1st Tusi a Peteru

1 Peteru 1

1:1 Peteru, Apostle of Jesus Christ, to the newly-arrived elect of the dispersion in Pontus, Galatia, Cappadocia, Asia, and Bithynia,
1:2 in accord with the foreknowledge of God the Father, in the sanctification of the Spirit, with the obedience and the sprinkling of the blood of Jesus Christ: May grace and peace be multiplied for you.
1:3 ‘Ia fa‘afetaia le Atua le Tamā o lo tatou Ali‘i o Iesu Keriso, o lē na fa‘atupuina i tatou i le fa‘amoemoe ola e tusa ma lona alofa tele, e ala i le toetu o Iesu Keriso nai e ua oti:
1:4 i le tofi e le pala ma le le pona ma le le mavae, lea ua taofia mo outou i le lagi.
1:5 E ala i le mana o le Atua, ‘ua leoleoina ‘outou i le fa‘atuatua mo le fa‘aolataga ‘ua saunia e fa‘aalia mai i le gata‘aga.
1:6 I lenei, e tatau ona outou olioli, afai nei, mo sina taimi puupuu, e tatau ona faanoanoa i tofotofoga eseese,
1:7 ina ia tofotofoina ai lo outou faatuatua, e sili atu ona tāua i le auro ua tofotofoina i le afi, e mafai ona maua i le viiga ma le mamalu ma le mamalu i le faaaliga a Iesu Keriso.
1:8 Aua e ui ina e lei vaai ia te ia, e te alofa ia te ia. Ia te ia foi, e ui lava tou te le iloa o ia, ua e talitonu nei. Ma i le talitonu, e te olioli i le olioli e le mafaamatalaina ma le mamalu,
1:9 toe foi mai ma le sini o lou faatuatuaga, o le faaolataga o agaga.
1:10 E uiga i lenei faaolataga, sa fesili ma suesue ma le filiga perofeta, o ē na vavalo e uiga i le alofa tunoa o le lumana‘i ‘iā te ‘outou,
1:11 ma fesili po o le a le ituaiga o tulaga na faailoa atu ia i latou e le Agaga o Keriso, pe a valoia puapuaga o loo ia Keriso, faapea foi ma mamalu e mulimuli mai.
1:12 Ia i latou, sa faaalia mai o loo latou auauna atu, e le mo i latou lava, ‘ae mo ‘outou o mea ‘ua folafolaina atu nei ‘iā te ‘outou e i latou o ē na tala‘iina atu le Tala Lelei ‘iā te ‘outou, e ala i le Agaga Paia, o lē na auina mai i lalo mai le lagi i Lē ua fia silasila atu i ai Agelu.
1:13 Mo lenei mafuaaga, fusi le sulugatiti o lou mafaufau, ia faautauta, ma fa‘amoemoe ‘atoa i le alofa tunoa ‘ua ofoina atu ‘iā te ‘outou i le fa‘aaliga o Iesu Keriso.
1:14 Ia pei o atalii o le usiusitai, e lē fa‘atatau i tu‘inanau o lo ‘outou valea muamua,
1:15 ae ia tusa ma le na valaauina outou: le Paia e Toatasi. Ma i amioga uma, e tatau ona paia oe lava,
1:16 aua ua tusia: “Ia paia outou, aua e paia lava a’u.”
1:17 Ma afai e te valaau atu e pei o le Tama ia te ia, e aunoa ma le faailoga tagata, faamasino e tusa ma galuega a le tasi, ‘ona e fai ai lea ma le mata‘u i le taimi o lo ‘outou āumau ai.
1:18 Auā ‘ua ‘outou iloa e le‘i togiolaina ‘outou i le auro po o le ario e pala ‘iā ‘outou amio lē aogā i tu a o ‘outou tamā.,
1:19 ae sa i ai i le toto taua o Keriso, o se tamai mamoe e le pona ma le le pona,
1:20 mua'i silafia, mautinoa lava, a o lei faavaeina le lalolagi, ma ua faaalia i nei aso e gata ai ona o outou.
1:21 e ala mai ia te ia, ua e faamaoni i le Atua, o lē na toe fa‘atūina mai o ia nai ē ‘ua oti, ma avatu ‘iā te ia le mamalu, ina ia i ai lo outou faatuatua ma le faamoemoe i le Atua.
1:22 O lea ia aoaiina o outou agaga i le usiusitai o le alofa, i le alofa faaleuso, ma alofa le tasi i le isi mai le loto faigofie, ma le fa'aeteete.
1:23 Aua ua toe fanauina oe, e le mai fatu pala, a o mea e lē pala, mai le Afioga a le Atua, ola ma tumau mo le faavavau atoa.
1:24 Auā o tagata uma e pei o le mutia ma lona matagofie uma e pei o le fuga o le vao. E magumagu le mutia ma e toulu ona fuga.
1:25 Ae o le Afioga a le Alii e tumau e faavavau. Ma o le Upu lenei ua folafola atu ia te oe.

