iā te ia.
43:29	Ona sosoo ai lea ma Iosefa, tepa a'e i luga ona mata, vaai ia Peniamina, lona uso o le manava lava e tasi, ma sa ia fai mai, “O lou uso la’ititi lea, o lē na e tautala mai ai ‘iā te a‘u?” Ma le isi, o lana tala lea, “Ia alofa mutimutivale le Atua ia te outou, lo’u atalii.”
43:30	Ona ia faataalise atu lea i fafo, auā ‘ua tigā lona loto i lona uso, ma maligi ifo loimata. Ma alu atu i lona potu, sa tagi o ia.
43:31	Ma ina ua ia mulumulu ona mata, toe sau i fafo, sa ia faafoliga o ia lava, ma sa ia fai mai, “Ia saunia falaoa.”
43:32	Ma ina ua faatulagaina, ese mo Iosefa, ma ia tuueseeseina mo ona uso, e fa‘apea fo‘i ‘ona ‘ese i Aikupito, o ē ‘ai i le taimi e tasi, (auā e sa i Aikupito ona ‘a‘ai fa‘atasi ma Eperu, ma ua latou manatu o le faigaʻai faapea o se mea leaga)
43:33	sa latou nonofo i ona luma, o le ulumatua e tusa ma lona tofi, ma le uii e tusa ma lona tulaga o le olaga. Ona latou ofo tele ai lea,
43:34	‘ua ‘ave fo‘i mea na latou maua mai ‘iā te ia. Ma o le vaega tele na alu atu ia Peniamina, ua sili atu i le lima vaega. Ma sa latou feinu ma inumia faatasi ma ia.

Kenese 44

44:1	Ona faatonu lea e Iosefa le auauna o lona aiga, fai mai: “Ia faatutumu a latou taga i saito, i le tele latou te mafaia ona taofi. Ma tuu tupe a le tagata lava ia i le pito i luga o le taga.
44:2	Ae tuu la'u ipu siliva, ma le tau na ia avatu i le saito, i le gutu o le taga a le uii.” Ma sa faapea ona faia.
44:3	Ma ina ua oo mai le taeao, ‘ua ‘auina atu i latou ma a latou asini.
44:4	Ma o lenei ua latou o ese mai le aai ma ua latou o atu i se mea mamao. Ona sosoo ai lea ma Iosefa, ‘ua ‘a‘auina atu le ‘au‘auna o lona fale, fai mai: “Inā tulaʻi ia ma tuliloa i tagata. Ma ina ua e maua i latou, fai atu: ‘Aiseā ua e taui atu ai le leaga i le lelei?
44:5	O le ipu ua e gaoia, o le mea lea e inu ai lo'u alii, ma ua masani ai o ia i faailoga. Ua e faia se mea e matuā agasala lava.’”
44:6	Sa ia faia e pei ona faatonuina ai o ia. Ma ina ua maua i latou, sa ia fetalai atu ia te i latou e tusa ma le poloaiga.
44:7	Ona latou tali mai lea: “Aisea ua faapea mai ai lo tatou alii, e peiseai ua faia e au auauna se mea e masiasi ai?
44:8	Le tupe, na matou maua i luga o a matou taga, na matou toe fa‘afo‘i mai ‘iā te ‘outou a‘i le nu‘u o Kanana. E faapefea la ona tatou gaoi, mai le fale o lou alii, auro po o siliva?
44:9	Po o ai o au auauna o le a maua ua maua le mea e te sailia, ia oti o ia, e fai fo‘i i matou ma ‘au‘auna a lo‘u ali‘i.”
44:10	Ona fai atu lea o ia ia te i latou: “Ia faia e tusa ma lau faaiʻuga. Po o ai lava o le a maua, ia avea o ia ma a’u auauna, ae e le afaina oe.”
44:11	Ma o lea, ‘ua fa‘avave ona tu‘u ifo a latou taga i lalo, ona tatala ai lea o mea taitasi.
44:12	Ma ina ua ia sailiili, amata i le matua, e oo lava i le uii, na ia maua le ipu i le taga a Peniamina.
44:13	Ae latou, saeia o latou ofu ma toe faatiga i a latou asini, toe foi i le taulaga.
44:14	Ma Iuta, muamua i ona uso, na ulu atu ia Iosefa (auā e le‘i alu ‘ese o ia i lea mea) ona faapauu faatasi ai lea o i latou uma i ona luma i le eleele.
44:15	Ona fai atu lea o ia ia te i latou: “Aisea e te filifili ai e te faia faapea? E mafai ea ona e valea e leai se tasi e pei o aʻu i le malamalama o faʻailoga iloatino?”
44:16	Ona fai atu lea o luta ia te ia, “Se a sa matou tali i lo’u alii?? Ma o le a se mea e mafai ona tatou fai atu ai, pe fai sa'o? Ua iloa e le Atua le amioletonu a au auauna. Vaai, ‘ua fai i matou uma ma ‘au‘auna i lo‘u ali‘i, tatou uma, ma le na maua ai le ipu.”
44:17	Sa tali atu Iosefa: “E mamao ia te aʻu ona ou faia faapea. O lē na gaoia le ipu, e fai fo‘i o ia ma a‘u ‘au‘auna. Ae e mafai ona e alu saoloto i lou tamā.”
44:18	Ona Iuta, latalata mai, fai mai ma le mautinoa: “Ou te aioi atu ia te oe, lo'u alii, ‘ia tautala atu lau ‘au‘auna i se ‘upu i ou taliga, aua foi e te ita i lau auauna. Auā ‘ua e latalata ane ‘iā Farao.
44:19	lo'u alii, na e fesili muamua i au auauna: ‘E i ai sou tamā po o sou uso?'
