Scandali in a Chjesa

In e parolle di u Papa San Gregoriu Magnu, "Nimu ùn face più male à a Chjesa chè ellu, chì avè u titulu o u rangu di santità, agisce male" (Cura pastorale).

Cum'è Ghjesù Cristu hà dettu in Matteu 18:5, "Quellu chì faci peccatu unu di questi picculi chì crede in mè, Saria megliu ch'ellu si fossi affucatu in u collu una grande macina di macina, è ch'ellu sia affucatu in u fondu di u mare.

Incidenti in a Chjesa, cum'è u recente scandalu di abusu sessuale di u prete, tistimunianza di u peccatu di a natura umana, ma ancu à u fattu chì u diavulu prova fervently à trascinà quante ànime ch'ellu pò falà in a fossa cun ellu prima di u ritornu di Cristu.. Chì u nemicu hè duru à u travagliu per pruvà à arruvinà l'ànime in a Chjesa ùn deve micca stupite, perchè pare ch'ellu sia duru à u travagliu fora, ancu. Satanassu sapi soprattuttu bè chì a caduta di un capu cristianu hà l'effettu di distrughje a fede di quelli chì l'intornu (vede Matteu 26:31). Mentre e so tattiche ùn anu micca riesciutu à fà caccià i tanti preti forti di vuluntà chì sò stati fideli à u Signore, hà solu bisognu di uni pochi di vuluntà debbuli per creà u caos.

Terribile cum'è u spettru di scandalu in a Chjesa hè, però, ùn deve micca fà chì nimu perde a so fede. Nè ùn deve mai esse usatu per mette in quistione a santità di a Chjesa. Chjamemu a Chjesa santa, micca per via di a santità di i so membri, ma per via di a santità di u so Fundatore, Ghjesù Cristu (vede Isaia 6:3; Ghjuvanni 8:46; è u Libru di l'Apocalisse 4:8).

In l'imaghjini di Cristu, veru Diu è veru omu, a Chjesa hà una natura divina è umana.

A so natura divina - i so insignamenti è i sacramenti, quelli cose chì hà datu da Diu - sò perfetti.

A so natura umana - i so membri - sò chjamatu per esse perfettu, è sò in u prucessu di esse fattu cusì (vede Matteu 5:48 è Catéchisme de l'Église catholique 1550). A Chjesa ùn pò esse inculpata per i peccatori impenitenti in i so ranchi, chì campanu in disubbidienza à i so insignamenti è facenu una burla di i sacramenti, ma i capi di a Chjesa ponu è deve esse ritenuti rispunsevuli di ùn esse micca amministratori propiu.1

Ghjesù hà avvistatu à i so seguitori chì ci saria scandalu in a so Chjesa, paragunendu u Regnu di i Celi à un campu pienu di granu è erbaccia Matteu 13:24. In a parabola, i servitori di u maestru venenu à dumandà ellu,

"Sgiò, Ùn avete micca suminatu una bona sumente in u vostru campu? Cume allora hà erbaccia?"; risponde u maestru, "Un nemicu hà fattu questu". È quandu i servitori pruponenu d'andà à coglie e erbaccia, risponde u maestru, "Innò; affinché, cogliendo la zizzania, non sradichiate il grano con essa. Chì i dui crescenu inseme finu à a cugliera; è à l'ora di a cugliera dicu à i segatori, Prima riunite l'erbaccia è ligate in fasci per esse brusgiate, ma coglie u granu in u mo granagliu. (13:27-30)

Membri di a Chjesa, tandu, duveria esse preparatu à suppurtà u cumpurtamentu scandalu di certi in i so ranchi finu à u ritornu di u Signore.

Mentre a Chiesa Cattolica, è in particulare i vescovi è i preti, anu ricivutu à ghjustizia u disprezzu è l'indignazione per u recente scandalu di abusi sessuale di preti chì hè accadutu, assai ùn sò micca cunsapevoli di u fattu chì i vescovi avianu pigliatu misure aggressive per finisce l'abusu di i minori da u cleru à l'iniziu di l'anni 1990., più di un decenniu prima chì a prima storia di abusu apparsu in u Boston Globe in 2002.