1 Peteru 2

2:1 O lea la, set aside all malice and all deceitfulness, as well as falseness and envy and every detraction.
2:2 Pei o pepe faatoa fananau mai, manao i le suasusu o le faautauta e aunoa ma le pepelo, ‘ina ‘ia fa‘ateleina ai ‘outou i le fa‘aolataga,
2:3 afai e moni ua e tofo e suamalie le Alii.
2:4 Ma faalatalata atu ia te ia e peiseai o se maa ola, teena e tagata, mautinoa lava, ae ua filifilia ma faamamaluina e le Atua,
2:5 ‘ia ‘outou pei o ma‘a ola fo‘i, fausia i ona luga, se fale faaleagaga, o se perisitua paia, ina ia avatu ai taulaga faaleagaga, e talia e le Atua e ala ia Iesu Keriso.
2:6 Ona o lea mea, Fai mai le mau: “Faauta, Ou te faatuina i Siona se maatulimanu autu, filifilia, taua. Ma o soo se tasi e talitonu ia te ia o le a le faafememeaiina.”
2:7 O lea la, ia te outou o e faatuatua, o ia o le mamalu. Ae ia i latou e le talitonu, o le maa na lafoaiina e tufuga fai fale, o le mea lava lea na faia i le ulu o le tulimanu,
2:8 ma se maa tausuai, ma se papa o le faalumaina, i e ua tausuai i le Upu; latou te le talitonu foi, e ui lava ina ua atiina ae i luga ia te ia.
2:9 Ae o outou o se tupulaga filifilia, o se ositaulaga tupu, o se nuu paia, o tagata maua, ina ia mafai ona outou faailoa atu uiga lelei o lē na valaauina outou mai le pouliuli i lona malamalama ofoofogia..
2:10 E ui lava o aso ua mavae e le o outou o se nuu, a o lenei, o outou o le nuu o le Atua. E ui ina e leʻi maua le alofa mutimutivale, a o lenei ua alofaina mai outou.
2:11 E sili ona pele, Ou te aioi atu ia te oe, o ni tagata fou faatoa taunuu mai ma aumau, ia taumamao mai tu'inanau faaletino, lea e tau faasaga i le agaga.
2:12 ‘Ia ‘outou tausia fo‘i a ‘outou amio i luma o nu‘u ‘ese i le lelei, o lena la, pe a latou taufaaleaga ia te outou e peiseai o outou o tagata amio leaga, latou te mafaia, e ala i galuega lelei ua vaaia ia te oe, ia vivii atu i le Atua i le aso o le asiasiga.
2:13 O lea la, be subject to every human creature because of God, whether it is to the king as preeminent,
2:14 or to leaders as having been sent from him for vindication over evildoers, it is truly for the praise of what is good.
2:15 For such is the will of God, that by doing good you may bring about the silence of imprudent and ignorant men,
2:16 in an open manner, and not as if cloaking malice with liberty, but like servants of God.
2:17 Honor everyone. Love brotherhood. Fear God. Honor the king.
2:18 Auauna, be subject to your masters with all fear, not only to the good and meek, but also to the unruly.
2:19 For this is grace: afea, because of God, a man willingly endures sorrows, suffering injustice.
2:20 Aua o le a le mamalu o i ai, afai e te agasala ona e mafatia lea i le sasa? Ae afai e te faia mea lelei ma mafatia ma le onosai, o le alofa tunoa lea i le Atua.
2:21 Auā ‘ua vala‘auina ‘outou i lea mea, auā na puapuagātia fo‘i Keriso mo i tatou, tu'u ai se fa'ata'ita'iga, ina ia outou mulimuli atu i ona tulaga aao.
2:22 Na te lei faia se agasala, e lei maua foi se pepelo i lona gutu.
2:23 Ma ina ua tautala leaga ia te ia, na te lei tautala leaga. Ina ua puapuagatia o ia, na te lei faamata’u. ‘Ona tu‘uina atu lea e ia o ia lava i lē na fa‘amasinoina ma le lē tonu.
2:24 O ia lava na tauave a tatou agasala i lona tino i luga o le laau, ina ia tatou, ua oti i le agasala, o le a ola mo le faamasinoga tonu. E ala i ona manu'a, ua faamaloloina oe.
2:25 Auā sa pei ‘outou o mamoe feoa‘i. Ae o lea ua toe liliu atu outou i le Faifeau ma le Epikopo o outou agaga.