44:20	Ma sa matou tali atu ia te oe, lo'u alii: ‘Ua iai lo matou tamā, o se toeaina, ma se tama talavou, o lē na fanau i lona toeaina. Ua oti lona uso o le manava lava e tasi, ma ua totoe na o ia i lona tina ma lona tamā, o ē alolofa moni iā ​​te ia.’
44:21	Ma sa e fai atu i au auauna, ‘Aumai o ia ‘iā te a‘u, ma ou te faasaga atu iā te ia.’
44:22	Sa matou fautua atu i lo'u alii: ‘E lē mafai e le tama ona tu‘ua lona tamā. Aua afai na te tulia o ia, e oti o ia.’
44:23	Ma sa e fai atu i au auauna: ‘Se‘i vaganā ‘ua sau lo ‘outou uso la‘itiiti ma ‘outou, tou te lē toe iloa mai fo‘i o‘u mata.’
44:24	O lea la, ina ua matou o ae i lau auauna lo matou tamā, ‘ua matou fa‘amatala atu ‘iā te ia o mea uma na fai mai ai lo‘u ali‘i.
44:25	Ona fai mai lea o lo matou tamā: ‘Inā toe foʻi ia ma faatau mai sina saito mo i tatou.’
44:26	Ona matou fai atu lea ia te ia: ‘E le mafai ona tatou o. Afai e alu ifo faatasi ma i tatou lo tatou uso laitiiti, ta te o faatasi. A leai, i lona toesea, matou te lē fefefe e vaai i foliga o le tamāloa.’
44:27	Na ia tali atu i ai: ‘Ua e iloa na tō fa‘alua la‘u avā ‘iā te a‘u.
44:28	Na alu le tasi i fafo, ma sa e fai mai, “Ua ‘aina o ia e se manu.” Ma talu mai lena taimi, e lei faaali mai o ia.
44:29	Afai e te ave foi lenei, ma o se mea e tupu ia te ia i luga o le ala, e te taʻitaʻiina oʻu ulusinā i lalo ma le faanoanoa i le tuugamau.’
44:30	O lea la, ana ou alu atu i lau auauna, lo matou tamā, ma le tama e le o iai, (e ui ina faalagolago lona ola i lona ola)
44:31	ma afai na te iloa e le o ia te i tatou, e oti o ia, e ta‘ita‘iina fo‘i e au ‘au‘auna lona ulusinā ma le fa‘anoanoa i le tu‘ugamau.
44:32	Ia avea aʻu ma au lava auauna, auā na ‘ou talia lenei tagata ‘iā te a‘u, ma sa ou folafola atu, fai mai: ‘Se‘i vaganā ‘ou te ta‘ita‘iina o ia i tua, O le a ou nofosala i loʻu tamā e faavavau.’
44:33	Ona ou, lau auauna, o le a tumau pea i le tulaga o le tama, i le galuega i lo'u alii, ‘ona tu‘u atu ai lea o le tama e ō a‘e ma ona uso.
44:34	Auā e lē mafai ona ou toe foʻi atu i loʻu tamā e aunoa ma le tama, ne‘i ‘ou tu atu e fai ma molimau i le malaia e fa‘asauā ai lo‘u tamā.”

Kenese 45

45:1	Sa le mafai e Iosefa ona toe taofiofia o ia lava, tu i luma o le toatele. O lea la, sa ia faatonuina e tatau i tagata uma ona o i fafo, ma ia leai se tagata ese ia te i latou e pei ona latou iloa e le tasi le isi.
45:2	Ma sa ia sii aʻe lona leo i luga ma le tagi, na faalogo ai Aikupito, atoa ma le aiga uma o Farao.
45:3	Ona fai atu lea o ia i ona uso: “O a’u o Iosefa. O soifua pea lo'u tama?” Sa le mafai ona tali mai ona uso, ‘ua matata‘u i le mata‘u tele lava.
45:4	Ona fai atu lea o ia ia te i latou ma le agamalu, “Sau mai ia te au.” Ma ina ua latou latalata mai, o lana tala lea: “O a’u o Iosefa, lou uso, o lē na ‘outou fa‘atauina atu i Aikupito.
45:5	Aua e te fefe, ma ‘aua ne‘i fa‘apea ‘iā te ‘outou o se mea faigatā ‘ina ‘ua ‘outou fa‘atau atu a‘u i nei nu‘u. Auā na ‘auina mai a‘u e le Atua e muamua ‘iā te ‘outou i Aikupito mo lo ‘outou fa‘aolataga.
45:6	Auā ua lua nei tausaga talu ona amata le oge i le laueleele, ma toe lima tausaga o totoe, e le mafai ona suatia ai, po o le seleseleina.
45:7	Ma na auina mai au e le Atua e muamua atu, ina ia faasaoina outou i le lalolagi, ma ina ia mafai ona outou maua meaʻai e ola ai.
45:8	Na auina mai au iinei, e le o lau fautuaga, ae ona o le finagalo o le Atua. Ua ia faia aʻu e pei o se tamā iā Farao, e fai fo‘i ma ali‘i o lona ‘āiga uma, atoa ma le kovana i le nuu uma o Aikupito.
45:9	Faavave, ma e alu aʻe i loʻu tamā, ma fai atu ia te ia: ‘Ua poloa‘i mai lou atali‘i o Iosefa i lenei mea: Ua faia aʻu e le Atua e fai ma alii o le nuu uma o Aikupito. Sau i lalo ia te au, aua le faatuai,
45:10	e te nofo foi i le nuu o Kosena. Ma o le a e i ou tafatafa, o oe ma ou atalii ma atalii o ou atalii, a outou mamoe ma a outou lafu, ma mea uma ua e maua.
45:11	Ma o iina ou te fafagaina ai oe, (auā o lo‘o totoe pea tausaga e lima o le oge) ne'i fano oe ma lou aiga, atoa ma mea uma ua e maua.’
45:12	Faauta, e mafai ona iloa e o outou mata ma mata o loʻu uso o Peniamina, o loʻu gutu o loo tautala atu iā te outou.