Per furtuna–à u mumentu di sta scrittura–per via di e pulitiche è i sforzi promulgati da i vescovi, ùn si pudia truvà micca un casu di abusu in l'Archidiocesi di Boston, l'epicentre di a crisa, dopu 1993.2. Un sondaghju da u Washington Post, in più, dimustratu chì in u passatu 40 anni menu cà 1.5 per centu di i preti attivi sò stati accusati di l'abusu sessuale di i minori.3 In listessu modu, un sondaghju da u New York Times trovu chì 1.8 per centu di i preti urdinati da 1950 à 2001 era statu accusatu.4 I studii anu ancu dimustratu chì a rata di incidente di l'abusu sessuale di i minori hè più altu in altre professioni è istituzioni, cum'è l'insignamentu, è ancu in e cungregazioni non cattoliche.5

Ovviamente, ogni tassu di abusu sopra 0.00% in a Chjesa, è in ogni altru locu per questa materia, hè peccatu, sbagliatu, dannosu, è incredibilmente difficiule di pardunà, è i peccati in a sucetà, in generale, ùn diminuite o in ogni modu diminuite u cumpurtamentu odioso di a (picculu) minoranza di preti è altri, ma cum'è membri di a Chiesa, duvemu capisce chì tali azzioni seranu interpretate per riduce a so autorità morale singolare è duvemu sforzà di fà a nostra parte per impedisce chì tali comportamenti immorali si ripresentanu..

Per qualunque ragione, u Signore, hà permessu di sti scandali à accade in a Chjesa. Hè a nostra speranza chì, cù u so aiutu, questi avvenimenti distruttivi ponu diventà catalizzatori per a rinnuvamentu di a fede.. Facendu cusì, Ellu farà, torna una volta, prova u so duminatu assolutu nantu à u male.

  1. In u Vechju è u Novu Testamentu, ci sò parechji casi di i capi fallenu. A brevi A lista include u rè David chì hà arrangiatu per avè un omu uccisu per piglià a so moglia (Vede u Secondu Libru di Samuele 11:2); U figliolu di David, Re Salomone, avè centinaie di mòglie è concubine (Primu Libru di i Re 11:3); una prostituzione cultu maschile in u Tempiu (Secondu Libru di i Re 23:7); è in u ghjornu di Ghjeremia, varii capi, preti, è i prufeti eranu culpevuli di offre sacrifizii di zitelli (Ghjeremia 32:32-35). Malgradu questi è assai più scandali in l'Anticu Testamentu, è malgradu l'infidelità d'Israele à Diu, ùn hà mai cessatu di esse u populu sceltu di Diu (vede Ghjuvanni 4:22). Diu mantene l'allianza chì face cù i so figlioli, ancu quandu ùn mancanu miserablemente à mantene a so fine di u pattu (vede a Lettera di Paul à i Rumani 3:3-4). Di listessa manera, in u Novu Testamentu, unu di l'Apòstuli l'hà traditu 30 pezzi d'argentu; Son apôtre principal a nié qu'il L'avait connu; è tutti, salvu unu, l'abbandunonu in u so tempu di più grande bisognu (vede Marcu 14:43). Dopu à a Resurrezzione, San Tumasgiu rifiutò di crede chì u Signore era risuscitatu (Ghjuvanni 20:24-25); San Petru era culpèvule di bigottiria (vede Paulu Lettera à i Galati 2:11-14); è San Paulu cuncede, "Ùn capiscu micca e mo azioni. Perchè ùn aghju micca fà ciò chì vogliu, ma facciu ciò chì odiu " (di Paulu Lettera à i Rumani 7:15). I fundatori di a Chjesa eranu Fallen Men, ancu.
  2. C.T. Maier è Robert P. Lockwood, “A risposta di a Chjesa à l'abusu sessuale cuminciò assai prima di a crisi di u 2002,” Cattolica di Pittsburgh, Ghjugnu 8, 2007, pp. 1, 6
  3. “Abusu di u cleru in u cuntestu: I prufessori abusanu sessualmente i studienti assai più spessu,” LifeSiteNews.com, Febbraiu 6, 2004; citendu un rapportu di a Liga Cattolica per i Libertà Religiose è Civili.
  4. ibid.
  5. “In 2002, Christian Ministry Resources hà riportatu nantu à i sondaggi naziunali chì anu realizatu chì anu cunclusu chì "Malgradu i tituli focalizati nantu à u prublema di u prete in a Chjesa Cattolica Rumana., A maiò parte di e chjese americane sò culpite cù l'accusazioni di abusu sessuale di i zitelli sò Protestanti. L'incidenza di l'abusu da i prufessori hè ancu più stupente, cum'è a 1988 studiu informatu in u Manuale di l'abusu sessuale di i zitelli revela. Hà dettu chì "Una in quattru ragazze, è unu in sei picciotti, hè abusatu sessuale (da un maestru) à l'età di 18 anni.” (nantu à cit.).

Copyright 2010 – 2023 2pisci.co