Le Faapepe

O ai le pope?

Aisea ua avea ai o ia ma taitai o le Ekalesia a Keriso i le lalolagi, ma o fea e maua mai ai lana pule?
O lo tatou pope o loo iai nei, Pope Penitito XVI, pei o pope uma na muamua atu ia te ia, o se sui tuusa'o o le pope muamua, Sagato Peteru, o ia o le uluai Epikopo o Roma.

Na maua e Sagato Peteru lana pule e taitai sa'o ai le Ekalesia mai ia Iesu.

Faatasi ai ma le tele o ana fegalegaleaiga ma Iesu, E manatua Peteru i le la fefaatauaʻiga ma Keriso i le ala i Kaisareia Filipo, faamauina i le Tala Lelei a Mataio (Mataupu 16).

Ina ua fesili Iesu i le Au Soo, “O ai a'u e te fai mai ai?”, Na tali atu Peteru mo i latou, tali atu, “O oe o le Keriso, le Alo o le Atua soifua” (16:15-16). I le taimi, Ua fetalai atu Iesu ia te ia, “Amuia oe, Simona Pa-Iona! Auā e le‘i fa‘aalia e le aano ma le toto lenei ‘iā te oe, a o lo‘u Tamā o i le lagi” (17).

O le fesili ia Iesu’ o le faasinomaga na tali mautinoa mo Ona soo e Peteru i le fesoasoani faalelagi. Na faaauau le fetalaiga a Iesu,

“Ma ou te fai atu ia te outou, o oe o Peteru, ma o luga o lenei papa ou te ati aʼe ai laʼu ekalesia, ma o le a le manumalo i ai mana o le oti. Ou te avatu ia te oe ki o le kindgo o le lagi, o mea uma foi tou te fusifusia i le lalolagi, e fusifusia foi lea i le lagi, o se mea foi tou te tatalaina i le lalolagi, e tatalaina foi lea i le lagi” (18-19).

O lenei fuaitau ua aumaia ai le faamaoniga autu faale-Tusi Paia mo le tulaga silisili o Peteru i le au Aposetolo. O epikopo Katoliko i aso nei o suli faaleagaga a le Au Aposetolo. O le Epikopo o Roma (po o le Pope) o le sui o Peteru. Na te faatumauina le tulaga maualuga o Peteru i epikopo.

Le igoa “Peteru” e sau mai le upu Aramaic Ae (pe Sefa), uiga “Papa.” Sa filifili Iesu e tuu atu i le Aposetolo o Simona lenei igoa fou i Kaisareia Filipi mo mafuaaga faafaatusa. O le uiga iloga o lea nofoaga o le tele o papa, na tu ai i luga i lena taimi le faatafunaga o se malumalu faapaupau. O iinei na filifili ai Iesu e folafola atu Ana fuafuaga e fausia se Ekalesia fou i luga o Peteru e le mafai ona lolo atu i le gasologa o taimi..

Ae a, o lenei fuaitau e leai se auala e faavaivaia ai lo tatou talitonuga ia Keriso o le Faavae moni o le Ekalesia (vaai Muamua Tusi i Korinito 3:11). E leʻi uiga Iesu e faapea o le a faia e Peteru sui O Ia o le Papa o le Ekalesia, ae na ona ia faia fai ma sui E pei o ia. E pei ona taʻua e Saint Francis de Sales,

E ui lava [Peteru] o se papa, a e leai lava o le papa; aua o Keriso o le papa moni lava lea, a o Peteru ona o le papa. E moni lava e tuuina atu e Keriso ana lava aia i isi, a ‘ua ia foa‘i atu ‘iā te i latou e lē fa‘aumatia e ia lava, na te taofia pea i latou. O ia o se papa, ma sa ia faia se maa; o le a lana, e fesootai atu o ia i ana auauna (Feeseeseaiga).

E faapena foi Iesu’ folafola atu e tuuina atu ia Peteru ki o le malo o le lagi. O Keriso o le Tupu o le Lagi, ma o ki e na o Ia lava (Tusi o Faaaliga, 3:7).

I le tuuina atu o ki ia Peteru, Sa faasino atu Iesu i tua i tu ma aga a le tupu, ina ua tuua le aai, o le a tofia lana auauna pule tautupu e avea ma ovasia o le malo pe a toesea o ia, ‘ua avatu ‘iā te ia o ki o ona faitoto‘a (vaai Isaia 22:22). I totonu Mataio 16:19, Ua tofia e Keriso le Tupu Lana tausimea, Peteru, e vaaia le Ekalesia, Lona malo i le lalolagi, i Lona toesea.