45:13	E te taʻu atu i loʻu tamā loʻu mamalu uma, ‘atoa ma mea uma na ‘outou va‘ai i ai i Aikupito. Faavave, ma aumai o ia ia te au.”
45:14	Ona pau lea i le ua o lona uso o Peniamina, ‘ua ia fusi ‘iā te ia ma tagi. E faapena foi, Na tagi foi Peniamina i lona ua.
45:15	Ona sogi atu lea o Iosefa i ona uso uma, ‘ona ‘alaga ai lea o ia ‘iā te i latou ta‘ito‘atasi. A uma lea, ‘ua fa‘amalosi i latou e tautala atu ‘iā te ia.
45:16	Ma sa faalogoina, ‘ua salalau fo‘i le tala i le lotoā o le tupu. Ua taunuu mai uso o Iosefa, ona fiafia ai lea o Farao ma lona aiga uma.
45:17	Ma sa ia fai atu ia Iosefa e tatau ona ia poloaiina ona uso, fai mai: “‘Ia ave avega i a outou manu, ma alu atu i le nuu o Kanana,
45:18	ma ‘ia ‘ave i ai lo ‘outou tamā ma lo ‘outou ‘āiga, ma o mai ia te au. Ma ou te avatu ia te oe mea lelei uma o Aikupito, ina ia outou aai ai i le su o le laueleele.’”
45:19	“E mafai foʻi ona e faatonu atu e ave taavale toso mai le nuu o Aikupito, ina ia mafai ona feaveai a latou fanau laiti faapea ma a latou avā. Ma fai atu: ‘Ia ‘ave lou tamā, ma sau vave, ise taimi vave.
45:20	E le tatau ona e lafoaia se mea mai lou aiga, auā e fai mo oe le tamaoaiga uma o Aikupito.’”
45:21	Ona faia lea e le fanauga a Isaraelu e pei ona poloaiina ai i latou. Ma sa tuu atu e Iosefa ia i latou taavaletoso, e tusa ma le poloaiga a Farao, ma sauniuniga mo le malaga.
45:22	E faapena foi, ‘ua ia poloa‘i atu ‘ia ‘aumai ‘ofu e lua mo i latou ta‘itasi. Ae moni lava, ‘ua ia avatu fo‘i ‘iā Peniamina o tupe ario e tolu selau ma ‘ofu sili e lima.
45:23	Ma sa ia auina atu le tele o tupe ma ofu i lona tamā, fa‘aopoopo fo‘i i asini po‘a e sefulu, e ave ai le oloa uma o Aikupito, ma le tele o asini fafine, ‘ua ‘ave fo‘i saito ma areto i le malaga.
45:24	Ona ia aauina ese atu lea o ona uso, a o latou o atu, sa ia fai atu, “Aua e te ita i le ala.”
45:25	Ona latou o ae ai lea nai Aikupito, ona latou taunuu ai lea i le nuu o Kanana, i lo latou tamā o Iakopo.
45:26	‘Ona latou ta‘u atu lea ‘iā te ia, fai mai: “O loo soifua lou atalii o Iosefa, e pule fo‘i o ia i le nu‘u uma o Aikupito. Ina ua faalogo Iakopo i lenei mea, sa faaoso o ia, e peiseai mai se moe gase, a ‘ua lē talitonu o ia ‘iā te i latou.
45:27	E ese mai ai, sa latou faamatala atu le mataupu atoa i le faasologa. Ma ina ua ia vaai i taavaletoso, ma mea uma na ia auina mai, ua toe ola mai lona agaga,
45:28	ma sa ia fai mai: “Ua lava lea mo a’u, pe afai o loo ola pea loʻu atalii o Iosefa. Ou te alu e vaai ia te ia ae ou te lei oti.”

Kenese 46

46:1	Ma Isaraelu, alu atu ma ana mea uma, taunuu i le Vaieli o le Tautoga. Ma osi taulaga i lea mea i le Atua o lona tamā o Isaako,
46:2	sa ia faalogo ia te ia, e ala i se faaaliga i le po, valaau ia te ia, ma fai atu ia te ia: “Iakopo, Iakopo.” Ona tali mai lea o ia ia te ia, “Faauta, o au lenei.”
46:3	Na fetalai atu le Atua ia te ia: “O aʻu o le Atua e sili ona malosi o lou tamā. Aua e te fefe. Alu ifo i Aikupito, auā ‘ou te faia oe i lea mea ma nu‘u tele.
46:4	Ou te alu ifo faatasi ma oe i lena mea, ‘ou te toe ta‘ita‘iina fo‘i ‘outou mai lea mea, toe fo'i mai. E lē gata i lea, O le a tuu e Iosefa ona lima i luga o ou mata.
46:5	Ona tulai lea o Iakopo nai le vaieli o le Tautoga. Ona ave lea o ia e ona atalii, ma a latou fanau iti ma ava, i taavale toso na auina mai e Farao e ave ai le toeaina,
46:6	atoa ma ana mea uma i le nuu o Kanana. Ma sa ia taunuu i Aikupito ma lana fanau uma:
46:7	ona atalii ma atalii o ona atalii, ona afafine ma ana fanau uma faatasi.
46:8	O igoa nei o atalii o Isaraelu, o lē na ulu atu i Aikupito, o ia ma lana fanau. O le ulumatua o Reupena.
46:9	O atalii o Reupena: Hanoka ma Palu, ma Esarona ma Karame.
46:10	O atalii o Simeona: o Iemuelu ma Iaminu ma Oata, ma Iakina ma Soara, ma Saulo, o le tama a le fafine Kanana.
46:11	O atalii o Levi: Keresona ma Koato, ma Merari.
46:12	O atalii o luta: Eru ma Onani, ma Sela, ma Faresa ma Sera. Ua oti Eru ma Onani i le nuu o Kanana. Ma sa fanauina atalii ia Faresa: o Esarona ma Hamul.