1 Peteru 3

3:1 E faapena foi, wives should be subject to their husbands, o lena la, even if some do not believe the Word, they may benefit without the Word, through the behavior of these wives,
3:2 as they consider with fear your chaste behavior.
3:3 Mo oe, there should be no unnecessary adornment of the hair, or surrounding with gold, or the wearing of ornate clothing.
3:4 Nai lo lena, you should be a hidden person of the heart, with the incorruptibility of a quiet and a meek spirit, rich in the sight of God.
3:5 Aua i lenei auala, in past times also, holy women adorned themselves, hoping in God, being subject to their own husbands.
3:6 For so Sarah obeyed Abraham, calling him lord. You are her daughters, well-behaved and unafraid of any disturbance.
3:7 E faapena foi, you husbands should live with them in accord with knowledge, bestowing honor on the female as the weaker vessel and as co-heirs of the life of grace, so that your prayers may not be hindered.
3:8 And finally, may you all be of one mind: compassionate, loving brotherhood, merciful, meek, humble,
3:9 not repaying evil with evil, nor slander with slander, ae, i le faafeagai, repaying with blessings. For to this you have been called, so that you may possess the inheritance of a blessing.
3:10 For whoever wants to love life and to see good days should restrain his tongue from evil, and his lips, so that they utter no deceit.
3:11 Let him turn away from evil, and do good. Let him seek peace, and pursue it.
3:12 For the eyes of the Lord are upon the just, and his ears are with their prayers, but the countenance of the Lord is upon those who do evil.
3:13 And who is it who can harm you, if you are zealous in what is good?
3:14 Ae ui i lea, even when you suffer something for the sake of justice, you are blessed. O lea la, do not be afraid with their fear, ma aua le faalavelavea.
3:15 A ‘ia fa‘apa‘iaina Keriso le Ali‘i i o ‘outou loto, ia nofosauni e le aunoa e avatu se faamalamalamaga ia i latou uma o e fesili mai ia te outou i le mafuaaga o lena faamoemoe o loo ia te outou.
3:16 Ae ia faia ma le agamalu ma le fefe, maua se lotofuatiaifo lelei, o lena la, i so o se mataupu latou te taufaaleaga ai ia te oe, e faafememeaiina i latou, auā ‘ua latou tu‘ua‘i pepelo ‘iā ‘outou amio lelei ‘iā Keriso.
3:17 Auā e sili le tigā ona o le faia o mea lelei, pe afai o le finagalo lea o le Atua, nai lo le faia o mea leaga.
3:18 Auā na maliu fa‘atasi fo‘i Keriso mo a tatou agasala, le Amiotonu e fai ma sui o le amioletonu, ina ia ofoina atu i tatou i le Atua, ua oti, mautinoa lava, i le tino, a ‘ua fa‘aolaina e le Agaga.
3:19 Ma i le Agaga, sa ia talai atu i e sa i le falepuipui, alu atu i na agaga
3:20 o lē sa lē talitonu i aso ua mavae, a o latou faatalitali i le onosai o le Atua, e pei o aso o Noa, ina ua fau le atolaau. I totonu o lena vaa, na'o sina mea, o lena lava, e valu agaga, na faaolaina i le vai.
3:21 O lenei foi ua faaolaina outou, i se faiga faapena, e ala i le papatisoga, e le o le mau a le tino leaga, a o le su'esu'eina o le loto fuatiaifo lelei i le Atua, e ala i le toetu o Iesu Keriso.
3:22 O loo i le itu taumatau o le Atua, 'aina le oti, ina ia avea i tatou ma suli i le ola e faavavau. Ma talu ai sa ia malaga i le lagi, o Agelu ma mana ma amio lelei e pule ia te ia.