O tuutuuga “fusifusia” ma “tatala” i le fuaitau o loo i luga ua faailoa mai ai o le pule na tuuina atu ia Peteru e folafola atu ai nisi o mea e faatagaina pe faasaina i tagata faamaoni faalelalolagi.. O faaiuga a Peteru i nei mataupu, e lē gata i lea, e fa'amauina i le lagi. Afai o le a faamaonia e le Atua faaiuga a Peteru, o se tagata agasala, ona manino mai lea e tatau ona tuuina atu ia Peteru se alofa tunoa faapitoa e taofia ai o ia mai le tuuina atu o poloaiga e feteenai ma le finagalo o le Atua. O lenei alofa tunoa puipuia lē mafai ona sesē.

Ua aoao mai le Ekalesia o le Pope, e fai ma sui o Peteru, o lo'o fa'atumauina lenei fa'amaoni.

E le o se faamatalaga lea e leai se agasala a le Pope—o le le sese e leai se mea e fai i le amio, ae o le mea moni—ae o le talitonuga e faapea, pe a aoao atu ma le mautinoa i se mataupu o le faatuatua ma le amio mama o le a puipuia o ia e le Agaga Paia mai aoaoga sese..

O le le sese e le faapea o mea uma e fai mai pe tusia e le Pope e leai se sese, ae na o mea na fai mai mai le nofoalii (Latina, “mai le nofoa”). Mai le nofoalii e faasino i le Nofoa o Peteru, o lena lava, i le nofoa o le pule faaaposetolo. O le manatu o le nofoa autu o le pule e sau mai le Feagaiga Tuai, lea na nofo ai Mose i le faamasinoga o le nuu, foia o latou feeseeseaiga faaletapuaiga (vaai Tusi o Esoto 18:13).

Mose’ pule, foi, na tuufaasolo mai e ala i se laina o sui. Na tumau pea le Nofoa o Mose seia oo i le taimi o Keriso, e pei o Iesu, O Ia lava, fai mai, “Ua nonofo le au tusiupu ma le au Faresaio i luga o Mose’ nofoa; o lea ia e faia ma tausi i mea uma latou te fai atu ai ia te oe, ae le o mea latou te faia; auā ‘ua latou tala‘i atu, ae aua le faataitaia” (Mataio 23:1-3). O Peteru ma Pope e faataunuuina se matafaioi faapena i le Feagaiga Fou, o loo auauna o se sui faalelalolagi o Keriso lea ua fetalai mai ai le Atua i tagata ina ia foʻia feeseeseaʻiga faalotu ma faatumauina le autasi i le va o tagata faamaoni..

O lenei matafaioi faapitoa o loo vaaia i le tala a le Tusi Paia i gaoioiga a Peteru i le Fono a Ierusalema, lea ua valaauina ai le au Aposetolo e filifili pe e manaomia pe leai foi i le Tulafono a Mose mo le faaolataga.. O Peteru na te faamutaina le finauga, aoao atu le faapotopotoga i aoaoga faavae (vaai Galuega a le Au Aposetolo, 15:7). O e na suitulaga ia te ia sa faatumauina lenei matafaioi i le Ekalesia i augatupulaga uma.

O le mea e malie ai, o i latou ua teena le matafaioi a le Pope ua mafatia i le fenumiai o aoaoga faavae ma faaauau pea (ma faatelevaveina) vaevaega, lea e molimauina i le pa o tagata e le o ni Katoliko, lotu Kerisiano.

Uluai Kerisiano Fa'asolopito Fa'asinomaga i le Papacy:

Pope Saint Clement I, le Epikopo lona fa o Roma, Tusi i Korinito, e uiga i le TA 96:

Talia la matou fautuaga ma o le a leai se mea e te salamo ai. … ‘Āfai e lē usiusita‘i se tasi i mea ‘ua fetalai mai ai o ia (i.e., Atua) e ala mai ia i tatou (i.e., le Ekalesia a Roma), ia latou iloa o le a latou aafia i latou lava i le solitulafono ma i se tulaga lamatia itiiti. … E te tuuina mai ia i matou le olioli ma le fiafia pe afai, o le usiusitai i mea ua tatou tusia e ala i le Agaga Paia, e te lia'ieseina le tu'inanau leaga o le fuā, e tusa ai ma le augani mo le filemu ma le lotogatasi ua matou faia i lenei tusi (58, 59, 63).

Sagato Ignatius, le Epikopo o Anetioka, Tusi i Roma, i. A.D. 107:

Ignatius, ua ta’ua foi o Teophorus, i le Ekalesia ua maua le alofa tunoa i le silisiliese o le Tama Silisiliese ma Iesu Keriso, Lona Alo e toatasi; i le Ekalesia pele ma faamalamalamaina i le alofa o Iesu Keriso, lo tatou Atua, i le finagalo o Le na finagalo i mea uma lava; i le Ekalesia foi lea ua matutua ai le au peresitene, i le nofoaga o le nuu o Roma, e tatau i le Atua, e tatau i le mamalu, e tatau ona faamanuiaina, e tatau ona viia, agavaa mo le manuia, e tatau ona faapaiaina, ma, auā ‘ua ‘outou umia le tofi peresetene i le alofa, faaigoa ia Keriso ma le Tama. … Ua e le matau'a i se tasi, a o isi ua e aʻoaʻoina. na o le mea lava lena ou te manao ai maua e fa'atonuina i au faatonuga e mafai ona fa'atumauina pea (tuatusi, 3).