46:13	O atalii o Isakara: Tola ma Puva, ma Iopu ma Semarona.
46:14	O atalii o Sepulona: o Sereto ma Aluna ma Ialelu.
46:15	O atalii ia o Lea, na ia fanauina, faatasi ma lona afafine o Tina, i Mesopotamia o Suria. O agaga uma o ona atalii ma afafine e tolu sefulu tolu.
46:16	O atalii o Kato: o Sefiona ma Haki, ma Suni ma Esepona, ma Eri ma Aroti, ma Areli.
46:17	O atalii o Asera: Imina ma Iesua, ma lesui ma Peria, ma lo latou tuafafine o Sara. O atalii o Peria: O Kaver ma Malekielu.
46:18	O atalii ia o Selepa, na avatu e Lapana i lona afafine o Lea. Na ia fanauina foi ia Iakopo: sefuluono agaga.
46:19	O atalii o Rasela, le avā a Iakopo: Iosefa ma Peniamina.
46:20	Ma sa fanauina atalii ia Iosefa i le nuu o Aikupito, o Asenati, le afafine o Potifara, ositaulaga o Heliopolis, ia te ia: o Manase ma Efaraima.
46:21	O atalii o Peniamina: Pela ma Pekeri, ma Asepelu ma Kira, ma Naamanu ma Ei, ma Rosh ma Mopim, ma Hupima ma Arata.
46:22	O atalii ia o Rasela, na ia fanauina ia Iakopo: o nei agaga uma e sefulu ma le fa.
46:23	O atalii o Tanu: Husima.
46:24	O atalii o Nafatali: o Iaseelu ma Kuni, ma Ieseru ma Selema.
46:25	O atalii ia o Pila, o lē na avatu e Lapana i lona afafine o Rasela, ma na ia fanauina ia Iakopo: o ia tagata uma e toafitu.
46:26	O tagata uma na ō atu i Aikupito faatasi ma Iakopo ma ē na ō ese mai i lona ogāvae, e ese mai i avā a ona atalii, e onogafulu ma le ono.
46:27	O atalii nei o Iosefa, o ē na fānau ‘iā te ia i le nu‘u o Aikupito, e toalua agaga. O agaga uma o le aiga o Iakopo, o lē na alu atu i Aikupito, e fitugafulu.
46:28	Ona ia auina atu lea o Iuta e muamua ia te ia, ia Iosefa, ina ia lipoti atu ia te ia, ma ina ia la fetaiai ma ia i Kosena.
46:29	Ma ina ua ia taunuu iina, Sa saunia e Iosefa lona kariota, ‘ona alu a‘e lea o ia e fa‘afetaia‘i i lona tamā i lea lava mea. Ma vaai ia te ia, na ia faapa'u i lona ua, ma, i totonu o fusi, sa tagi o ia.
46:30	Ona fai atu lea o le tamā ia Iosefa, “O lenei o le a ou oti fiafia, auā ‘ua ‘ou va‘ai atu i ou fofoga, ma ou te tuua outou o ola.”
46:31	Ma sa ia fai atu i ona uso ma le aiga uma o lona tamā: “Ou te alu aʻe ma taʻu atu iā Farao, ou te fai atu foi ia te ia: ‘Ou uso e, ma le fale o lo’u tamā, o ē sa i le nu‘u o Kanana, ua o mai ia te au.
46:32	Ma o nei alii mamalu o leoleo mamoe, ma ua ia i latou le galuega o le fafagaina o le lafu. O latou povi, ma lafu, ma mea uma na mafai ona latou taofi, ua latou aumaia faatasi.’
46:33	Ma pe a ia valaau mai ia te oe ma fai mai, ‘O le a lau galuega?'
46:34	E te tali atu, ‘O au ‘au‘auna o faife‘au mamalu, mai lo tatou tamameamea e oo mai i le taimi nei, o i matou ma o matou tamā.’ O lenei, ia outou fai atu lenei mea ina ia outou nonofo ai i le nuu o Kosena., auā e ‘ino‘ino i Aikupito i leoleo mamoe uma lava.”

Kenese 47

47:1	Ona alu atu lea o Iosefa ma taʻu atu ia Farao, fai mai: “O lo'u tama ma o'u tuagane, a latou mamoe ma lafu, ma mea uma ua latou maua, ua taunuu mai i le nuu o Kanana. Ma faauta, ‘ua tutū fa‘atasi i latou i le nu‘u o Kosena.”
47:2	E faapena foi, ‘ua tu o ia i luma o le tupu o tagata e to‘alima, o le mulimuli o ona uso.
47:3	‘Ona fesili atu lea o ia ‘iā te i latou, “O le a sau galuega?” Sa latou tali mai: “O au auauna o leoleo mamoe, o i matou ma o matou tamā.
47:4	Na matou o mai e aumau i lou laueleele, auā e leai se mutia mo lafu mamoe a au ‘au‘auna, o le oge tele i le nuu o Kanana. Ma matou te aioi atu ia te oe ina ia e faatonuina i matou, au auauna, ina ia i ai i le nuu o Kosena.”
47:5	Ona fai atu lea o le tupu ia Iosefa: “Ua ō mai lou tamā ma ou uso iā te oe.
47:6	O lo‘o i ou luma le nu‘u o Aikupito. Fa'afua latou e nonofo i se nofoaga sili, ma avatu ia te i latou le nuu o Kosena. Ma afai e te iloa o loo i ai ni alii toaaga ia i latou, tofia i latou nei e fai ma pule i a’u povi.”
47:7	A uma lea, Na aumaia e Iosefa lona tamā i le tupu, ona tu ai lea o ia i ona luma. Sa Ia faamanuia ia te ia,
47:8	ona fesili atu lea o ia ia te ia: “E fia aso o tausaga o lou olaga?”