1 Peteru 4

4:1 Since Christ has suffered in the flesh, you also should be armed with the same intention. For he who suffers in the flesh desists from sin,
4:2 so that now he may live, for the remainder of his time in the flesh, not by the desires of men, ae ona o le finagalo o le Atua.
4:3 For the time that has passed is sufficient to have fulfilled the will of the Gentiles, those who have walked in luxuries, lusts, intoxication, feasting, drinking, and the illicit worship of idols.
4:4 About this, they wonder why you do not rush with them into the same confusion of indulgences, upuleaga.
4:5 But they must render an account to him who is prepared to judge the living and the dead.
4:6 Ona o lea, the Gospel was also preached to the dead, so that they might be judged, mautinoa lava, just like men in the flesh, yet also, so that they might live according to God, in the Spirit.
4:7 Ae ua latalata mai le iuga o mea uma. Ma o lea, ia faautauta, ma ia mataala i a outou tatalo.
4:8 Ae, i luma o mea uma, ia outou fealofani e le aunoa o outou lava. Auā o le alofa e ufiufi ai agasala e tele.
4:9 Ia talimālō le tasi i le isi e aunoa ma le faitio.
4:10 Fa'apei 'ona maua e 'outou ta'ito'atasi le alofa tunoa, ‘ia fa‘apea fo‘i ‘ona ‘au‘auna o le tasi i le isi, e pei o tausimea lelei o le alofa tunoa uiga eseese o le Atua.
4:11 Pe a tautala se tasi, e tatau ona pei o afioga a le Atua. Pe a auauna se tasi, e tatau ona mai le amio lelei ua saunia e le Atua, ina ia viia le Atua i mea uma lava e ala ia Iesu Keriso. ‘Ia ‘iā te ia le mamalu ma le pule e fa‘avavau fa‘avavau lava. Amene.
4:12 E sili ona pele, aua le filifili e aumau i tu'inanau o se faaosoosoga ia te oe, e peiseai e tupu se mea fou ia te oe.
4:13 Ae nai lo lena, fa'atasi i le Pasi o Keriso, ma fiafia i lena mea, pe a faaalia lona mamalu, e mafai foʻi ona outou olioli ma le olioli.
4:14 Afai e faalumaina outou ona o le suafa o Keriso, o le a faamanuiaina oe, auā o le mea e mamalu, mamalu, ma le mana o le Atua, ma le mea mai lona Agaga, o lo'o i luga o oe.
4:15 Ae aua neʻi mafatia se tasi o outou ona o le fasioti tagata, po o se gaoi, po o se taufaaleaga, po o se tasi e mana'o i mea a le tasi.
4:16 Ae afai e mafatia se tasi o outou ona o se Kerisiano, e le tatau ona ma. Nai lo lena, e tatau ona ia vivii atu i le Atua i lena suafa.
4:17 For it is time that judgment begin at the house of God. And if it is first from us, what shall be the end of those who do not believe the Gospel of God?
4:18 And if the just man will scarcely be saved, where will the impious and the sinner appear?
4:19 O lea la, foi, let those who suffer according to the will of God commend their souls by good deeds to the faithful Creator.

1 Peteru 5

5:1 O lea la, Ou te aioi atu i toeaina o loo ia te outou, o se tasi foi o se toeaina ma se molimau o le Pasi o Keriso, o lē ‘ua tofusia fo‘i i le mamalu o le a fa‘aalia i le lumana‘i:
5:2 ia outou leoleo i le lafu mamoe a le Atua o loo ia te outou, saunia ai, e le o se manaoga, ae ma le loto malie, e tusa ai ma le Atua, a e le ona o le manuia leaga, ae saoloto,
5:3 e le faapea e pule ai e ala i le malo faafaifeau, ae ina ia avea ma lafu mai le loto.
5:4 Ma ina ua afio mai le Taitai o faifeau, e te fa‘amauina fo‘i le pale mamalu e lē mavae.
5:5 E faapena foi, tagata talavou, ia usiusitai i toeaina. Ma ia tuuina atu le lotomaualalo uma i le tasi ma le isi, auā e tetee atu le Atua i ē fa‘amaualuga, a o e faamaulalo, na te foaiina mai le alofa tunoa.
5:6 Ma o lea, ia faamaulaloina i lalo o le aao malosi o le Atua, ina ia faaeaina outou e ia i ona po o le asiasiga.
5:7 Ia lafo atu o outou popolega uma ia te ia, auā na te tausia ‘outou.
5:8 Ia faautauta ma mataala. Mo lou fili, le tiapolo, e pei o se leona tagi, o feoa‘i solo ma sā‘ili i ē e ‘aina e ia.
5:9 Tetee atu ia te ia e ala i le malosi i le faatuatua, ‘ia ‘outou iloa fo‘i o tu‘inanau lava e tasi e puapuagātia ai i latou o lo ‘outou uso i le lalolagi.
5:10 Ae o le Atua o le alofa tunoa uma lava, o lē na vala‘auina i tatou i lona mamalu e fa‘avavau ‘iā Keriso Iesu, na te faaatoatoaina o ia, fa'amaonia, ma fa'atumauina i matou, ina ua mavae sina taimi puupuu o puapuaga.
5:11 ‘Ia ‘iā te ia le mamalu ma le pule e fa‘avavau fa‘avavau lava. Amene.
5:12 Ua ou tusia puupuu, e ala ia Sylvanus, o lē ‘ua ‘ou manatu i ai o le uso fa‘amaoni ‘iā te ‘outou, ole atu ma molimau atu o le alofa tunoa moni lea o le Atua, ua faatuina ai outou.
5:13 Le Ekalesia o loo i Papelonia, filifilia faatasi ma outou, faafeiloai atu ia te oe, faapea foi lo’u atalii, Mareko.
5:14 Ia outou fealofani i le sogi paia. ‘Ia ‘iā te ‘outou uma lava o lo‘o ‘iā Keriso Iesu le alofa tunoa. Amene.

Puletaofia 2010 – 2023 2fish.co