Sagato Irenaeus, le Epikopo o Lyons, Tete'e i A'oa'oga a le Lotu, i. A.D. 185:

Ae talu ai o le a umi tele pe a faitauina i se voluma faapea le faasologa o Ekalesia uma, o le a tatou faafememeaiina i latou uma o e, i soo se faiga, pe ala i le faamalieina o le tagata lava ia po o le faamaualuga, po o le tauaso ma manatu leaga, fa'apotopoto e ese mai le mea e tatau ai, e ala i le faasino atu iinei o le faasologa o epikopo o le Ekalesia sili ma sili ona anamua ua iloa e tagata uma, na faavaeina ma faatulagaina i Roma e Aposetolo e toalua e sili ona mamalu, Peteru ma Paulo, o le Ekalesia lena ua i ai le uputuu ma le faatuatua e oo mai ia i tatou ina ua uma ona folafola atu i tagata e le au Aposetolo. Aua o lenei Ekalesia, ona o lona amataga maualuga, e tatau ona malilie uma Ekalesia, o lena lava, le au faamaoni uma i le lalolagi uma; ma o ia foi o le au faatuatua i soo se mea o loo tumau ai le tu ma aga Faa-Aposetolo. …

Le Au Aposetolo faamanuiaina, ina ua faavaeina ma fausia le Ekalesia, na latou tuuina atu le tofi o le episcopate ia Lino. O loo taua e Paulo lenei Lino i le Tusi ia Timoteo (4:21). Na suitulaga ia te ia Anacletus; ma mulimuli atu ia te ia, i le tulaga tolu mai le Au Aposetolo, Na filifilia Clement mo le episcopate. Sa ia vaai i Aposetolo faamanuiaina ma sa masani ma i latou. Atonu e faapea sa ia faalogo pea i siuleo o le talaiga a le Au Aposetolo, ma sa i ona luma a latou uputuu. Ma e le gata ia te ia, ona sa i ai pea le toatele o e na aoaoina e le au Aposetolo.

I le taimi o Clement, e lei itiiti foi le fefinauai ua tupu i le au uso i Korinito, Na auina atu e le Ekalesia i Roma se tusi malosi tele i Korinito, apoapoai atu ia te i latou i le filemu ma le faafouina o lo latou faatuatua. … Ia Kelemene, Na manuia Evaristus; ma na suitulaga Alesana ia Evaristus. Ona, lona ono ina ua mavae le Au Aposetolo, Na tofia Sixtus; mulimuli atu ia te ia, Telesphorus, o lē na fa‘amaturoina fo‘i ma le mamalu. Ona sosoo ai lea ma Hyginus; mulimuli atu ia te ia, Pius; ma mulimuli atu ia te ia, Anictus. Soter na suitulaga ia Anicetus, ma o lenei, i le tulaga sefululua i tua atu o Aposetolo, o le tofi o le episcopate ua pa'u ia Eleuteru. I lenei faasologa, ma e ala i aoaoga a Aposetolo na tuufaasolo mai i le Ekalesia, ua oo mai ia i tatou le talaiga o le upu moni. I le taimi o Clement, e lei itiiti foi le fefinauai ua tupu i le au uso i Korinito, Na auina atu e le Ekalesia i Roma se tusi malosi tele i Korinito, apoapoai atu ia te i latou i le filemu ma le faafouina o lo latou faatuatua. … Ia Kelemene, Na manuia Evaristus; ma na suitulaga Alesana ia Evaristus. Ona, lona ono ina ua mavae le Au Aposetolo, Na tofia Sixtus; mulimuli atu ia te ia, Telesphorus, o lē na fa‘amaturoina fo‘i ma le mamalu. Ona sosoo ai lea ma Hyginus; mulimuli atu ia te ia, Pius; ma mulimuli atu ia te ia, Anictus. Soter na suitulaga ia Anicetus, ma o lenei, i le tulaga sefululua i tua atu o Aposetolo, o le tofi o le episcopate ua pa'u ia Eleuteru. I lenei faasologa, ma e ala i aoaoga a Aposetolo na tuufaasolo mai i le Ekalesia, ua oo mai ia i tatou le talaiga o le upu moni (3:3:2-3)

Puletaofia 2010 – 2023 2fish.co