47:9	Sa ia tali mai, “O aso ou te aumau ai e selau ma le tolugafulu o tausaga ia, e toaitiiti ma e le agavaa, e lē oo foʻi i aso na aumau ai oʻu tamā.”
47:10	Ma faamanuia le tupu, sa alu o ia i fafo.
47:11	E moni lava, Na avatu e Iosefa i lona tamā ma ona uso se tofi i Aikupito, i le nofoaga sili o le laueleele, i Ramese, e pei ona fai atu ai Farao.
47:12	Ma sa ia fafagaina i latou, fa‘atasi ma le ‘āiga uma o lona tamā, saunia vaega o meaai i tagata taitoatasi.
47:13	Auā sa leai se areto i le lalolagi uma, ma o le oge na mafatia ai le laueleele, e sili i Aikupito uma ma Kanana,
47:14	‘ua ia fa‘apotopotoina ai fo‘i tupe uma mo saito na latou fa‘atau mai, ona ia ave lea i le mea e teu ai oloa a le tupu.
47:15	Ma ina ua uma tupe a le au faatau, ‘ua ō mai Aikupito uma ‘iā Iosefa, fai mai: “Aumai ia i matou le areto. Se a le mea e tatau ai ona matou feoti i ou luma?, leai se tupe?”
47:16	Ma sa ia tali atu ia i latou: “Aumai a outou povi ia te au, ‘ou te avatu fo‘i ‘iā te oe mea e ‘ai e sui a‘i i latou, afai e leai sau tupe.”
47:17	Ma ina ua latou aumaia i latou, na ia avatu fo‘i ‘iā te i latou mea e ‘ai mo a latou solofanua, ma mamoe, ma povi, ma asini. Ma sa ia tausia i latou i lena tausaga e sui ai a latou manu.
47:18	E faapena foi, na latou o mai i le tausaga lona lua, ona latou fai mai lea ia te ia: “Matou te le natia mai lo matou alii ua uma a matou tupe; e fa‘apea fo‘i ‘ua leai ni a matou manu. Tou te le iloa foi e leai se mea o totoe na o o tatou tino ma o tatou fanua.
47:19	O lea la, se a le mea e te matamata mai ai ia matou feoti? E fai mo oe i matou ma lo matou fanua. Faatau mai i matou e fai ma pologa tautupu, ae avatu fatu, neʻi avea le laueleele ma toafa pe a feoti ē e galulue i vine.”
47:20	O lea la, Na faatauina e Iosefa le laueleele uma o Aikupito, e ta‘itasi ma fa‘atau atu ana mea ‘ona o le tele o le oge. Ma sa ia tuuina atu ia Farao,
47:21	faatasi ai ma ona tagata uma, mai tuaoi fou o Aikupito, e oo lava i ona tuaoi sili,
47:22	se‘i vaganā le nu‘u o le ‘au ositaulaga, lea na tuuina atu ia te i latou e le tupu. Na avatu fo'i ia i latou se vaega o mea'ai mai fale teuoloa a le malo, ma, mo lenei mafuaaga, e lei faamalosia i latou e faatau atu a latou meatotino.
47:23	O lea la, Sa fai atu Iosefa i tagata: “O lea, e pei ona e iloa, o ‘outou ma o ‘outou fanua ‘ua fai mo Farao; ave fatu ma lulu le fanua,
47:24	ina ia mafai ona outou maua saito. O le tasi vaega e lima e te avatu i le tupu; o lo‘o totoe e fa ‘ou te tu‘uina atu ‘iā te ‘outou, e fai ma fatu ma meaai mo o outou aiga ma fanau.
47:25	Ona latou tali mai lea: “O lo matou soifua maloloina o lo'o i lou aao; tau lava ina silasila mai lo matou alii ia te i matou, matou te auauna foi i le tupu ma le fiafia.”
47:26	Mai lena taimi, e oo mai lava i ona po nei, i le nuu uma o Aikupito, o lona lima fo‘i e tu‘uina atu i tupu, ma ua avea e pei o se tulafono, vagana ai i le nuu o le au ositaulaga, lea sa saoloto mai lea tulaga.
47:27	Ma o lea, Sa nonofo Isaraelu i Aikupito, o lena lava, i le nuu o Kosena, ma sa ia maua ai. ‘Ua fa‘ato‘ateleina o ia ma ‘ua fa‘ato‘ateleina lava.
47:28	Ma sa ola ai o ia i tausaga e sefulu ma le fitu. O aso uma fo‘i o lona ola ‘ua mavae atu e selau ma le fagafulu ma le fitu o tausaga ia.
47:29	Ma ina ua ia iloa ua latalata mai le aso o lona oti, sa ia faaigoa lona atalii o Iosefa, ona fai atu lea o ia ia te ia: “Afai ua alofagia aʻu e oe, tuu lou lima i lalo o lo’u ogavae. Ma ia e faaali mai ia te au le alofa mutimutivale ma le faamaoni, ‘aua ne‘i tanu a‘u i Aikupito.
47:30	Ae ou te momoe faatasi ma oʻu tamā, tou te ave fo‘i a‘u nai lenei nu‘u ma tanu ‘iā te a‘u i le tu‘ugamau o o‘u tamā.” Ona tali atu lea o Iosefa ia te ia, “O le a ou faia le mea ua e poloaiina ai.”
47:31	Ona fai mai lea o ia, “Ia e tauto mai ia te au.” Ma a o ia palauvale, Sa tapuai Isaraelu i le Atua, liliu atu i le ulu o lona malologa.

Kenese 48

48:1	Ina ua uma ona faia o ia mea, ‘ua ta‘u atu ‘iā Iosefa ‘ua ma‘i lona tamā. Ma ave ona atalii e toalua o Manase ma Efaraima, sa alu sa’o atu o ia ia te ia.
48:2	Ma sa tau atu i le toeaina, “Faauta, ua sau lou atalii o Iosefa ia te oe.” Ma le faamalosia, sa nofo o ia i luga i le moega.
48:3	Ma ina ua ia ulu atu ia te ia, o lana tala lea: “Na faaali mai le Atua e ona le malosi uma lava iā te aʻu i Lusa, o loo i le nuu o Kanana, ma sa ia faamanuia mai ia te au.
48:4	Ona fai mai lea o ia: ‘Ou te fa‘ato‘ateleina ma fa‘ato‘ateleina ‘outou, ‘ou te fa‘atupuina fo‘i oe i le nu‘u. Ma ou te tuuina atu lenei laueleele ia te outou, ma lau fanau pe a mavae atu oe, e fai ma mea e faavavau.’
48:5	O lea la, o oulua atalii e toalua, o ē na fānau ‘iā te ‘outou i le nu‘u o Aikupito, a o le‘i ‘ou sau ‘i‘inei ‘iā te ‘outou, e fai mo a'u. O Efaraima ma Manase o le a ou faia e pei o Reupena ma Simeona.
48:6	Ae o le vaega totoe, o lē ‘e te tō ‘iā te i latou, e fai mo oe, e ta‘ua fo‘i i latou i igoa o o latou uso i o latou tofi.
48:7	A o a'u, ina ua ou sau mai Mesopotamia, Na maliu Rasela i le nuu o Kanana i le malaga lava lea, ma o le tau e totogo ai mea. Ma sa ou ulu atu i Efarata ma tanu o ia i tafatafa o le ala o Efarata, ua ta’ua i se tasi igoa o Peteleema.”
48:8	Ona, vaai i ona atalii, sa ia fai atu ia te ia: “O ai i latou nei?”
48:9	Sa ia tali mai, “O i latou o o’u atalii, o lē na foa‘iina mai e le Atua ‘iā te a‘u e fai ma meaalofa i lenei mea.” “Aumai ia ia te au,” o lana tala lea, “ina ia ou faamanuia atu ia te i latou.”
48:10	Auā ua faapogisaina mata o Isaraelu ona o lona matua tele, ma sa le mafai ona ia vaai manino. Ma ina ua latou tuu atu e faasaga ia te ia, ‘ua ia sogi atu ma fusi ‘iā te i latou.
48:11	Ona fai atu lea o ia i lona atalii: “Ou te le'i faaseseina a'u i le vaai atu ia te oe. E lē gata i lea, Ua faaali mai e le Atua ia te au lau fanau.”
48:12	Ma ina ua ave e Iosefa i latou mai le vae o lona tamā, sa ia fa'aaloalo i luga o le eleele.
48:13	Ma sa ia tuu Efaraima i lona itu taumatau, o lena lava, i le lima tauagavale o Isaraelu. Ae moni lava sa i ai Manase i lona itu tauagavale, o lona uiga, agai i le lima taumatau o lona tamā. Ona ia tuu atu lea o i latou uma e faasaga ia te ia.
48:14	Ma o ia, faaloaloa atu lona lima taumatau, ‘ua tu‘u ai i luga o le ulu o Efaraima, le uso laitiiti, a o le lima tauagavale sa i luga o le ulu o Manase, o ai le toeaina, o lea na fa'asalaina ai ona lima.
48:15	Ona faamanuia atu lea o Iakopo i atalii o Iosefa, ma sa ia fai mai: “Le Atua, i ona luma na savavali ai o’u tamā o Aperaamo ma Isaako, Le Atua o lē na tausia aʻu talu mai loʻu talavou e oo mai i le aso nei,
48:16	le Agelu, o lē na te lavea‘iina a‘u i mea leaga uma lava: faamanuia i nei tama. Ma ia taʻua loʻu igoa i luga o i latou, ma igoa foi o oʼu tamā, Aperaamo ma Isaako. Ma ia faateleina i latou i le lalolagi atoa.”
48:17	Ae o Iosefa, ina ua tuu e lona tamā lona lima taumatau i luga o le ulu o Efaraima, na ave ma le mamafa. Ma uu le lima o lona tama, na ia taumafai e aveese mai i le ulu o Efaraima ma tuu atu i luga o le ulu o Manase.
48:18	Ona fai atu lea o ia i lona tamā: “Sa le tatau ona tupu faapea, tama. Auā o le ulumatua lenei. Tuu lou lima taumatau i luga o lona ulu.”
48:19	Ae o le musu, o lana tala lea: "Ou te iloa, lo'u atalii, Ou te iloa. Ma le tasi lenei, moni lava, o le a i ai i totonu o le nuu ma o le a faatoʻateleina. Ae o lona uso laitiiti o le a sili atu ia te ia. E toʻatele foʻi lana fanau i nuu ese.”
48:20	Ma sa ia faamanuiaina i latou i lena taimi, fai mai: “I totonu ia te oe, o le a faamanuiaina Isaraelu, ma o le a faapea mai: ‘Ia faia oe e le Atua e pei o Efaraima, ma e pei o Manase.’ ” Ona ia faatumauina lea o Efaraima i luma o Manase.
48:21	Ona fai atu lea o ia i lona atalii o Iosefa: “Vaai, ua ou oti, ma o le a faatasi le Atua ma oe, na te toe ta‘ita‘iina fo‘i ‘outou i le nu‘u o o ‘outou tamā.
48:22	Ou te avatu iā te outou le vaega e tasi e sili atu i lo o outou uso, na ‘ou fa‘aumatia fo‘i i lima o sa Amorī i la‘u pelu ma la‘u ‘aufana.”

Kenese 49

49:1	Ona valaau atu lea o Iakopo i ona atalii, ona fai atu lea o ia ia te i latou: “Faapotopoto faatasi, ‘ina ‘ia ‘ou ta‘u atu ai le mea e tupu ‘iā te ‘outou i aso e gata ai.
49:2	Faapotopoto faatasi ma faalogo, O atalii e o Iakopo. Faalogo ia Isaraelu, lou tama.
49:3	Reupena, la'u ulumatua, o oe o lo'u malosi ma le amataga o lo'u faanoanoa: muamua i meaalofa, sili i le pule.
49:4	Ua sasaa atu outou e pei o le vai, aua ne'i faateleina. Auā na e a'e i luga o le moega o lou tamā, ‘ua e fa‘aleagaina fo‘i lona mālōlōga.
49:5	O le uso o Simeona ma Levi: ipu o le amioletonu o loo tau le taua.
49:6	Aua neʻi alu loʻu agaga i la latou fautuaga, e lē i ai fo‘i lo‘u mamalu i totonu o la latou fa‘apotopotoga. Auā o lo latou ita tele na latou fasiotia ai le tagata, ma i lo latou lava loto ua latou lepetia ai le pa.
49:7	Ia malaia lo latou ita, auā sa fa‘ama‘a‘a, ma lo latou ita, auā sa sauā. ou te vaevaeina i latou ia Iakopo, ou te faataapeapeina foi i latou i Isaraelu.
49:8	Iuta, e vivi‘i atu fo‘i ou uso ‘iā te oe. E i ai lou lima i ua o ou fili; e fa‘aaloalo fo‘i ‘iā te oe o atali‘i o lou tamā.
49:9	O Iuta o le tama a le leona. Ua e alu aʻe i le vete, lo'u atalii. A o malolo, ua e taoto e pei o se leona. Ma e pei lava o se leona fafine, o ai na te fafaguina o ia?
49:10	E lē aveesea le tootoo mai iā Iuta ma le taʻitaʻi mai lona ogāvae, se‘ia o‘o mai lē o le a ‘auina atu, ma o le a avea o ia ma faamoemoe o Nuuese.
49:11	Nonoa lana tama'i asini i le tovine, ma lana asini, Lo'u atalii e, i le vine, e ta fo‘i e ia lona ‘ofu i le uaina, ma lona ofu i le toto o le vine.
49:12	E sili ona matagofie ona mata i le uaina, ma ona nifo e sili ona sinasina i le susu.
49:13	O le a nofo Sepulona i le matafaga ma le nofoaga o vaʻa, e oo atu lava i Saitonu.
49:14	E avea Isakara ma asini malosi, taoto i le va o tuaoi.
49:15	Na ia vaai o le a lelei le malologa, ma sa matagofie le laueleele. Ona punou lea o lona tauau e amo, ‘ua fai fo‘i o ia ma ‘au‘auna e totogi lafoga.
49:16	Ka fakamasino ne Tanu ana tino e pelā eiloa mo nisi matakāiga i Isalaelu.
49:17	Ia avea Tanu ma gata i le ala, o se gata uogo i le ala, ua utia atigivae o solofanua, ‘ina ‘ia pa‘ū i tua lē ‘ua ti‘eti‘e ai.
49:18	ou te faatalitali i lau faaolataga, Le Alii e.
49:19	Kato, ua fusia, o le a tau i ona luma. Ma o ia lava o le a fusia i tua.
49:20	Asera: o lana areto e ga'o ai, e na te avatu foʻi meaʻai i tupu.
49:21	O Nafatali o le aila ua auina atu, ofoina atu upu o le matagofie o le tautala.
49:22	O Iosefa o se atalii tuputupu ae, o se atalii tuputupu ae ma mamalu i le vaai; ua taufetuli teine ​​i tua ma luma i luga o le pa.
49:23	Ae o i latou na uuina ufanafana, na faaita ia te ia, ona latou finau ai lea ma ia, ‘ona latou matau‘a ai lea ‘iā te ia.
49:24	O lana aufana e nofo i le malosi, ma ua tatalaina fusi o ona lima ma lima e aao o lē ua malosi o Iakopo. Mai iina na alu atu ai o ia o se faifeau, le maa o Isaraelu.
49:25	E avea le Atua o lou tamā ma fesoasoani iā ​​te oe, ma o le a faamanuiaina oe e le Silisiliese i faamanuiaga o le lagi i lugā, faatasi ma faamanuiaga o le to e taoto i lalo, ma le manuia o susu ma le manava.
49:26	O faamanuiaga a lou tama e faamalosia e faamanuiaga a ona tama, seia oo ina taunuu le manao o mauga o le faavavau. Ia avea i latou ma ulu o Iosefa, ma i le tumutumu o le Naseri, i ona uso.
49:27	O Peniamina o se luko fe'ai, o le taeao e ‘ai ai o ia, a o le afiafi na te vaevaeina ai le vete.”
49:28	O i latou uma ia o ituaiga e sefulu ma le lua o Isaraelu. O mea ia na fai atu ai lo latou tamā ia te i latou, ma sa ia faamanuiaina tagata taitoatasi i o latou faamanuiaga tatau.
49:29	Ma sa ia faatonuina i latou, fai mai: “Ua faapotopotoina aʻu i loʻu nuu. Tanu a‘u faatasi ma o‘u tamā i le ana e lua, o i le fanua o Eferona le sa Hetī,
49:30	faafeagai ma Mamere, i le nuu o Kanana, lea na faatauina e Aperaamo, faatasi ai ma lona fanua, mai ia Eferona le sa Hetī, e fai ma mea e tanu ai.
49:31	O i inā na latou tanu ai o ia, ma lana avā o Sara.” Ona tanu ai lea o Isaako ma lana avā o Repeka. O i inā foʻi o loo taoto ai Lea.
49:32	Ma i le maea ai o nei poloaiga na ia faatonuina ai ona atalii, sa ia tosoina ona vae i luga o le moega, ma sa maliu o ia. Ma sa faapotopotoina o ia i lona nuu.

Kenese 50

50:1	Iosefa, iloaina lenei mea, na pau i luga o fofoga o lona tamā, fetagisi ma sogi atu ia te ia.
50:2	‘Ua ia poloa‘i atu fo‘i i foma‘i o ana ‘au‘auna, ‘ia fa‘aalala lona tamā i mea manogi.
50:3	Ma a o latou faataunuuina ana poloaiga, ua mavae aso e fagafulu. Auā o le auala lea e alaala ai tino oti. Ona tagi ai lea o Aikupito mo ia i aso e fitugafulu.
50:4	Ma ina ua faataunuuina le taimi mo le faanoanoa, Sa tautala atu Iosefa i le aiga o Farao: “Afai ua alofagia aʻu e oe, tautala atu i taliga o Farao.
50:5	Auā na faia e lo‘u tamā ‘iā te a‘u e tautō, fai mai: ‘Vaai, ua ou oti. Ia e tanu aʻu i loʻu tuugamau na ou elia mo aʻu i le nuu o Kanana.’ O lea, Ou te alu aʻe ma tanu loʻu tamā, ona toe foi mai lea.”
50:6	Ona fai mai lea o Farao ia te ia, “Alu ia e tanu lou tamā, fa‘apei ‘ona fai atu o ia ‘iā te ‘outou e tautō.”
50:7	Ona alu aʻe lea o ia, ‘ua ō fo‘i ma ia o toeaina uma o le ‘āiga o Farao, faatasi ma peteriaka uma i le nuu o Aikupito,
50:8	ma le aiga o Iosefa ma ona uso, se‘i vaganā ai a latou tama iti ma lafu mamoe ma povi fo‘i, na latou tuua i le nuu o Kosena.
50:9	E faapena foi, ‘ua ‘iā te ia fo‘i o kariota ma ‘au e ti‘eti‘e i solofanua i lana ‘au. Ma sa avea ma se motu o tagata e aunoa ma se taofi.
50:10	Ma latou taunuu i le mea e soli ai saito o Atad, o lo‘o i tala atu o Ioritana. O iina na latou fa'aaluina ai aso atoa e fitu e fa'amanatu ai sauniga o le falelauasiga ma se auega tele ma le aasa.
50:11	Ma ina ua vaai i ai tagata o le nuu o Kanana lenei, na latou fai mai ai, “O le auega tele lenei mo Aikupito.” Ma mo lenei mafuaaga, o le igoa o lea nofoaga, “O le Auega o Aikupito.”
50:12	Ma o lea, ‘ua faia fo‘i e atali‘i o Iakopo e pei ‘ona fetalai atu ai o ia ‘iā te i latou.
50:13	Ma ave o ia i le laueleele o Kanana, ‘ua latou tanu ‘iā te ia i le ana e lua, na fa‘atauina e Aperaamo ma lona fanua, mai ia Eferona le sa Hetī, e fai ma mea e tanu ai, faafeagai ma Mamere.
50:14	‘Ona fo‘i atu lea o Iosefa i Aikupito ma ona uso ma i latou uma o lana ‘au, ina ua tanu lona tamā.
50:15	O lea ua maliu o ia, sa fefefe ona uso, ona latou fai ane lea o le tasi i le tasi: “Atonu o le a ia manatua nei le manua na ia mafatia ai, ma tauia mai ai i tatou i mea leaga uma na tatou faia ia te ia.”
50:16	Ona latou auina atu lea o se feau ia te ia, fai mai: “Na faatonuina i matou e lou tamā a o leʻi maliu o ia,
50:17	e tatau ona matou fai atu nei upu ia te outou mai ia te ia: ‘Ou te ‘ai‘oi atu ‘iā te ‘outou ‘ia fa‘agalo le amio leaga a o ‘outou uso, ma le agasala ma le leaga na latou faia iā te outou.’ E faapena foʻi, matou te ‘ai‘oi atu ‘iā te oe, ‘ia e fa‘asa‘oloto ‘au‘auna a le Atua o lou tamā ai lenei amioletonu.” Fa'alogo i lenei mea, Na tagi Iosefa.
50:18	Ona o atu ai lea o ona uso ia te ia. Ma fa'aaloalo fa'apa'u i le 'ele'ele, na latou fai mai ai, “O i matou o au auauna.”
50:19	Ona tali atu lea o ia ia te i latou: “Aua e te fefe. Pe mafai ea ona tatou tetee atu i le finagalo o le Atua?
50:20	Na e taupulepule leaga ia te aʻu. Ae na liua e le Atua i le lelei, ‘ina ‘ia fa‘aeaina a‘u e ia, e pei ona outou iloa nei, ma ina ia mafai ona ia aumaia le olataga o nuu e tele.
50:21	Aua e te fefe. Ou te leoleoina oe ma a outou fanau.” Ma sa ia faamafanafanaina i latou, ma sa ia tautala ma le agamalu ma le agamalu.
50:22	Ma sa nofo o ia i Aikupito ma le aiga uma o lona tamā; ona ola ai lea o ia i tausaga e selau ma le sefulu. Ma sa ia vaai i atalii o Efaraima i le tupulaga lona tolu. E faapena foi, o atalii o Makiro, o le atalii o Manase, na fanau mai i tulivae o Iosefa.
50:23	Ina ua mavae nei mea na tutupu, na ia fai atu ai i ona uso: “E asiasi mai le Atua ia te oe pe a mavae lo’u oti, na te fa‘aosoina fo‘i ‘outou nai lenei nu‘u i le nu‘u na ia tautō ai ‘iā Aperaamo, Isaako, ma Iakopo.”
50:24	Ma ina ua ia fai atu ia latou tautō ma fai atu, “E asiasi mai le Atua ia te oe; ‘ia ‘outou ave o‘u ivi mai lenei mea,”
50:25	na maliu o ia, ina ua atoa le selau ma le sefulu o tausaga o lona olaga. Ma ua uma ona atualalaina i mea manogi, sa taoto o ia i le pusa maliu i Aikupito.